Aflu dintr-o postare de pe Facebook a Ministerului Turismului (da, avem și așa ceva) că România ocupă locul 4 în clasamentul din iulie 2022 al țărilor cu cele mai bune recenzii online oferite de către turiști. De bucurie, mi-am pus ia strămoșească, mâna dreaptă la inimă și casetofonul tare pe cântecul „Noi suntem români!”
Adaug și eu două recenzii de turist, invitându-vă să vă povestiți propriile experiențe, în rubrica de comentarii de mai jos sau în cea de la postarea de pe Facebook.
Vlăjganul cu șezlonguri
Am nimerit pentru o jumătate de zi, prin iulie, pe o plajă din Mamaia. Peisajul cam selenar, kilometri întregi de plajă reabilitată pe care nu poți să calci decât încălțat din cauza scoicilor, petice de plajă lângă apă unde concesionarii au pus gărdulețe, șezlonguri și umbrele, dar stau cu ele strânse din lipsă de clienți. Pe scurt, în Mamaia bate vântul.
Sunt cu fiu-miu cel mic, achiziționăm două șezlonguri, ne băgăm un pic în apă și apoi ne întindem să ne uscăm, cu ochii înspre larg. Vrem să prindem apusul, să-i facem o poză și să plecăm apoi în treaba noastră.
- Auziți, nu știți cât e ceasul? mă trezește din reverie o voce.
- Este șapte și douăzeci, îi răspund peste umăr.
- Păi și nu vezi că-i trecut de 7? Mai ai și ochelari…
Mă uit contrariat la vlăjganul care se proțăpește lângă șezlong. Nu știu dacă-i o farsă sau nu. Adresarea la „per tu” și mutra încruntată a individului mă fac să înțeleg că nu-i de glumă. Îi studiez tatuajele de pe brațe, capul care-i pornește direct din umeri, osânza care-i face cute la ceafă.
- Îmi cer scuze. Cum?!
- Gata! S-a-nchis! Nu știi să citești?
- Dvs. sunteți de aici? îl întreb. Lucrați aici?
- Nu, sunt din Germania, răspunde la mișto și-mi întoarce spatele.
- Stați așa. Nu plecați. Dacă ați fi din Germania ați ști cum să vă purtați cu clienții, nu i-ați lua la-mpinge vagoane. N-aveți pic de minte, nu vă gândiți că între felul în care vă comportați și banii pe care-i luați e o legătură directă, sunteți nepoliticos, după care vă plângeți că nu vă calcă turiștii în Mamaia.
Probabil că lui personal i se rupe că nu sunt turiști în Mamaia, muncă mai puțină, însă îmi face plăcere să văd că perorația mea îl zăpăcește, așa că-l scutesc de chin:
- Știți cine vă plătește pe dvs.?
- Șeful meu, mârâie vlăjganul în timp ce se îndreaptă să-i facă vânt de pe plajă unui cuplu de întârziați, aflați ceva mai încolo, care nu citiseră că plaja respectivă se închide la 7 seara (sic!).
Tinerii încearcă un protest firav, că ce regulă e asta să se închidă o plajă publică la 7, dar vlăjganul trage pur și simplu șezlongul de sub ei. El e stăpânul plajei, șezlongurile lui, regulile lui.
L-am căutat pe șef, i-am făcut o reclamație, și-a cerut scuze pentru comportamentul angajatului său, a spus mieros că va lua măsuri, dar mă îndoiesc că o va face. Cum salariile în Horeca sunt proaste, sezonul estival scurt și angajați dispuși să lucreze rari, a găsi oameni buni, politicoși și profesioniști în turism este o misiune imposibilă. De-aia turiștii români pleacă în țări unde nimeni nu-și bate joc de timpul și de banii lor. Sunt însă și turiști români, cum sunt cei de mai jos, care aleg patriotic să-și facă concediul acasă, pentru că doar aici își pot bate joc în voie de reguli, de legi și de natură, fără să fie pedepsiți.
Tarzanii de Deltă
Plaja sălbatică din Sfântu Gheorghe este una dintre cele mai frumoase din România, pentru că este - așa cum îi spune și numele -… sălbatică. Toate cuceririle civilizației turistice de la noi, de la șezlonguri de plastic și terase cu muzică la maximum, la banana și skyjet-uri, au lipsit pe această fâșie de nisip dintre Deltă și mare. Cum locul are statut de plajă neamenajată aparținând Rezervației Biosferei Deltei Dunării, ea este protejată teoretic de acțiunile distructive ale omului. Pentru că se ajunge mai greu decât la Costinești sau la Eforie Nord, Sfântu Gheorghe primește de obicei doar oameni care vor să fie acolo și care știu să respecte natura, liniștea, marea și regulile rezervației naturale.
Priviți-i însă pe acești indivizi, veniți cu mașini și ATV direct pe plajă. Genul de turist care vrea să aibă vinuțul și berica reci în buza mării, să aibă tot confortul de Mamaia la frapieră în inima sălbăticiei. Grupul și-a cărat tot calabalâcul într-o remorcă parcată pe plajă.
Priviți-l și pe acest Tarzan lipsit de inhibiții, făcând safari pe dune cu ATV-ul, ca-n Dubai. Dunele din Deltă nu sunt nisip sterp, ci habitat natural pentru nenumărate specii de floră și faună unice în Europa.
Băieți fini, de București, cu bani, genul de moraliști de corporație care se plâng în permanență că România e o țară de doi lei, că nu se compară cu ce-i afară.
Adevărul e că practicăm o formă mizerabilă de turism pentru care străinii ne disprețuiesc, că nu aplicăm legile și că România este un sat fără câini din moment ce acești indivizi pot merge cu ATV-urile printr-o rezervație naturală, unde orice fel de vehicul motorizat, cu excepția celor ale Poliției de frontieră, este interzis.
Adevărul e că Delta s-a umplut de motoare și de șmecheri cu bani, care fac safari-uri în inima sălbăticiei și se comportă ca niște coloniști rapace de secol 19 plecați la împușcat de elefanți în inima Africii.
Adevărul e că Primăria din Sfântu Gheorghe, fără a înțelege că stă cu fundul pe o comoară naturală pentru care orice turist occidental ar plăti câteva mii de euro bune doar ca să o observe de la distanță, a încercat să betoneze drumul până la mare, pentru un plus de confort pentru motoare, fiind oprită în al 12-lea ceas de o mână de conservaționiști.
În fine, adevărul e că jurnalele de știri abundă cu relatări de vacanță despre cum se mai distrează turiștii călărind ATV-uri la munte sau la mare. Aceste vehicule poluează, fac gălăgie, sperie animalele sălbatice, strică solul și pur și simplu sunt interzise în zonele protejate. Asta nu-i împiedică pe unii „să se distreze pe cinste”, în disprețul legilor oamenilor și ale naturii.
Avem o țară frumoasă, cu munte, mare, deltă, cu o biodiversitate unică, care ar putea să ne dea procente uriașe din PIB doar din turism. Natura ne-a dat un Rai în care să trăim, iar Dumnezeu ne-a dat dimensiunea morală ca să ne grijim de toate cele din jur.
Adevărul e că ne batem joc de tot ce am primit în dar, guvernanți și guvernați deopotrivă.
PS. Las mai jos, lista activităților interzise pe plajele neamenajate aparținând Rezervației Deltei Dunării (Sursa):
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Intr-o zi am intrat intr-un mic magazin de incaltaminte. In timp ce probam o pereche de pantofi a intrat o doamna care a inceput sa probeze pantofi fara ciorap. Vazand ca vanzatoarea nu spune nimic i-am spus ca exista in magazin sosete pentru a proba pantofi. S-a uitat la mine de parca am injurat-o, n-a zis nimic dar i-a cumparat si a plecat. Cand am platit pantofii , am intrebat- o pe vanzatoare de ce nu i-a spus nimic respectivei doamne si mi-a raspuns ca este angajata si nu isi permite sa piarda clienti. I-am sugerat sa spuna patronului sa afiseze un anunt prin care cumparatorul este avertizat ca probarea pantofilor se face cu soseta. Vanzatoarea mi-a raspuns ca si ea a sugerat asta , dar nu se vrea.
Am ajuns la concluzia ca traim intr-o tara neguvernata, in care fiecare face ce vrea.