Armata SUA a plasat în stare de alertă până la 8.500 de militari, pentru a putea răspunde rapid cu o intervenție în Europa de Est

Foto: Profimedia

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că Armata SUA a plasat în stare de alertă până la 8.500 de militari, pentru a putea răspunde rapid cu o intervenție în Europa de Est, în condițiile în care Moscova își consolidează forțele de la granița cu Ucraina.

Secretarul de stat pentru Apărare, Lloyd Austin a emis ordinele de pregătire pentru detașare la comanda președintelui Joe Biden, însă Kirby a precizat că nu a fost încă luată o decizie finală. Între timp, rușii transportă tancuri în regiunea Gomel din Belarus, care are frontieră cu Ucraina. De aici, armata lui Vladimir Putin ar putea deschide un front nordic împotriva Ucrainei, care ar aduce forțele ruse mai aproape de Kiev. Desigur, strategia asta ar fi cea mai costisitoare din punct de vedere economic, politic și din punct de vedere al vieților umane.

Rubla rusească a căzut puternic

-O știre legată de Rusia spune multe despre cât de puternic este în realitate Vladimir Putin: Cu toate pregătirile Rusiei din ultimii ani de a-și crește imunitatea în fața unor sancțiuni economice occidentale, efectele se resimt. În contextul creșterii tensiunii cu Occidentul pe tema acumulării de trupe la graniță cu Ucraina, rubla rusească a căzut puternic. Luni a ajuns la minimul ultimilor 14 luni în raport cu dolarul, Indicele Bursei de la Moscova pierzând într-o singură zi 6% din valoare. De altfel, acțiunile Gazprom și ale băncii de stat au scăzut cu 8%. Totodată, din noiembrie 2021, de când au apărut primele tensiuni legate de desfășurarea de trupe la frontiera cu Ucraina, piața de capital moscovită s-a contractat cu 23%.  Războiul costă și să nu uităm că întreținerea celor aproximativ 100 de mii de soldaţi ruși masați în apropierea graniţei cu Ucraina şi în teritoriile „ocupate temporar” costă Federația Rusă circa 10 milioane de dolari pe zi, după cum spunea la începutul lunii decembrie Andrei Rîjenko, adjunct al şefului Comandamentului Forţelor navale ucrainene între 2004 şi 2020.

Alte noi evoluții în ceea ce privește situația din Ucraina:

- Premierul britanic Boris Johnson a declarat că o invadare a Ucrainei ar implica Rusia într-un conflict „violent şi sângeros'' şi ar echivala cu crearea „unei noi Cecenii''. Republică din Caucazul rus, Cecenia a cunoscut două conflicte sângeroase în anii 1990 şi 2000, între separatişti, apoi islamişti şi armata rusă. Aceste conflicte s-au soldat cu zeci de mii de morţi, iar cel de-al doilea război din Cecenia, din 1999 până în 2009, a fost marcat de abuzuri şi bombardamente asupra oraşului Groznîi.

- Joe Biden a avut o „videoconferinţă securizată” cu mai mulţi lideri europeni  despre situaţia din Ucraina. Preşedintele american a avut discuții în „Situation Room” cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, premierul italian, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele polonez Andrzej Duda şi premierul britanic, Boris Johnson.

- În același timp, secretarul de presă al armatei separatiste din autoproclamata Republică Donețk a transmis că autoritățile de la Kiev suplimentează militarii și armamentul în estul țării „și se pregătesc să rezolve problema cu forța“. Mesajul vine după ce SUA a avertizat anterior că un conflict între Rusia și Ucraina poate fi declanșat în urma unei „operațiuni sub steag fals”. Casa Albă a transmis pe 14 ianuarie că că Rusia caută un „fals pretext” pentru a lansa o operaţiune militară dacă nu îşi atinge obiectivele pe cale diplomatică. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că SUA deţin informaţii potrivit cărora Rusia a poziţionat un grup de militari pentru a organiza o operaţiune în vederea creării unui pretext pentru a intra pe teritoriul ucrainean. Kirby a indicat că această presupusă operaţiune rusă ar fi ceea ce în jargonul militar american se numeşte „drapel fals”, adică o operaţiune „concepută să arate ca un atac împotriva lor (a ruşilor) sau a oamenilor lor, ori a celor care vorbesc limba rusă în Ucraina, ca pretext pentru a intra” în Ucraina.

- De asemenea, douăzeci de nave ale marinei militare ruse au ieşit luni în Marea Baltică pentru exerciţii, care intervin în contextul tensiunilor sporite dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina, dar şi al informaţiilor potrivit cărora Statele Unite ar putea trimite trupe suplimentare în regiune.

- Iar România, prin vocea Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a propus în cadrul reuniunii Consiliului de Afaceri Externe al UE organizarea unei întâlniri a miniștrilor de Externe din statele membre ale blocului comunitar la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina în fața amenințării ruse de la graniță.

- În plus, Uniunea Europeană îşi propune să ajute Kievul cu un pachet de asistenţă financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a atenua efectele conflictului cu Rusia, care a adunat trupe la graniţa cu Ucraina, a anunțat luni, la Bruxelles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adăugând că pachetul va fi compus atât din împrumuturi de urgenţă, cât şi din granturi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp