Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Angajații erau stresați la birou și înainte de pandemie. Dar acum până și stresul arată cu totul altfel

stres - telemunca

Foto: Sebastian Gollnow / AFP / Profimedia

„Nu pot acum, am un raport de predat”. „Când e nevoie de plan? Cred că de-abia la finalul săptămânii viitoare pot să termin”. „Va dura mai mult decât am prevăzut, e o perioadă foarte aglomerată”. Mulți angajați se identifică. Stresul nu e o noutate, dar stresul din ultimul an și jumătate, de când a început pandemia, a căpătat cu totul alte valențe. Pe lângă îngrijorările de zi cu zi au apărut și griji privind evoluția pandemiei, riscurile pentru sănătate și echilibrul tot mai precar între viața de la job și cea de acasă.

Anii dinaintea pandemiei au fost intenși. Economia s-a dezvoltat, nivelul de trai s-a îmbunătățit, oamenii au văzut multe schimbări în bine. În același timp, volumul de muncă a crescut, deficitul de specialiști s-a accentuat, iar stresul la job a devenit o obișnuință. În 2020 însă, pandemia a intensificat și mai mult nivelul de stres și discuția despre echilibrul emoțional, iar atenuarea acestuia a devenit mai importantă ca oricând.

Lucrul de acasă a subțiat linia dintre viața personală și cea profesională. Oamenii resimt efectele pandemiei nu doar asupra sănătății fizice, dar și asupra celei emoționale, ceea ce poate afecta performanța la job și, în același timp, relațiile cu ceilalți. Activitatea fizică, somnul și alimentația au avut și ele de suferit în ultimul an, pe fondul stresului. Oamenii trec foarte repede din pijamale, cu un mic dejun luat în fugă, la laptop, în call-uri și proiecte, sărind peste etape importante pe care le parcurgeau înainte pentru a se pregăti să meargă la job.

Surprinzător, deși mulți se luptă cu stresul în noua normalitate, majoritatea se feresc să vorbească despre asta și să caute soluții, după cum a arătat studiul global „2021 State of Physical Wellbeing” realizat de Grokker Innovation. Angajații care lucrează mai mult sau complet de acasă observă că acordă mai mult timp jobului, fac mai puțină mișcare și separă cu greu preocuparea față de activitățile de la job de lucrurile din viața personală care au nevoie de atenția lor. Acum, prin filtrul vieții la job și de acasă din ultimul an și jumătate, conștientizează cât de mult contau lucruri mărunte, precum simplul drum de acasă la birou și înapoi, pentru a separa cele două dimensiuni.

Sistemul de lucru hibrid către care tinde viitorul muncii, așa cum arată inclusiv sondajele printre angajatori și angajați, pare să mai atenueze din sursele de stres și să redea oamenilor un echilibru. Sănătatea emoțională a oamenilor depinde astăzi de modul în care ziua lor se împarte între casă și job, iar un aspect care nu poate trece nemenționat este sănătatea spațiilor în care ei își vor petrece o parte din timp, care are un rol important în acest echilibru. Până se va termina pandemia care e în continuare un factor major de stres, însănătoșirea acestor spații poate să crească încrederea oamenilor și să contribuie la sănătatea lor. Altfel, de la stres la burnout emoțional nu e decât un pas. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon