Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Anul acesta, litoralul grecesc nu va mai fi pentru toți. Vacanțele în străinătate au devenit mult mai scumpe

Turiste pe litoral

Foto: Profimedia Images

Informațiile pe care le veți citi au fost obținute în cadrul cercetării „Destinații Vizionare”, studiu realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Au fost 3000 de respondenți cu vârsta de +18 ani (bărbați și femei) care fac parte din populația digitalizată a României. 77% dintre participanți au fost în cel puțin o vacanță, în ultimele 12 luni. Datele au fost ponderate în funcție de vârstă, gen, regiune și mărimea localității astfel încât totalul să reflecte structura națională. Cercetarea este reprezentativă la nivel național, iar culegerea datelor s-a realizat la finalul lunii martie 2023. Veți vedea de ce românii fac plajă la Mamaia, dar sunt cu gândul la Grecia.

Multi români caută să descopere ceva inedit, să învețe, să experimenteze sau chiar să își testeze limitele

Românii au motivații diverse pentru a merge în vacantă, începând cu nevoia de recreere și deconectare, până la căutarea distracției sau adrenalinei. Vacanța înseamnă și un gest de răsfăț, de respect față de sine.

Mulți caută să descopere ceva inedit, să învețe, să experimenteze sau chiar să își testeze limitele. Vacanțele dau culoare vieții, se desprinde din cercetare.

Din păcate, mai mult de jumătate dintre respondenți nu au avut o vacanță extinsă. Doar 13% dintre cei care au participat la cercetare spun că au avut o vacanță de peste 4 nopți și cel puțin o mini-vacanță de 1-3 nopți în ultimele 12 luni. 

La polul opus, 23% nu au avut niciun fel de vacanță. Acest fenomen este întâlnit mai ales în zona rurală, la populația de peste 55 ani sau cu venituri mici.

România a fost țara unde au avut loc marea majoritate a vacanțelor din ultimul an: peste 91% din mini-vacanțe și peste 70% din vacanțele mai lungi.

Bugetul cheltuit pe vacanța medie în străinătate, dublu față de România

Vacanța medie în străinătate a costat 6.000 lei, iar în România bugetul s-a ridicat la 3.000 de lei. Sumele prezentate în cercetare scot la iveală că mulți dintre români consideră că se numește vacanță chiar și o escapadă de două zile.

Activitățile în natură câștigă în România, mai ales când vine vorba de mini-vacanțe. În schimb, vacanțele în afara țării sunt preferate pentru plajă și soare, city break-uri sau istorie și cultură. 

România, cea mai populară alegere pentru vacanța la mare, iar Grecia, cea mai aspirațională

Și dacă tot ne apropiem cu pași grăbiți de sezonul estival, să ajunge la partea din cercetare care răspunde la o întrebare aflată pe buzele tuturor: unde mergeți în vacanța de vară?

Când vine vorba de litoral, România este alegerea a jumătate dintre români, urmată de Grecia și Bulgaria. Atunci când se gândesc la viitor, România este singura țară care pierde din intenția de vizitare, în schimb cel mai mult câștigă Grecia, urmată de Turcia. Doar 1% dintre români au reușit să ajungă într-o destinație exotică în 2022. Este însă un vis pentru mult mai mulți.

Și ajungem și la celebra comparație dintre litoralul românesc, cel bulgăresc și cel grecesc. Cei care au fost acolo în ultimii 5 ani apreciază litoralul grecesc peste cel românesc la toate capitolele, cu excepția ușurinței cu care poți să ajungi acolo. Cele mai mari diferențe față de România sunt la capitolele curățenie și preț care merită (+30%), urmată de plaje și calitatea serviciilor (+25%). Față de Bulgaria pare a exista o șansă mai bună de a apăra cota de piață, în special dacă s-ar îmbunătăți nivelul de curățenie și de calitate a serviciilor. 

Nota autorului

Din punctul meu de vedere, cercetarea de mai sus nu este un duș rece, cel puțin în cazul litoralului. Datele și informațiile pot fi folosite de autorități și patronate pentru a ști ce trebuie îmbunătățit. Într-un 2023 în care destinațiile externe costă aproape dublu față de 2022 sau 2019, este o ocazie ca toți factorii de decizie să coboare din turnurile de fildeș și să pună osul la treabă. Românii vor să-și petreacă vacanțele acasă, dar nu în orice condiții. Vor servicii de calitate și chiar sunt dispuși să plătească pentru acestea. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Va citez si rescriu ultimul paragraf din articol. Într-un 2023 în care destinațiile externe costă aproape dublu față de 2022 sau 2019, factorii de decizie vor ramane ca si pana acum in turnurile de fildeș și vor dori in continuare profituri mari cu putinà treabă. Românii vor să-și petreacă vacanțele acasă, dar nu în orice condiții. Si pentru ca vor in continuare servicii de calitate și chiar sunt dispuși să plătească pentru acestea, multi dintre ei se vor duce oriunde numai pe litoralul romanesc nu.
    • Like 2
    • @ KapetanMavromati
      Nume check icon
      De acord. Atata timp cat cei de pe litoral se plang ca au numai doua luni de sezon, iar preturile in afara tarii au crescut, deciziile celor din turnul de fildes este sa creasca preturile pana la un nivel peste care deranjul unei deplasari in strainatate sa merite. Ce sa faci la mare la noi intr-un sejur incepand de la 5 zile in afara de o arsura pe piele de la soare, crapeala si trascau? Si considerand proximitatea Bucurestiului si autostrada te intrebi de ce a ajuns si o destinatie de week-end?
      P.S. Ma bufneste rasul cand vad ca 42% din romani aleg activitati in natura cand vine vorba de o vacanta in Romania. Sa inteleg sa statul in masina pe DN1 in noxe, coada de trei ore la telecabina de la Busteni, o cafea in Piata Sfatului in Brasov si o plimbare in bazarul cu chinezarii de la Bran se considera iesire in natura?
      • Like 0
    • @ Nume
      De acord si eu. Oricum cu statisticile poti face orice din pix, iar interpretarea lor e libertatea fiecaruia de a vedea din unghiul care il intereseaza, recte autoritatile care cred ca la lumânare sluta pare floare. S'a vazut recent cazul minivacanta de Rusalii, când jurnalistii adevàrati care au fost pe teren alergau sa vadà unde sunt de fapt cei 70 de mii de turisti care nàpàdiserà litoralul si erau trambitati de toatà media.
      • Like 0


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Casa dintre blocuri / sursa foto: Mystage.ro

Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.

Citește mai mult
sound-bars icon