Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ucraina a primit primul transport cu „asistenţă de securitate” din partea Statelor Unite, țările baltice trimit rachete antitanc şi antiaeriene. Ce pregătește Rusia 

Ucraina - civili - armată - getty

În imagine, civili, inclusiv Tatiana (stânga), 21 de ani, studentă la medicină veterinară, participă la un antrenament al unității de apărare teritorială a Kievului, într-o pădure, pe 22 ianuarie, 2022, în Kiev, Ucraina. În toată Ucraina, mii de civili participă la astfel de grupuri de instrucție armată de bază. Foto: Sean Gallup/Getty Images

Câteva dintre noile evoluții în ceea ce privește situația de la frontiera rusă cu Ucraina:

- Ucraina a primit vineri noapte primul transport cu asistenţă de securitate din partea Statelor Unite, care conține peste 90.000 de kilograme de armament și muniție pentru soldații ucraineni care apără țara „din linia întâi”. Ajutorul a fost autorizat de preşedintele Joe Biden, a anunţat sâmbătă ambasada americană de la Kiev. Mesajul a fost susținut și de secretarul american de stat Antony Blinken, care a arătat că Statele Unite își mențin sprijinul defensiv promis Ucrainei.

- Ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) vor furniza Ucrainei rachete antitanc şi antiaeriene fabricate în SUA, au anunţat vineri seară miniştrii apărării din cele trei ţări într-o declaraţie comună. De asemenea, ministrul apărării din Republica Cehă, Jana Cernochova, a anunţat că va propune cabinetului de la Praga să aprobe o livrare de muniţie de artilerie Ucrainei.

- O declarație importantă a venit vineri direct de la sediul NATO din Bruxelles, prin care s-a respins cererea Rusiei privind o retragere a trupelor străine ale Alianței Nord-Atlantice prezente în România și Bulgaria. NATO a denunțat, de altfel, ideea sferelor de influență în Europa. „Vom răspunde mereu la orice înrăutăţire a mediului nostru de securitate, în special prin întărirea apărării noastre colective”, a transmis, vineri, purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

- Totodată, președintele Dumei de Stat de la Moscova a declarat vineri că Parlamentul Rusiei va începe săptămâna viitoare consultări dacă să inițieze un apel către președintela Vladimir Putin de a recunoaște două regiuni pro-ruse din estul Ucrainei - Donețk și Lugansk - ca state independente. Preşedinţia Rusiei a reacţionat în ceea ce privește iniţiativa camerei inferioare a parlamentului rus, arătând că este important să se evite paşii care ar putea intensifica tensiunile.

- Totuși, poziția Kremlinului trebuie citită în tot contextul. Prin urmare, dacă răspunsul scris (așteptat pentru săptămâna viitoare) al SUA și celorlalți aliați din NATO la cererile Federației Ruse privind extinderea Alianței spre Est nu este pe placul lui Vladimir Putin (și nu va fi), atunci Moscova ar putea să facă din regiunea Donbas un „casus belli” (termen din dreptul internațional, care se referă la motivația juridică a începerii unui război de către un stat împotriva unui alt stat).

- Cum? Păi dacă Moscova recunoaște independența regiunilor Donețk și Lugansk, acestea devin automat parteneri internaționali ai Federației Ruse, ceea ce înseamnă că orice glonț tras în Donețk și Lugansk ar fi un „motiv de apărare” a zonei de către armata rusă.

- Să o spunem foarte clar. Conflictul din Donbas a ucis aproximativ 15.000 de oameni în ultimii aproape 8 ani. Ucraina acuză de multă vreme Rusia că are trupe regulate în regiune, însă Moscova neagă acest lucru.

- Separațiștii puternic înarmați, susținuți de ruși, controlează zona din estul Ucrainei încă din 2014 și continuă să facă schimb de focuri cu forțele guvernamentale ucrainene, în ciuda încetării „oficiale” a focului prin semnarea Acordurilor de la Minsk, din 2015, care au pus capăt ostilităților majore. Cu toate acestea, în Donbas aproape în fiecare zi din ultimii opt ani a murit cineva din cauza rușilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult