sursa foto: Profimedia
Pasagerii români și străini care tranzitează aeroporturile Henri Coandă (Otopeni) și Băneasa au acces la apă potabilă gratuită - momentan la robinet (din februarie 2026), iar în curând la stații de apă potabilă. Încă din iulie 2024, GEYC (Group of the European Youth for Change), o organizație de tineret din România activă la nivel european și internațional, a intervenit pe lângă CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), dar și pe lângă factori de decizie, pentru a asigura dreptul la apă potabilă gratuită.
Republica.ro a stat de vorbă cu reprezentanții GEYC, pentru a afla cum le-a venit ideea acestui proiect, care au fost pașii concreți din colaborarea cu CNAB, dar și cât de importantă a fost susținerea oamenilor, a societății civile și a mediului politic în succesul acestui demers. „Există aproximativ 30.000-50.000 de persoane care trec zilnic prin aeroportul OTP (...). O persoană petrece în medie 3 ore în aeroport, adăugând încă 2-5 ore pentru zboruri. Aceasta se poate confrunta cu deshidratarea în timpul zborurilor, care se instalează mult mai rapid în corp, ceea ce poate duce la dureri de cap, oboseală și chiar amețeală”, au explicat reprezentanții GEYC. Aceștia au precizat că Bucureștiul era ultimul aeroport principal dintr-o capitală europeană fără apă potabilă gratuită.
Reprezentanții GEYC au precizat că „Sete de Soluții”, o campanie devenită ulterior proiect Erasmus+, a beneficiat de sprijinul a peste 50 de organizații din România, peste 15 parteneri instituționali, 5 factori de decizie și peste 290 de tineri. Inclusiv Ambasada Statelor Unite în România a fost implicată, în rol de mediator instituțional între una dintre companii și CNAB. Astfel, dacă în iulie 2024 Compania Națională Aeroporturi București menționa că nu erau prevăzute în buget sume pentru asigurarea apei potabile destinate călătorilor, în prezent aceasta montează fântâni de apă în aeroporturile Otopeni și Băneasa.
În dialogul cu Republica.ro, reprezentanții GEYC au precizat că, pe viitor, își doresc să extindă campania „Sete de Soluții” la nivel european, iar orice proiect urban finanțat de UE să includă obligatoriu infrastructură de apă publică.
Iată mai jos răspunsurile integrale oferite de reprezentanții GEYC, la solicitarea Republica.ro:
1. Cum v-a venit ideea acestui proiect, de unde v-ați inspirat?
În iulie 2024, au apărut unele probleme în cadrul Aeroportului Henri Coandă, respectiv cele legate de defectarea aerului condiționat în plină caniculă, situație care a dus la sancționarea aeroportului de către ANPC; întârzierile frecvente; și aglomerația aeroportului pe timpul verii. În aceste condiții, am considerat că este imperativ să se ia măsuri suplimentare pentru a asigura confortul și sănătatea pasagerilor.
Pe lângă neplăcerile cauzate de temperatura ridicată, hidratarea corespunzătoare devine esențială în astfel de condiții. Există aproximativ 30.000-50.000 de persoane care trec zilnic prin aeroportul OTP (...). O persoană petrece în medie 3 ore în aeroport, adăugând încă 2-5 ore pentru zboruri. Aceasta se poate confrunta cu deshidratarea în timpul zborurilor, care se instalează mult mai rapid în corp, ceea ce poate duce la dureri de cap, oboseală și chiar amețeală.
În acest context, am simțit nevoia să intervenim și să fim proactivi, așa că am lansat o Scrisoare deschisă, semnată de peste 50 de organizații din România. Inițiativa noastră solicita instalarea de urgență a 10 fântâni de apă potabilă în Aeroportul Otopeni. Am vrut să înțelegem și cum e posibil ca Aeroportul din București să fie ultimul aeroport principal dintr-o capitală europeană fără apă potabilă gratuită (...)
Această inițiativă s-a transformat în campania “Sete de Soluții”, care a devenit, mai târziu, un proiect Erasmus+, în cadrul căruia am dezvoltat numeroase activități, precum Caravana Dunării, European Fellowship on Sustainable Development (EFSD) sau Bootcamp of Young Multipliers, care are loc chiar zilele acestea la Bran - un program intensiv pentru tineri, axat pe advocacy digital și implicare în politici publice, cu focus pe importanța apei și accesul la apă potabilă. Mai departe ne dorim să extindem inițiativa și la nivel european, prin proiectul WATER4EU.
2. Cu cine ați vorbit din cadrul CNAB, care au fost primii pași concreți?
Așa cum menționam mai sus, în iulie 2024 am trimis o solicitare (...), în cadrul căreia am primit următoarele răspunsuri: „Alimentarea cu apă a aeroportului este asigurată prin foraje proprii de mare adâncime și distribuită printr-o rețea de aproximativ 23 km în terminale, încă din 1969, forajele fiind suplimentate şi modernizate succesiv în 1972, 1988 şi 2007. Apa furnizată pe AIHCB este apă microbiologic pură, dar nu întruneşte condițiile de calitate pentru a putea fi declarată apă potabilă. Se efectuează analize lunar. Urmează a fi demarată o procedură de racordare la rețeaua de apă potabilă a oraşului Otopeni cu câte un punct în fiecare terminal”.
În septembrie 2024, am trimis o nouă solicitare, la care am primit următorul răspuns: „S-au făcut demersuri pentru instalarea de fântâni de apă potabilă. Se va pune în aplicare un proiect pilot în aproximativ 3 săptămâni, în baza căruia se va stabili cum se instalează în terminale”.
În 2025, am trimis alte două solicitări, la care am primit următoarele răspunsuri: „Vă transmitem că CNAB este în faza avansată a procesului de obținere a autorizației pentru furnizarea, pe întreaga platformă aeroportuară Otopeni, a apei potabile extrasă din puțurile proprii” (februarie 2025), respectiv: „CNAB a depus documentele de obținere a autorizației pentru furnizarea apei potabile la direcția de specialitate a MTI” (august 2025).
Pe 2 februarie 2026, CNAB a anunțat, printr-un comunicat oficial de presă, că au început demersurile pentru montarea a 14 stații de apă potabilă conectate la rețeaua aeroportului Henri Coandă. Acestea vor avea și cișmele, dar și dispozitive de încărcare a sticlelor. De asemenea, comunicatul de presă menționează că inclusiv în Aeroportul Băneasa vor fi montate alte două stații de apă potabilă pentru pasageri.
Cu toate acestea, am descoperit că licitația inițiată de CNAB prevede: “Furnizare produse, instalare, punere în funcțiune și servicii de mentenanță pentru sisteme de hidratare - 10 fântâni de apă potabilă, dotate cu stații de umplere recipiente. Dintre acestea, 8 se vor instala in Terminalele AIHCB si 2 la AIBB AV.”
Așadar, din acest anunț de licitație, reiese că vor fi montate 8 fântâni cu apă potabilă în incinta Aeroportului Otopeni și 2 fântâni în incinta Aeroportului Băneasa. La momentul actual, acestea sunt toate informațiile pe care le avem.
3. Când va fi apa potabilă gratuită disponibilă pe Otopeni și Băneasa?
În aeroportul Otopeni, apa potabilă gratuită este disponibilă la robinet în acest moment - încă din 2 februarie. De asemenea, datorită noilor scannere EDS CB C3 (Explosive Detection Systems for Cabin Baggage - Standardul C3), se poate trece cu lichide, inclusiv apă potabilă în sticlă reutilizabilă, până la maximum 2L.
De asemenea, compania Phoenix Environmental își propune să pună la dispoziția românilor un produs care poate filtra apa de la robinet și o poate transforma în apă potabilă, facilitând accesul la apă curată tuturor cetățenilor (...) Ca urmare, a fost prezentată soluția de filtrare a apei Elkay, liderul mondial pentru soluții de hidratare și filtrare a apei destinate spațiilor cu trafic intens, în special aeroporturilor. Echipamentele Elkay sunt utilizate în aproape toate aeroporturile din Statele Unite, în peste 70% din aeroporturile din Europa și în numeroase aeroporturi din Asia.
În urma acestei prezentări, au fost instalate proiecte pilot la Aeroportul Otopeni, unde au fost realizate testări ale apei, concluzia fiind că echipamentele Elkay pot furniza apă potabilă în condiții de siguranță.
De asemenea, Phoenix Environmental a sprijinit aeroportul să obțină autorizațiile necesare din partea Ministerului Transporturilor, pentru declararea apei din aeroport ca apă potabilă (...) Toate costurile asociate acestui proiect au fost suportate de Phoenix Environmental, fără niciun cost pentru aeroport.
4. Credeți că inițiativa voastră va duce la scăderea prețurilor în aeroport?
În mod evident, GEYC nu poate face nicio presupunere în acest sens. Întreaga idee a campaniei “Sete de Soluții” a fost să facem accesibilă apa potabilă tuturor, pentru că apa nu ar trebui să fie un lux, pe care numai unii să și-l permită. Bucureștiul ar fi fost singura capitală europeană care nu ar fi oferit acces gratuit călătorilor la apă potabilă, iar noi ne-am propus să schimbăm asta. Și iată că ne-a și ieșit, lucru care ne arată că schimbarea nu vine numai “de sus”.
Într-una dintre solicitările adresate către CNAB, am adresat întrebarea: “Cum implementează Aeroportul Henri Coandă recomandarea Airports Council International de a plasa costul pentru 500 ml de apă la cel mult un euro?”.
Răspunsul CNAB a fost următorul: “Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) nu intervine în politica de prețuri a comercianţilor ce își desfășoară activitatea în aeroport. Cu toate acestea, CNAB a solicitat operatorilor de alimentație publică prezenți in Aeroportul Henri Coandă să asigure, cel puțin într-o locație din zona publică și într-una din zona restricționată, atât pe fluxul de Plecări, cât și pe cel de Sosiri, disponibilitatea unor Pachete Combo, la prețuri mai mici, accesibile unei categorii ample de clienţi, pachete care să conțină cel puţin o apă/cafea şi un croissant/sandwich.
Precizăm totodată că CNAB a asigurat concurența în acest domeniu, prin prezența în aeroport a mai multor operatori de alimentație publică - respectiv un număr de 5 societăți - pasagerii şi însoțitorii acestora având multiple variante de alegere. Principiul "cerere - ofertă" se aplică bineînţeles şi în domeniul F&B, ca și în cazul altor domenii de activitate.”
5. Vă gândiți să extindeți campania și la alimente?
De fapt, este un domeniu asupra căruia ne-am concentrat deja în trecut (...) Totuși, la momentul actual, dorim să extindem campania “Sete de Soluții” la nivel european, prin proiectul WATER4EU, prin care vrem să transformăm accesul la apă potabilă gratuită, dintr-o inițiativă punctuală, într-un standard european, deci să facem o tranziție de la activism local la schimbare sistemică la nivelul Uniunii Europene.
Pe termen scurt, propunem măsuri concrete, cum este lansarea unui program pilot de tip „voucher”, prin care 100 de municipalități din Europa să primească finanțare directă pentru instalarea de fântâni de apă în spațiile publice. În paralel, ne concentrăm foarte mult pe rolul tinerilor. Vrem ca accesul la apă și reziliența climatică să devină o prioritate în programele europene de voluntariat, astfel încât tinerii să fie implicați direct în campanii, educație și soluții locale.
Pe termen mediu și lung, obiectivul este mai ambițios: integrarea accesului la apă potabilă gratuită în politicile și finanțările europene. Asta înseamnă ca orice proiect urban finanțat de UE să includă obligatoriu infrastructură de apă publică. În plus, ne dorim să creăm și mecanisme de stimulare, cum ar fi un „Blue Label” european pentru orașele care asigură acces real la apă pentru cetățeni. Asta ar genera competiție pozitivă între orașe și ar crește presiunea publică pentru schimbare.
În esență, “WATER4EU” este despre redefinirea apei ca drept fundamental și bun public în Europa, cu implicarea directă a cetățenilor și, mai ales, a tinerilor în procesul de decizie.
În acest sens, în septembrie 2026, am programat o vizită de studiu la Bruxelles, unde câțiva dintre ambasadorii “Sete de Soluții” se vor întâlni cu decidenți europeni, pentru a discuta despre nevoia de a avea acces la apă potabilă gratuită nu doar în aeroport, ci și în diverse comunități. Vizita de studiu la Bruxelles le va oferi tinerilor care și-au implementat inițiativele în comunitatea lor oportunitatea de a-și extinde cunoștințele și impactul. Participanții vor vizita cel puțin o instituție europeană, pentru a avea o experiență directă despre cum să abordeze, să înțeleagă și să influențeze politicile publice și despre modul în care funcționează instituțiile europene, consolidându-și astfel rolul de cetățeni europeni activi.
6. Cât de importantă a fost susținerea oamenilor / a societății civile în succesul acestui demers?
Suntem foarte recunoscători comunității GEYC, dar și tuturor celor care ne-au susținut de-a lungul anilor în toate demersurile legate de “Sete de Soluții”. Pornind de la scrisoarea deschisă de care menționam mai sus, semnată de peste 50 de organizații, până la Ambasadorii “Sete de Soluții” din cadrul European Fellowship on Sustainable Development (EFSD), toate aceste persoane au fost un sprijin real. Vrem să îi menționăm aici și pe elevii din orașele Brăila, Galați, Călărași și Fetești, care au participat în cadrul Caravanei Dunării - o platformă de schimb de idei și soluții prin care tinerii contribuie activ la viitorul orașelor lor, devin mai apropiați proceselor democratice participative și descoperă oportunități europene (...)
De la începutul inițiativei, avem numeroase persoane care s-au implicat activ: peste 50 de organizații din România, 34 de Ambasadori Sete de Soluții, peste 15 parteneri instituționali, 5 factori de decizie și peste 290 de tineri.
7. Ce reacții din mediul politic ați primit la inițiativa voastră?
De când am început demersurile pentru campania “Sete de Soluții”, am fost contactați de către deputatul USR Ștefan Tanasă - inițiatorul unei propuneri legislative privind asigurarea accesului la apă potabilă în spațiile publice, inclusiv în instituții publice, spitale, școli, stații de metrou, gări, autogări și aeroporturi (...)
Deputatul USR s-a alăturat tinerilor într-o sesiune de dialog dedicată înțelegerii funcționării instituțiilor publice și a procesului legislativ, menționând, în același timp, și de lansarea platformei pentru colectarea de semnături în sprijinul completării Ordonanței Guvernului nr. 7/2023, în vederea garantării accesului gratuit la apă potabilă în aceste spații esențiale (...)
De asemenea, nu am putut să nu observăm că, în anul 2025, au fost introduse 3 propuneri legislative legate de accesul la apă potabilă în spațiul public: B758/2025 - inițiată de deputații USR; L567/2025 - inițiată de deputații AUR; L455/2025 - Inițiată de deputații USR (aceasta din urmă, respinsă de Senat). Considerăm că aceste propuneri legislative au venit în urma identificării unor nevoi reale ale cetățenilor și ne bucură că ele au fost propuse, poate nu accidental, într-o perioadă în care campania “Sete de Soluții” lua avânt.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.