Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Am tras cu ochiul pe un grup de cadre didactice și am reperat o nemulțumire: „Cine îmi plătește mie internetul?’’. Să scoatem profesorii la tablă

profesor ccu laaptop - Foto Guliver/Getty Images

Învățământul românesc a ajuns într-o fundătură, conservator, nereformat, ineficient, neadaptat. El era oricum într-o criză profundă, însă pandemia asta l-a făcut să devină ridicol. Absurditatea acestei instituții este probată de înfloritoarea industrie a meditațiilor, de numărul imens de analfabeți funcționali cu diplome, de haosul generalizat privind nivelul diferit al școlilor, al claselor, în care părinții trebuie să se descurce cu dibăcie. Suntem aici pentru că am avut miniștri lipsiți de voință, de viziune, de competență. Este de neînțeles cum eterna doamnă Andronescu tot revine cu încăpățânare în scaunul de ministru al educației, în condițiile în care rezultatele sunt catastrofale.

Zilele trecute am discutat cu un liceean de clasa a 9-a. Din curiozitate, dar și din rutină l-am întrebat „cum merge școala”. Mi-a spus că pe semestrul al doilea nu au făcut nimic, iar mediile au fost dublate ca să le poată fi încheiată situația școlară. Bunica unui școlar de clasa a doua mi-a spus că învățătoarea a făcut un grup pe care a intrat de câteva ori să transmită diverse teme pe care le-au rezolvat părinții. În mediul rural, situația e cu mult mai rea, iar mediul rural reprezintă 50% din populația României, nu există mijloace pentru învățământul on-line. 

Am învățat, încă de pe vremea când făceam eu școală, că există un triunghi care contribuie la bunul mers al procesului, elev, profesor și părinte. În situația actuală fiecare își vede propriul interes, elevul să nu meargă la școală, profesorul să-și încaseze salariul fără efort, iar părintele să-și vadă diploma copilului emisă. Dacă privești din afară fenomenul îți dai seama că fiecare își poate realiza scopurile fără a face exact activitatea pentru care ei se întâlnesc în instituția de învățământ, să învețe.

Profesorii au rămas acasă încă de la începutul pandemiei, din martie, salariile au fost încasate integral inclusiv bonificațiile pentru ore suplimentare (!) și ulterior au fost mărite. Vor mai rămâne acasă cel puțin până în septembrie. Copiii au rămas acasă de capul lor, supravegheați sau nu, fără nicio direcție. Părinții au propus în mai multe rânduri ca diplomele să fie acordate fără examen, slavă Domnului că totuși nu s-a ajuns la așa ceva.

Au apărut în spațiul public tineri care au ieșit din școala românească și au expus argumentat critici pe care eu le consider constructive. În principal e vorba de corpul profesoral, conservator, inadaptat, comod, lipsit de motivație profesională, nepregătit. Iar acum se vorbește de învățământ on-line. Cum să cred eu că profesorii care până mai ieri înfierau copiii care stau la calculator și vedeau în calculator o pierdere de timp se vor întoarce acum chiar către obiectul pe care îl detestau profund ? E posibil, ca printr-o minune, să se asigure logistica necesară pentru toată lumea, însă nu cred sub nicio formă că profesorii sunt pregătiți să predea on-line. 

Am tras cu ochiul pe un grup de cadre didactice și am reperat o nemulțumire postată acolo „cine îmi plătește mie internetul ?’’ spunea cineva. Adică după ce că din martie nu prestează nimic și încasează salariile mărite plus ore suplimentare (!) o profesoară se impacienta că o să falimenteze bugetul personal din cauza abonamentului la internet.

Doamna Anisie este profesoară de română, se vede de la o poștă, se vede după cum se îmbracă, după cum dictează comunicările la televizor ca pe comentarii, se vede după cum se tunde. Doamna Anisie nu o să fie capabilă niciodată să reformeze învățământul românesc, ea este reprezentanta profesorilor și va rămâne apărătoarea intereselor acestora. Or reforma presupune exact spulberarea mentalităților, regulilor de castă, cutumelor scrise și nescrise din breasla asta. Ar trebui să facă o evaluare a întregului corp profesoral cel puțin la nivelul de exigență cerut astăzi la examenele de titularizare. 

Nu e normal să ceri un nivel de pregătire la intrarea în învățământ în timp ce în interior cei care populează catedrele au un nivel mult mai jos. Care rămâne, rămâne, care nu, pleacă, este o selecție ce funcționează în orice domeniu profesionist. Nu e normal să avem de-a face cu salariați neevaluați sau evaluați formal, de zeci de ani de zile. În momentul acesta dacă un tânăr foarte bine pregătit, dinamic, adaptat, dornic de afirmare, cu dragoste de copii, vrea să între în sistem, nu are loc. Locurile sunt ocupate de rinoceri.

Pe vremea când am făcut eu școală se organizau inspecții, inspecții de grad sau lecții deschise. Era o regie, repetam o săptămână înainte, fiecare știa ce să răspundă, la ce întrebare, etc. După, urma protocolul, o masă dată de profesorul examinat. Am auzit că și astăzi e la fel.

Între timp fabricile de diplome funcționează, examenele se iau, mediile se dublează, țărișoara râde la soare. Profesorii, părinții și elevii sunt fericiți.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Manuale pe care profesorii le corectează pentru că sunt sub orice critică, programe cu erori, materie necorelată cu numărul de ore şi etapele de maturizare etc.
    O mizerie!
    • Like 1
    • @ Valentin
      De unde rezulta ca programa nu ar fi corelata cu etapele de maturizare? Ce elemente mai exact din programa nu sunt corelate cu etapele de maturizare si cum s-a demonstrat asta? Greseli se vor strecura in orice, nimic nu e perfect. Cate greseli ati gasit in programele scolare si care sunt acelea?
      • Like 2
  • Mă miră faptul că asemenea articol apare aici. Nu pentru că nu ar fi într-o oarecare măsură adevărat, ci pentru că nu e documentat. Care „grup”? Care „tineri”? Mister... De ce se generalizează în asemenea hal? Tot mister...
    Eu sunt un profesor de română și am de spus următoarele:
    1. De când am salariul mărit, nu fac pregătiri. (Ipocrit nu sunt să spun că nu am făcut înainte.)
    2. Am refuzat tichetele de vacanță de la un guvern PSD. (Aș vrea să fiu apolitic, dar cu PSD în țara asta, nu se poate.)
    3. În vremea pandemiei, am stat în casă și am muncit de la 07.30, la 16 cel puțin.
    4. Am dat teste și la ora 18.00 când erau părinții acasă ca să supravegheze elevii.
    5. Am lucrat și sâmbăta.
    6. Am verificat fiecare răspuns al fiecărui elev de două ori în fiecare zi, am trimis feedback elevilor și părinților.
    7. M-am perfecționat și autoperfecționat pentru online.
    8. Am corectat un manual de la EDP și l-am trimis editurii pentru a îi bate obrazul. (Fosta directoare ar putea să confirme.)
    9. Am scris actualului ministru pentru a cere lămuriri în legătură cu calitatea manualului de a VI-a la Limba română.
    10. Am cerut să mi se taie din salariu pentru că nu am ținut o oră online, fiindcă nu au fost prezenți copiii. (Verificați la școala „G. Bacovia” din Bacău.)
    11. Am început școala online de pe 11 martie.
    Concluzia dv. mi se pare cel puțin bizară și lipsită de logică. Eu sunt unul care vă contrazice concluzia. Eu nu sunt un profesor fericit! De aceea gânduri de părăsire a sistemului mă cam năpădesc mai des decât altădată.
    Am un copil care a avut examen anul acesta, deci elevă. Nici ea nu e fericită de sistemul de învățământ, deși nu a făcut nicio oră de pregătire.
    Poate că membrii fondatori ai „Republica” ar trebui să fie mai atenți la cum sunt scrise unele articole. Nu e de ajuns să fie pline de critică.
    • Like 4
    • @ Mihai Dascalu
      Valentin check icon
      Aţi detectat şi erori în programă? Un amic - tot profesor - mi-a arătat o eroare absolut grosolană din programa pe care e silit să o predea.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Unul din elementele complet aiuristice de care suferă manualele româneşti de gimnaziu e limbajul ştiinţific.
    La clasa a V-a, manualul de istorie propune un titlu ca PERCEPŢIA TIMPULUI ŞI SPAŢIULUI ISTORIC (sau cam aşa ceva).
    După o explicaţie de vreo jumătate de oră, puştiul mai mişcă câte ceva la capitolul "spaţio-temporalitate în istorie", dar a doua zi a uitat complet.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Clasa a 5-a e la gimnaziu, nu la scoala primara. Sa folosesti un limbaj corect si adecvat subiectului nu vad sa fie o problema, daca nu cumva puteti demonstra dvs. exact care formulare sare peste etapele de maturizare si de ce. Daca ati sesizat o formulare (demonstrabil) exagerata, intrati in contact cu editura (ca inteleg ca doar cea didactica si pedagogica a mai ramas) si cereti-le sa o corecteze.
      • Like 4
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      În pedagogie limbajul e adecvat vârstei, nu subiectului. Cât despre demonstraţie, poate fi făcută de oricine care are un copil de vârsta respectivă, cum de altfel se şi întâmplă, pentru că părinţii sunt cei care supraveghează învăţarea în afara şcolii. Dacă argumentul nu ajuge, puteţi urmări numeroasele luări de poziţie ale unor pedagogi de marcă.
      • Like 0
    • @ Valentin
      De unde rezulta ca n-ar fi adecvat si varstei si subiectului?
      "ât despre demonstraţie, poate fi făcută de oricine care are un copil de vârsta respectivă" -adica absolut orice parinte poate face o demonstratie stiintifica in domeniul psihopedagogiei? Mai sa fie!
      Evident ca nu ajunge, dupa cum nici "luarile de pozitie" din media nu ajung. Demonstratiile nu se fac pe pareri personale.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Nici apologia "sistemului" pe baza de exemple personale nu sta în picioare.
      De unde rezulta ca programa, sau pedagogia, sau sistemele de evaluare nu poate fi îmbunătățite?
      • Like 0
    • @ Parerist
      Sunt sigur ca pot fi imbunatatite, orice poate fi imbunatatit, din moment ce nimic nu e perfect. Daca o sa vad o propunere corect argumentata pentru o astfel de schimbare nu o sa ma opun pentru ca nu o sa am motiv.
      • Like 2
  • Mi se pare mie sau acest comentariu: „Doamna Anisie este profesoară de română, se vede de la o poștă, se vede după cum se îmbracă, după cum dictează comunicările la televizor ca pe comentarii, se vede după cum se tunde.” este profund jignitor la adresa profesorilor de limba română? Nu pot decât să trag concluzia că autorul a fost traumatizat de o profesoară de limba română în trecut.... Dezamăgitor.
    • Like 2
    • @ Emma Stefan
      Nu cred ca e vorba despre jigniri. Vrea sa spună ca doamna ministru e DOAR profesor de romană (ceea ce nu e deloc puțin sau irelevant) și nu e capabilă sa isi asume rolul administrativ care i-a fost încredințat. Asta cred ca e sensul. Sunt oameni foarte calificati in meseria lor incapabili sa administreze ceva. Iorga, de pilda, a fost un prim-ministru execrabil. Nu e o drama, se intampla. Cred ca asta a vrut sa spună autorul despre doamna ministru. Nu inseamna ca sunt de acord, dar așa am perceput textul acela.
      • Like 2
  • Valentin check icon
    E de mirare că un prieten - profesor de meserie - mi-a arătat o eroare în programa după care predă? Înainte de 89, colegul meu de bancă din liceu căpătate o pasiune ciudată: colecţiona greşelile gramaticale din manualele şi culegerile de matematică. Strânsese o colecţie frumuşică.
    Nu e de mirare că suntem taman în fundul clasamentelor PISA. O simplă comparaţie între programele de educaţie europene şi mizeria predată la noi e clară:
    - la noi se predă dublul materiei din alte sisteme europene
    - gradul de dificultate e devansat cu doi ani (clasa V-a este în sistemul european clasa a VII-a).
    -procedeul de învăţare e bazat pe memorizare seacă şi o algoritmizare tâmpă, un rest al experimentelor deconstructiviste începute în anii 60 şi abandonate ulterior.
    Programe încărcate, unele cu greşeli care n-ar avea ce căuta într-un document presupus academic, predare îmbătrânită, profesori nepregătiţi pentru lumea în care trăiesc.
    • Like 1
    • @ Valentin
      Depinde de sistem, fata de francezi de exemplu nu suntem atat de departe. In plus standardele bacului international nu difera mult de cele ale bacului romanesc.
      "procedeul de învăţare e bazat pe memorizare seacă şi o algoritmizare tâmpă" - de unde rezulta ca asta ar fi cazul general?
      Nu, programele nu sunt incarcate, iar greseli vor aparea oriunde, in orice sistem/manual/etc. Daca ati sesizat asa ceva, anuntati-i pe cei care se ocupa de asta.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Francezii fac multe din greșelile romanilor (sau mai bine spus, invers, noi copiem de la ei multe greșeli, inclusiv memorizarea tampa începând cu vârsta de 5 ani). Și au rezultate destul de slabe în ciuda resurselor mult mai mari. Cu alte cuvinte banii nu rezolva toate problemele, iar un dresor de maimuțe n-o sa fie un profesor bun de matematica oricâți bani ai baga în salarii și termopane.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Din cate stiam sistemul francez e unul din cele mai bune, si asta nu de ieri-de azi.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      O fi fost in secolul 19, insa intre timp altii au inventat altele mai bune. Ca si al nostru, e cel mai bun sistem insa are o problema cu rezultatele.
      Au si ei "olimpicii" lor (care chiar castiga nobele si fields, spre deosebire de ai nostri care se "fasaie" devreme) insa media e mai scazuta decat a majoritatii tarilor comparabile (gen OSCE).
      • Like 0
    • @ Parerist
      Cati dintre ai nostri se "fasaie" devreme, totusi? Din moment ce au resurse si ar putea sa il schimbe si totusi nu o fac inseamna ca nu stau chiar atat de rau. Chiar tu zici ca au nobele si fields.
      • Like 2
  • Gecaba Gecaba check icon
    Este corect articolul, cu câteva comentarii: exista și părinți și elevi și profesori care vor sa își facă treaba. Sigur, ei lupta cu ceilalți. Și, de obicei,elevii aleg la final sa plece la o universitate din străinătate. Căci ce se întâmplă pana la terminarea liceului, se perpetuează în facultate. Și mai uimitor este ca aceeasi mentalitate o regăsim în mare măsură și în sistemul privat de învățământ. Acolo se fac afaceri și nu se face educație cum te-ai astepta, chiar dacă ici-colo, se mai mișcă puțin lucrurile. Și aici mulți părinții au credința că notele mari trebuie sa reflecte plata scolii.
    • Like 3
  • "Absurditatea acestei instituții este probată de înfloritoarea industrie a meditațiilor" - o tot aut pe asta cu industria meditatiilor. Si totusi de unde rezulta ca e o industrie infloritoare? Cam cat la suta din elevi apelau (din reala nevoie) la un meditator acum 10 ani? Dar acum 5 ani? Dar in prezent?

    "de numărul imens de analfabeți funcționali cu diplome" - OK, de rezultatele de la PISA s-a tot vorbit, insa de numarul analfabetilor functional care au si diplome mai putin. Cam care ar fi acest numar si la ce fel de diplome va referiti? De licenta? De... sfarsit de clasa a 8-a, de bac?

    "Este de neînțeles cum eterna doamnă Andronescu tot revine cu încăpățânare în scaunul de ministru al educației, în condițiile în care rezultatele sunt catastrofale." - un anumit segment de populatie continua sa voteze PSD, drept care PSD face ce doreste. Probabil si madam Abramburica e "neconflictuala".

    "Au apărut în spațiul public tineri care au ieșit din școala românească și au expus argumentat critici" - exemple de astfel de tineri?

    "În principal e vorba de corpul profesoral, conservator, inadaptat, comod, lipsit de motivație profesională, nepregătit." - judecati destul de aspru intregul corp profesoral. Banuiesc ca va bazati pe mai mult decat cele cateva exemple pe care le-ati expus in acest articol, nu?

    "Doamna Anisie este profesoară de română, se vede de la o poștă, se vede după cum se îmbracă, după cum dictează comunicările la televizor ca pe comentarii, se vede după cum se tunde. Doamna Anisie nu o să fie capabilă niciodată să reformeze învățământul românesc, ea este reprezentanta profesorilor și va rămâne apărătoarea intereselor acestora." - si ati tras concluzia asta folosindu-va de... modul in care se imbraca si tunsoare? Cum era cu judecatul unei carti dupa coperta? Apropo, ati fost prezent la vreo ora de romana predata de ea?

    De acord ca inspectiile ar trebui facute corect, ca lipsa de infrastructura e o problema mare si ca profesorii nu ar trebui platiti daca nu fac nimic.
    • Like 3
    • @ Jonn Jonzz
      Eram multi la meditatii, Jonn - in clasa mea de liceu era o singura persoana care nu facea meditatii platite. Avea o situatie mai speciala acasa, si era pasare rara, ca voia sa dea la medicina. Observati insa ca am scris 'platite', si ea facea pregatire dar cu profesorii de la clasa care se intalneau cu ea dupa ore sau in weekend.

      Bine, se putea comenta ca ce se facea la clasa la mate-info nu era suficient pentru admiterea la medicina.

      Insa nu era boala noastra, a elevilor, era boala parintilor. Nu cred ca din gasca mea avea cineva nevoie de meditatii pentru Poli sau ASE... Am avut doi ciudati la medicina, o tipa si mai ciudata care a vrut la arhitectura, ba chiar pe cineva care a dat la regie de film, si la ei da, poti sa zici ca era nevoie de extra.

      Insa parintii erau cu obsesia ca toata lumea face meditatii, deci si tu trebuie sa faci, ca altfel venea sfarsitul lumii, si astfel devenea o cursa de trap toata tarasenia. Intr-a XII-a am avut (si nu numai eu!) patru meditatori, doi la fizica, doi la mate - doi pentru BAC, doi pentru Poli era logica alor mei, ahem. Pentru ca am facut o criza de isterie (controlata, ce-i drept) nu am avut meditator la romana, si mama era atat de intim convinsa ca voi pica BAC-ul ca a plans toata saptamana inainte de examen...

      Unul dintre cei doi de la fizica era un tip atat de misto incat l-a sunat pe tata sa-i spuna: Domnule Zamfir, fata stie fizica, de somn are nevoie! dar tata, nu si nu, ca el nu ma vede invatand, si treaba cu trimisul la meditatii il asigura macar ca mai si muncesc :P

      Pai cand, Doamne iarta-ma era tata sa ma vada invatand, daca eu eram sapte ore la scoala, si dupa aceea inca trei ore pe zi, in fiecare zi, la meditatii :P Cred ca era posibil ca in conditiile astea sa nu ma vada deloc.

      Exista, si exista o industrie, acum, din nefericire intinsa si la materiile 'secundare', dar n-are legatura cu nevoile elevilor. Are de-a face cu temerile sau orgoliile parintilor, si de rapacitatea unor profesori - nu o majoritate, dar existau.

      Si pun pariu ca printre tinerii la care se refera domnul Morar se gaseste Selly. Mie nu imi place personajul, dar OK, sa zicem ca are un talent. Exceptiile nu confirma insa regula, si nu cred ca avem nevoie de ore speciale in care sa ii invatam pe tineri cum sa se faca vloggeri sau influenceri, chestii care par, in mintea unora ca meserii de mare viitor...

      Ce este trist, din punctul meu de vedere este faptul ca li se da atata atentie incat multi adolescenti zapaciti chiar cred ca se transforma peste noapte in masini de produs bani pe YouTube sau Instagram. Ca si cand fiecare fata care se fataie in fata oglinzii de la baie cantand cu tubul de spray de par pe post de microfon va deveni Beyonce, sau fiecare pustoaica cu botic de rata pe Instagram va deveni Eugenie Bouchard. Ori Olivia Steer, pe care sigur o asculta toata lumea pentru ca e de o inteligenta sclipitoare :)
      • Like 4
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Meditații au făcut aproape toți care aveau de dat un examen mai serios, gen admitere la o facultate mai răsărita. Acum e posibil sa se mai fi schimbat lucrurile. Uneori nu aveai de unde ales. La arhitectura aveai proba la desen, după niște canoane foarte stricte care Însă NU se fac în școala. Vrei arhitectura - te meditezi la profu ' care îți va corecta lucrarea.
      Eu as pune întrebarea invers. Câți dintre aia cât de cât mai educați NU au făcut meditații (incluzând aici cele făcute cu părinții sau cu câte o ruda apropiata) ? Ca sa vedem cât e meritul sistemului public și cât al celui "paralel"
      • Like 1
    • @ Parerist
      Cunosc foarte multi. In liceu am stat in internat si TOTI colegii mei (eram 8 in camera) au intrat la facultate FARA meditatii. Stiu pentru ca, va dati seama, stiam tot unul despre altul. Toti am intrat la facultate fara nicio meditatie. Si mai stiu inca destule cazuri concrete.
      In schimb, ca s-o spun si pe asta, anul trecut am avut intalnirea de 25 de ani de la terminarea facultatii - am terminat matematica si destui colegi s-au profilat pe meditatii, renuntand complet la invatamant. Adica si-au deschis firme cu care dau doar meditatii. Eu nu mai predau de 22 de ani, deci pierdusem total legatura cu sistemul, dar se pare ca abia acum a devenit cu adevarat o industrie povestea asta. Desi imi amintesc ca si in facultate mai predam in particular (sa-mi completez bursa) si aveam un baiat de-a sasea, dintr-o familie foarte buna din Cluj (cu casa si gradina in centru), foarte istet si simpatic pe care parintii il chinuiau cu o gramada de meditatii - inclusiv de istoria artei!!! (in clasa a sasea!). Deci pe undeva e si "meritul" parintilor pentru felul in care a inflorit industria asta.
      • Like 3
    • @ Parerist
      De unde stii ca aproape toti au facut asta? Bun, sa zicem ca la arhitectura ar fi o problema, presupunand ca nu ar exista licee de profil unde sa se faca acele tipuri de desen. Medicina, poli, atatea altele - pentru astea se poate studia foarte bine individual.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Jonn, te uiti in jur. Eu am povestit ce a fost la mine. Si eu, ca si Adrian Gabriel am dat meditatii in facultate (si inca dau). Nu la nivelul de deschis firma, dar cererea e acolo.

      Am sentimentul ca dumneavoastra ati fost o exceptie. Una norocoasa, dar o exceptie.
      • Like 1
    • @ Maria Zamfir
      Nu, aia cu "te uiti in jur" nu merge cand vorbesti de un fenomen la nivel de tara sau de sistem. Eu nu am avut nevoie de meditatii, dupa cum cei mai multi din jurul meu nu au avut. Altii au avut alte experiente, OK. Fara un studiu statistic ne batem in pareri si experiente personale. In plus mai e o problema: cati au realmente nevoie de meditatii (adica nu trec clasa/anul/examenul fara asa ceva) si cati fac meditatii ca sa treaca de la nota 8 la 10 ca sa intre la liceul X sau ca sa arate dosarul mai bine pentru aplicatia la o universitate din afara?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Delia MC Delia MC check icon
      E foarte greu de precizat, din bunul motiv că meditațiile sunt... semi-legale. Dacă îi iei în mod oficial la întrebări mulți părinți nu mai recunosc, deși până atunci recunoșteau deschis, să nu le facă necazuri profesorilor respectivi. E un fenomen tacit, ca și șpaga: mulți dau, puțini ar recunoaște. Este, așa cum spune dna Zamfir, în funcție de rangul liceului/ școlii și de ambițiile părinților.
      O statistică, în cazul în care s-ar putea face, ar fi de folos doar la școlile/ liceele de la un anumit nivel în sus: părinții elevilor de la școlile nu așa de bine cotate și dezirabile nu prea își bat capul cu meditațiile copiilor...
      • Like 0
    • @ Adrian Gabriel
      Parerist check icon
      Eu sunt ceva mai tânăr și deja devenise industrie și la mine. Industria funcționa din plin inclusiv în pepinierele de olimpici.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Da, se poate, doar ca se întâmplă rar. Toceala și meditațiile nu sunt obligatorii însă foarte frecvente.
      Însă părinții nu își asuma riscurile și prefera sa deconteze, pentru ca "toată lumea" in frunte cu profesorimea ii încurajează sa o facă și le baga în cap că fără ele n-ai șanse.
      Nu se toceste doar materia, se tocesc grilele. Acum câțiva ani (mai multisori, asa) la aceeași întrebare la drept la Cluj și la Iași răspunsurile corecte erau diferite. Iar tu trebuie sa răspunzi corect conform grilei, nu a adevărului.
      Și eu am dat meditații in studenție. Mana a doua. Marele prof medita toată clasa, și la meditații erau câte 15 odată. Asa ca părinții prevăzători mai plateau și cate un student ca mine ca să mai facă o ora în plus individual, și fără sa se teama ca fata sau băiatu ' e intimidat de marele prof și de presiunea celorlalți 15. Pentru ca cei care aveau goluri nu aveau curaj sa pună întrebări nici la meditație (pentru că-și luau înjurături de la ăilalți care voiau sa plece acasă, pentru ca riscau ca profu' sictirit sa le spună părinților ca e un bou puturos care nu înțelege nimic, etc. Toate defectele din clasa erau repetate și la prega).
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Tu nu poți sa știi dacă ești un caz reprezentativ. De unde știi tu ce făceau cei din jur? Ii urmareai 24h/zi? Stăteai sa vezi câte ore pe zi erau părinții pe capul lor cu lecțiile?
      Cu astea nu se lauda nimeni, în curtea scolii toți sunt lei paralei, nimeni nu vine sa se laude cu cât a tocit și cu câte ore pierd cu prega.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Se pot face studii in care participantii sa ramana anonimi. Se practica destul de des in stiintele socio-umane.
      • Like 2
    • @ Parerist
      "Tu nu poți sa știi dacă ești un caz reprezentativ. De unde știi tu ce făceau cei din jur? Ii urmareai 24h/zi? " - exact aceleasi intrebari pot sa ti le pun eu tie, sau oricarei alte persoane care spune cu siguranta ca meditatiile/toceala etc. sunt foarte frecvente, ca majoritatea fac/nu fac.
      In colectivul meu nu se sfiau sa zica "da, uite fac meditatii, m-a pus mama/tata" de exemplu. Se intampla in clasa a 8-a sau a 12-a de obicei, dar nu totdeauna. In plus nu ma refeream la ce se intampla in facultati.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      cred ca sunt mult mai multi care mint cand spun ca NU au facut prega decat cei care mint spunand ca au facut. Plus ca am cunoscut o goraza care au facut pentru ca au facut cu mine :D
      • Like 0
  • Ei, lăsați, că facem o chetă firavă și-i mai îmbunăm... tocmai asta s-a cimentat în cei treizeci de ani ai celuilalt comunism. Politizarea și împânzirea instituțiilor de învățământ cu tot felul de neaveniți, limitați și șpăgari. Evident, există și excepții; nu generalizez. Totuși, conducerile numite politic, dascălii cu carnet de partid și inspectorii controlați de către politruci nu au niciun interes în a scoate generații bine pregătite profesional, ci doar în a-și proteja interesele de gașcă.
    În perioada pandemică, mi-a fost confirmat faptul că oameni serioși, profesorii juști, au desfășurat activitatea didactică chiar și în situația nou creată de existența virusului. Lăudăroșii cu pretenții de tătuci, ca și prof. de matematică, a lăsat materia nepredată, dispărând pur și simplu; chiar dacă a încasat salariul; sunt convins.
    Din experiența personală a ultimilor 18-20 de ani, am priceput că boala politrucilor este prima cauză a existenței generațiilor slab pregătite, iar cea de a doua este reprezentată de ascunderea abuzurilor, mușamalizarea faptelor ilegale din școli, dar și promovarea și conservarea șpăgăriilor, inclusiv prin fabricarea așa-ziselor asociații ale părinților (în cazul meu) conduse de către dascăli întreprinzători - care și-au dus odraslele, pe banii altora, la cursuri de înot, în excursii etc Grija pentru binele altora și interesul crescut pentru fondurile claselor/școlilor a transformat instituțiile școlare în sereleuri popești, neimpozitate și neverificate. Toate sunt în afara legislației, dar procurorii nu se deranjează să trimită în judecată infractorii care condiționează actul de învățământ, pentru că leafa lor uriașă merge oricum.
    Recunosc, în clasa întâi a primului copil, ”am pus botul” la solicitarea uneia dintre cățelușele d-nei învățătoare și am dat câțiva lei, pentru că ”s-a hotărât”. Ulterior, la vreo câteva săptămâni, văzând că merge, am fost anunțat că trebuie să dăm câteva zeci de lei ( acum 17 ani) pentru că este ziua doamnei și trebuie să-i cumpărăm niște bijuterii. A fost momentul când m-am revoltat, am refuzat să mai dau șpagă, iar copilul a avut de suferit; fiind maltratat fizic și psihic de către dascăl și colegii asmuțiți împotriva lui.
    Am refuzat să dau șpagă, chiar și pentru meditații cu profesorul de la clasă, iar împotrivirea mea a iscat aversiunea cățelușilor susținători ai fraudelor. Cu toate acestea, împotriva notelor din catalog, copilul meu a avut nota cea mai mare la evaluarea națională, iar la liceu a avut cel puțin media 9,5; doar pe baza pregătirii de acasă... Sigur, este mult de muncă. Complicii corupției generalizate, care ”ajută„ părinții să dea șpaga, sunt chiar cei care produc legislația, pentru că notele umflate artificial, pe baza contribuției șpăgărești, contează la nota finală pentru admiterea în liceu - chiar dacă așa ajung și analfabeții acolo. Ce contează? gașca și-a perpetuat interesele...
    Inspectorii sunt complicii profesorilor abuzatori, iar reprezentanții guvernului te trimit la plimbare, înapoi la inspectorii locali; constatând că lupta cu morile de vânt este o realitate.
    În opinia mea, evaluările trebuie să fie foarte bine supravegheate și notate, iar cei care nu fac față să urmeze cursuri intensive, alternative, nu la grămadă. Pentru asta, asigurarea fondurilor suficiente devine obligatorie, pe lângă excluderea politrucilor din școală, dar și asigurarea unor evaluări ale dascălilor de către beneficiarii direcți și părinți. Rezultatele mincinoase ale evaluărilor, de 30 de ani, ne tot arată că furatul căciulii nu mai poate fi admisă; țara se prăbușește peste noi, iar rânjetele din fotografiile politrucilor și sloganurile cu mândria națională sunt doar confirmări ale dezastrului urmărit. Ce să mai spun despre agramați ajunși miniștrii, ori condamnați ajunși între primii trei oameni din stat?!
    Schimbarea învățământului nu poate să vină de la aceeași oameni. Schimbarea trebuie impusă prin înlocuirea celor de care a depins. Ministerul este plin de cozile de topor ale politrucilor, ca și inspectoratele și conducerile școlilor. Ajunge! Politizarea trebuie să rămână la nivelul secretarilor de stat. Ce descentralizare este aceea în care, spre exemplu, inspectorul școlar general este schimbat de către partidul care guvernează?! Părerea mea!
    • Like 2
    • @ Ion Popescu
      maripos check icon
      Cat de simplu s-ar face evaluarea profesorilor, daca ar fi in clasa camera video. Dar profesorii se ofuscheaza. Nu, ei vor intimitate! Camere video care sa poata fi urmarite si de parinti. Si profesorii ar avea de castigat: n-ar mai veni unii parinti la scoala cu pretentii de note marite pentru copiii lor, crezand ca le merita. Le arata filmarea si gata! Dar daca vor fi camere la care nu se uita nimeni, ca la examene, tot degeaba!
      • Like 0
  • Ati remarcat bine, exista o complicitate nemarturisita a celor trei factori, profesori, elevi, parinti, pentru perpetuarea sistemului. Totusi, una peste alta, asa cum se vede din faptul ca atat de multi elevi romani sunt admisi la institutii de invatamant superior occidentale (cifra e suficient de mare pentru a considera ca nu mai vorbim doar de "varfuri"), exista o fundatie in sistem suficient de solida pentru a putea construi pe ea. Asta ar fi vestea buna. Vestea proasta ar fi ca nu exista motivatia necesara. Si ca de aici ar trebui pornit.
    Un prim pas ar trebui sa fie transformarea evaluarii continue intr-un proces real. La noi, odata titularizat pe post, un profesor nu mai are nicio motivatie decat sa obtina niste grade care sa-i aduca mariri de salarii. Gradatii care vin, dupa cum spuneti, dupa niste inspectii lipsite de consistenta. Exista si o evaluare care tine cont de performanta (se acorda premii pentru rezultate bune ale elevilor la concursuri scolare, de pilda) dar e foarte putin motivanta. Mai intai ca e mica in valoare fata de celelalte beneficii si apoi ca, pentru un profesor care preda la o scoala periferica, cu elevi slabi, obtinerea de performanta inseamna de multe ori transformarea acelor elevi din corigenti de facto in candidati cu sanse la o admitere sau un bac. Si un profesor care reuseste asta munceste mult mai mult decat un profesor care are elevi cu rezultate olimpice, elevi care insa ar fi avut rezultatele respective cu orice alti profesori (de multe ori!). Adica, daca s-ar trece la un sistem care sa evalueze activitatea profesorilor plecand de la situatia concreta, nu de la niste criterii fixate arbitrar indiferent de conditii, motivatia lor ar fi mai mare. Aproape pariez ca vom avea mult mai putine scoli cu 0% procent de promovabilitate la BAC. Nu e adevarat ca elevii aceia sunt definitiv pierduti. Am predat matematica 4 ani de zile la un liceu de tipul acela si stiu ce vorbesc. Dar trebuie munca multa cu ei pentru a=i scoate din zona in care sunt.
    Si, evident, astea sunt doar cateva solutii posibile.
    • Like 4
    • @ Adrian Gabriel
      Dragos check icon
      " (cifra e suficient de mare pentru a considera ca nu mai vorbim doar de "varfuri"), exista o fundatie in sistem suficient de solida pentru a putea construi pe ea".
      Din curiozitate aveti date concrete, statistici referitor la prima afirmatie? Apoi aveti date care sa lege performantele lor direct de sistemul de stat? Daca acesti copii sunt la capatul curbei lui Gauss si pe deasupra s-au pregatit intens individual, nu putem concluziona ca sistemul actual are o baza solida. El poate fii putred pana la radacini in ciuda celor cateva sute de elevii care ajung la Universitati de top straine.
      • Like 0
    • @ Dragos
      Sunt circa 37000 de studenti romani in strainatate la nivelul anului trecut. https://www.rri.ro/ro_ro/studenti_romani_in_strainatate-2604826
      Asta in conditiile in care cifra celor inscrisi la BAC anul trecut era de cca 130000, iar promovabilitatea undeva la 60%. https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-23181502-bacalaureat-2019-peste-130-mii-absolventi-liceu-inscris-prima-sesiune-bacalaureatului.htm
      Cum studentii romani din strainatate provin din circa 3 pana la 5 generatii se poate trage concluzia ca cca 10% dintre absolventii cu BAC ai liceelor noastre merg afara.
      Dar dumneavoastra ce stiti despre curba lui Gauss? Si la care va referiti? La cea care distribuie elevii din Romania dupa media de la BAC? Dupa media anilor de scoala? Dupa inaltime, greutate,etc.? Ca daca va referiti la distributia dupa media de la BAC nu ma pot abtine sa nu remarc ca vorbim de o evaluare facuta de un sistem putred pana la radacini, nu? Ne putem baza pe asa evaluare? Si inca o intrebare: cu ce va ocupati?
      • Like 2
    • @ Adrian Gabriel
      Parerist check icon
      Pai sa zicem ca ar fi cam 8000/an. Din 130.000, nu-i un procent foarte mare.
      Iar dacă din aia 8000 ii excluzi pe cei care esueaza, pe cei care stau acolo pe banii părinților, sau care fac doar anul 1 sau 2 (la care se poate înscrie absolut oricine) și apoi schimba și fac aceeași ani în alta parte și tot asa pana la 35 ani, fără sa devina profesioniști în nimic, etc, de fapt procentul de *vârfuri "nu e atât de mare. Plus ca nu toate universitățile străine sunt neapărat Princeton.
      Și in plus, câți dintre aia sunt "produși" de sistemul public, și câți de eforturile familiilor?
      • Like 0
    • @ Parerist
      Nu este "sau" ci "si". Si sistemul public are o influenta in treaba asta, si parintii. Scoli si licee particulare sunt putine, si oricat de buna ar fi bursa la universitatea din afara, parintii tot o sa ajute, chiar daca nu neaparat cu bani. Si nu, nu sunt toate Princeton, dar pot sa pun pariu ca cea mai "slaba" universitate din afara la care se duc elevi romani e plasata mai bine in clasamentele monidiale decat cele din Romanica.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Parerist check icon
      Elevii romani acum se duc la toate universitatile, nu doar la alea "de olimpici" ca acum cativa ani. Portile sunt larg deschise acum, trebuie doar sa te inscrii. Plus ca acum exista o generatie de "romani" nascuti crescuti direct pe meleaguri straine, care au ajuns studenti fara sa fi facut o zi de scoala in Romania insa care ies la numaratoare.
      Pe de alta parte insa e drept ca nu doar cei care studiaza afara sunt buni. Exista unii buni care studiaza si in tara. Cati, nu as sti sa zic. Insa nu toti sunt boi, la fel cum nu toti care invata afara sunt straluciti.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Din cate vad in acele date nu intra studenti de origine romana dar nascuti si crescuti in alte tari. Poate mi-a scapat mie ceva. Procesul de inscriere nu e atat de simplu si nu e acceptat chiar orice gaga, nici macar la cele care nu sunt "de olimpici". E mai simplu ca la Princeton, OK. Nu toti cei care studiaza azi afara sunt straluciti, m-as mira insa sa fie boi. Macar faptul ca stapanesc 1-2 limbi straine cat sa poata studia la o facultate si tot e ceva.
      • Like 2


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult