Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Angajații erau stresați la birou și înainte de pandemie. Dar acum până și stresul arată cu totul altfel

stres - telemunca

Foto: Sebastian Gollnow / AFP / Profimedia

„Nu pot acum, am un raport de predat”. „Când e nevoie de plan? Cred că de-abia la finalul săptămânii viitoare pot să termin”. „Va dura mai mult decât am prevăzut, e o perioadă foarte aglomerată”. Mulți angajați se identifică. Stresul nu e o noutate, dar stresul din ultimul an și jumătate, de când a început pandemia, a căpătat cu totul alte valențe. Pe lângă îngrijorările de zi cu zi au apărut și griji privind evoluția pandemiei, riscurile pentru sănătate și echilibrul tot mai precar între viața de la job și cea de acasă.

Anii dinaintea pandemiei au fost intenși. Economia s-a dezvoltat, nivelul de trai s-a îmbunătățit, oamenii au văzut multe schimbări în bine. În același timp, volumul de muncă a crescut, deficitul de specialiști s-a accentuat, iar stresul la job a devenit o obișnuință. În 2020 însă, pandemia a intensificat și mai mult nivelul de stres și discuția despre echilibrul emoțional, iar atenuarea acestuia a devenit mai importantă ca oricând.

Lucrul de acasă a subțiat linia dintre viața personală și cea profesională. Oamenii resimt efectele pandemiei nu doar asupra sănătății fizice, dar și asupra celei emoționale, ceea ce poate afecta performanța la job și, în același timp, relațiile cu ceilalți. Activitatea fizică, somnul și alimentația au avut și ele de suferit în ultimul an, pe fondul stresului. Oamenii trec foarte repede din pijamale, cu un mic dejun luat în fugă, la laptop, în call-uri și proiecte, sărind peste etape importante pe care le parcurgeau înainte pentru a se pregăti să meargă la job.

Surprinzător, deși mulți se luptă cu stresul în noua normalitate, majoritatea se feresc să vorbească despre asta și să caute soluții, după cum a arătat studiul global „2021 State of Physical Wellbeing” realizat de Grokker Innovation. Angajații care lucrează mai mult sau complet de acasă observă că acordă mai mult timp jobului, fac mai puțină mișcare și separă cu greu preocuparea față de activitățile de la job de lucrurile din viața personală care au nevoie de atenția lor. Acum, prin filtrul vieții la job și de acasă din ultimul an și jumătate, conștientizează cât de mult contau lucruri mărunte, precum simplul drum de acasă la birou și înapoi, pentru a separa cele două dimensiuni.

Sistemul de lucru hibrid către care tinde viitorul muncii, așa cum arată inclusiv sondajele printre angajatori și angajați, pare să mai atenueze din sursele de stres și să redea oamenilor un echilibru. Sănătatea emoțională a oamenilor depinde astăzi de modul în care ziua lor se împarte între casă și job, iar un aspect care nu poate trece nemenționat este sănătatea spațiilor în care ei își vor petrece o parte din timp, care are un rol important în acest echilibru. Până se va termina pandemia care e în continuare un factor major de stres, însănătoșirea acestor spații poate să crească încrederea oamenilor și să contribuie la sănătatea lor. Altfel, de la stres la burnout emoțional nu e decât un pas. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon