Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Angajații erau stresați la birou și înainte de pandemie. Dar acum până și stresul arată cu totul altfel

stres - telemunca

Foto: Sebastian Gollnow / AFP / Profimedia

„Nu pot acum, am un raport de predat”. „Când e nevoie de plan? Cred că de-abia la finalul săptămânii viitoare pot să termin”. „Va dura mai mult decât am prevăzut, e o perioadă foarte aglomerată”. Mulți angajați se identifică. Stresul nu e o noutate, dar stresul din ultimul an și jumătate, de când a început pandemia, a căpătat cu totul alte valențe. Pe lângă îngrijorările de zi cu zi au apărut și griji privind evoluția pandemiei, riscurile pentru sănătate și echilibrul tot mai precar între viața de la job și cea de acasă.

Anii dinaintea pandemiei au fost intenși. Economia s-a dezvoltat, nivelul de trai s-a îmbunătățit, oamenii au văzut multe schimbări în bine. În același timp, volumul de muncă a crescut, deficitul de specialiști s-a accentuat, iar stresul la job a devenit o obișnuință. În 2020 însă, pandemia a intensificat și mai mult nivelul de stres și discuția despre echilibrul emoțional, iar atenuarea acestuia a devenit mai importantă ca oricând.

Lucrul de acasă a subțiat linia dintre viața personală și cea profesională. Oamenii resimt efectele pandemiei nu doar asupra sănătății fizice, dar și asupra celei emoționale, ceea ce poate afecta performanța la job și, în același timp, relațiile cu ceilalți. Activitatea fizică, somnul și alimentația au avut și ele de suferit în ultimul an, pe fondul stresului. Oamenii trec foarte repede din pijamale, cu un mic dejun luat în fugă, la laptop, în call-uri și proiecte, sărind peste etape importante pe care le parcurgeau înainte pentru a se pregăti să meargă la job.

Surprinzător, deși mulți se luptă cu stresul în noua normalitate, majoritatea se feresc să vorbească despre asta și să caute soluții, după cum a arătat studiul global „2021 State of Physical Wellbeing” realizat de Grokker Innovation. Angajații care lucrează mai mult sau complet de acasă observă că acordă mai mult timp jobului, fac mai puțină mișcare și separă cu greu preocuparea față de activitățile de la job de lucrurile din viața personală care au nevoie de atenția lor. Acum, prin filtrul vieții la job și de acasă din ultimul an și jumătate, conștientizează cât de mult contau lucruri mărunte, precum simplul drum de acasă la birou și înapoi, pentru a separa cele două dimensiuni.

Sistemul de lucru hibrid către care tinde viitorul muncii, așa cum arată inclusiv sondajele printre angajatori și angajați, pare să mai atenueze din sursele de stres și să redea oamenilor un echilibru. Sănătatea emoțională a oamenilor depinde astăzi de modul în care ziua lor se împarte între casă și job, iar un aspect care nu poate trece nemenționat este sănătatea spațiilor în care ei își vor petrece o parte din timp, care are un rol important în acest echilibru. Până se va termina pandemia care e în continuare un factor major de stres, însănătoșirea acestor spații poate să crească încrederea oamenilor și să contribuie la sănătatea lor. Altfel, de la stres la burnout emoțional nu e decât un pas. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult
sound-bars icon