Am vizitat Bojdeuca lui Creangă, care după renovare strălucește toată

Fotografii de Violeta Cincu

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași este primul muzeu literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918. 

Căsuța cu trei odăi, acoperită cu stuh și în ogradă cu fântână l-a găzduit pe Ion Creangă din vara anului 1872, când a fost răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia, până la moarte. 

Iubesc Bojdeuca din primul an de studenție, așa că fotografiile publicate de președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, cu noua înfățișare m-au șocat. Am spus însă să văd cu ochii mei. Ceea ce s-a și întâmplat. Cu avize si acorduri. Parcă e Bojdeuca, parcă nu e.

Lumea se strânge. Arhitectul Filip Ciobănașu reprezinta firma care a executat proiectul de reabilitare a Bojdeucii Ion Creangă din Dealul Țicăului. Și directorul Direcției Județene de Cultură Iași, Bobi Apăvăloaei.

Nu sunt expert în monumente istorice. Explicațiile vin convingătoare ca teorie, dar Bojdeuca nu mai e ea. E nou-nouță, e prea nouă. Strălucește toată. Renovare sau restaurare?

De la opaițul lui Creangă la .....

L-am întrebat pe arhitectul Filip Ciobănașu cum răspunde acuzațiilor potrivit cărora a distrus Bojdeuca lui Creangă.

Filip Ciobănașu: Mi-e foarte greu să răspund la asemenea acuzații fără să zâmbesc, pentru că lucrările de intervenție și de restaurare au păstrat fidel imaginea bojdeucii cu materialele tradiționale, chiar tehnicile de atunci, am încercat să le reproducem, motiv pentru care, de exemplu, șița a fost bătută de meșteri populari. Eu cred, ca arhitect, că lucrurile au plecat de la o glumă și au luat o proporție neobișnuit de mare, pentru că oricine vine aici poate vedea realitatea și faptul că am păstrat fidel toate materialele. E adevărat, câteva schimbări s-au făcut pentru că lemnul putrezit nu poate rămâne în bojdeucă. Ultimele reparații capitale au fost în `88-`89, deci cam cu 35 de ani în urmă și așteptările sunt ca încă pe atât să reziste și intervențiile noastre. Deci da, câteva materiale s-au înlocuit. Șița era putrezită și erau infiltrații. Ea este una nouă, dar copiază fidel și numărul de rânduri și tehnica. Același lucru pot să-l zic despre dușumele sau tencuielile interioare.

E adevărat că structura casei este schimbată încă din anii `60. Este o zidărie de cărămidă încă din perioada aceea, dar tencuielile au fost prelucrate cu mâna ca să păstrăm acea vibrație a casei tradiționale. Nu toate tâmplăriile s-au restaurat, ele sunt din stejar. Au trecut prin mâna unor restauratori de la Palatul Culturii care au păstrat într-adevăr tonurile foarte închise de lemn. Deci da, sunt niște tonuri închise la tâmplărie. Asta pentru că așa arăta-n epocă.

Cu sistem de încălzire?

Filip Ciobănașu: Are un sistem de încălzire pentru că aici un muzeograf lucrează și vara, și iarna și am încercat să asigurăm minim 5°, conform normativului, ca să nu avem probleme cu înghețul, dar este un sistem complet ascuns, nu este vizibil și nu ar putea să ridice temperatura la 18-20°, deci nu pregătește casa pentru locuit, ci mai degrabă conservă obiectele de muzeu să nu coboare sub 0° când pot apărea degradări.

Și prize?

Filip Ciobănașu: Nu are corpuri de iluminat, nu are un sistem modern de iluminat, dar are prize pentru asigurarea curățeniei periodice, deci să poți să introduce un aspirator în priză și de ceva timp opaițul care luminează obiectele din muzeu nu mai este pe gaz lampant, care este și un risc de incendiu, ci funcționează electric.

Vizităm Bojdeuca. Prizele vor fi ascunse. Camerele de luat vederi și senzorii nu pot fi ascunși. Nu știu de ce, dar nu pot scăpa de senzația ca e o vilă.

„Era trecută în evidențele noastre la capitolul clădiri în precolaps și colaps"

Directorul Direcției Județene de Cultură Iași, Bobi Apăvăloaei, spune că a semnat deja recepția lucrărilor.

Este proiectul în conformitate cu legislația?

Bobi Apăvăloaei: Proiectul de restaurare a bojdeucii a fost analizat la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice încă din anul 2019. Cred că era chiar o lună decembrie în 2019, într-o ședință. Comisia la vremea respectivă a aprobat acest proiect. Direcția Județeană pentru Cultură a emis acest proiect. Proiectul a fost realizat la vremea respectivă de regretatul arhitect Ciobănașu care o vreme a fost președintele comisiei zonale monumentelor istorice. Urmărirea în timp a lucrărilor a fost realizată de către dl. inginer Petercă și președintele comisiei de recepție a lucrărilor este dl. Petercă. Dl. Petercă care întâmplător acum este președintele comisiei zonale a monumentelor istorice numărul 5. Proiectul a fost realizat în conformitate cu ce s-a aprobat în cadrul ședinței comisiei zonale a Monumentelor Istorice.

Dar despre sistemul de încălzire ce părere aveți ca specialist?

Bobi Apăvăloaei: Nu au fost introduse materiale noi, nu au fost introduse funcțiuni noi.

Proiectul a fost astfel gândit de restaurare pentru această bojdeucă astfel încât să asigure cadrul potrivit pentru conservarea obiectelor de patrimoniu care vor fi expuse în interior. Aici au fost anumite discuții privind sistemele de încălzire. Obiectele de patrimoniu au nevoie de condiții specifice pentru a fi expuse și adunate de către public și la fel pentru siguranța la incendii, pentru monitorizare în timp a comportării ș.a.m.d. Dar după cum puteți foarte bine vedea, nu au fost introduse materiale care nu sunt specifice epocii respective. Întreg ansamblul, așa cum îl vedem astăzi, datează din anul 1985, când a fost ultima restaurare majoră a acestui complex muzeistic și noi nu am făcut altceva decât să aducem într-o stare de funcționare acest complex. Vă mărturisim că noi la un moment dat monitorizam această clădire și era trecută în evidențele noastre la capitolul clădiri în precolaps și colaps.

Dacă nu ar fi fost acest proiect de reconsolidare, reabilitare, restaurare, foarte probabil că în următorii ani am fi pierdut-o cu totul.

Si mica fântână care a dispărut?

Bobi Apăvăloaei: Este la fel o piesă din ansamblul gândit în 1985. El a mai fost completat cu masa amintirilor. Este un ansamblu muzeistic în continuă dezvoltare și de la o generație la alta pot apărea sau dispărea mici componente din acest ansamblu. Toate lucrările sunt făcute așa cum au fost avizate în cadrul ședințelor comisiei zonale a monumentului istoric.

Ce le-ați răspunde celor care spun că vă știu că nu mai este de recunoscut?

Bobi Apăvăloaei: Bojdeuca, din nefericire, a suferit multiple transformări în evoluția istorică. Ceea ce vedem astăzi și ce avem păstrat din Bojdeucă datează din jurul anului 1985. Este un loc de aducere aminte. De aceea și bojdeuca este trecută pe lista monumentelor istorice la categoria IV, adică a monumentelor comemorative. Clădirea aceasta nu este un monument de arhitectură. Este un monument comemorativ.

Sunteți mulțumiți?

Bobi Apăvăloaei: Noi am și semnat, vă mărturisesc fără emoții, recepția de lucrări la acest obiectiv, după cum puteți bine vedea sunt folosite materiale din epocă, nu sunt introduse, cum a mai circulat, gresie, faianță, parchet.

Poate o fi totul ca la carte, dar lipsește ceva sau altceva e prea mult. Renovare sau restaurare? Trebuiau să lucească toate? Parcă erau mai rotunjite colțurile acoperișului. Pridvorul e ca din reclame. Dacă o decupez din decor și îmi uit memoria nu mai e Bojdeuca. E o casă ca oricare alta. Ceva insesizabil și prețios s-a pierdut. Îmi amintesc centrul istoric al Varșoviei reconstruit în întregime. Ei de ce au putut să construiască ceva nou care sa pară decupat din trecut?

Dușumeaua, pridvorul nu au patina timpului... acel timp pe care mi-aș dori sa îl dau înapoi.

„Bojdeuca nu poate să arate altfel. Rămâne ca în visul nostru frumos. La restaurare nu poți schimba un milimetru din varianta originală”, îmi spunea pe 4 ianuarie 2022 muzeograful Valentin Talpalaru. Bădie Creangă, s-ar putea să nu recunoști casa în care ai scris!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp