Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Atenție, de data asta chiar o să vă afectăm emoțional!

Imagini care vă pot afecta emoțional

Foto: ProTV

„Vă avertizăm că urmează imagini cu un puternic impact emoțional.”

Aceasta este azi cheia succesului de televiziune. Acesta este secretul unor știri reușite. Primele știri din calupul principal al zilei au aproape toate acest avertisment. Și după el, urmează cruzime, căderi în gol, sânge, accidente, violențe. Peste tot, telefoane și camere de vederi ce surprind „evenimente care pot deveni știri”. Și nu orice fel de știri, ci din acelea cu puternic impact emoțional. Martori oculari devenind reportezi de teren, martori-complici ai violenței distribuite aleatoriu în societate.

Așa arată rezumatul unei zile pe toate canalele de știri: ceea ce este demn de reținut din acea zi este doar ceea ce te poate afecta emoțional. E ca într-un soi de înțelegere ipocrită făcută de televiziuni cu regulile bunei cuviințe: „știm că nu trebuie să promovăm imagini ale violenței și ale suferinței, știm că nu e în regulă să facem apologia cruzimii și a brutalității, știm că aduce atingere demnității umane să vedem răniți sau morți la locul unui accident, dar nu-i nimic, noi vă prevenim că nu e bine să vă uitați la asta, deși știm că tocmai asta vă atrage, pe voi, telespectatorii, crescuți cu sânge și cu suferințe, dependenți ca niște hiene de senzații tari și corpuri bătute sau strivite”.

Într-o societate în care reglajul media se face în funcție de anumite valori și norme ale coexistenței, imaginile cu puternic impact emoțional trebuie să fie rare, chiar excepționale (prin frecvența lor). Numai atunci când într-adevăr înțelegerea unui eveniment pertinent pentru cât mai mulți dintre noi, pentru noi toți ca societate, obligă la adăugarea unor asemenea imagini, ei bine, numai atunci ar trebui ca asemenea imagini, puține la număr și nerepetate, ar trebui să fie transmise. Dar nu, la noi programele de știri sunt succesiuni nesfârșite de asemenea relatări ale violenței, relatări construite ele însele violent, iar printre ele se strecoară, arareori, câte o știre banală, despre lucruri care par să nu intereseze pe nimeni. 

Într-un program de știri în care primele patru sau cinci asemenea știri sunt toate cu impact emoțional (atenție, un impact care este mereu negativ. Nu am văzut până acum nicio știre cu impact emoțional pozitiv), nu doar frecvența lor agresează psihicul uman, ci și repetarea în buclă a acelorași violențe. Pe toată durata „știrii” despre accident, vedem repetându-se obsesiv, câteodată de zeci de ori, impactul, căderea, explozia, ciocnirea etc. Iar asta iese clar din termenii acelei înțelegeri ipocrite pe care instanțele de reglementare media au impus-o televiziunilor. O înțelegere pe care stăpânii media se prefac că o respectă doar pentru a evita amenzile, desigur, nicidecum din respect pentru demnitatea sau suferința umană.

Pentru atâția dintre concetățenii noștri, privitori de televizor și fără surse alternative de informare, România zilnică de la știri pare un șir de operațiuni militare sau teroriste, un teatru de război presărat cu crime și accidente a căror frecvență și repetare induce fără îndoială frica, dar și neîncrederea în autorități, irelevanța lor. O populație fragilizată emoțional, înspăimântată și debusolată, a cărei unică șansă – așa cum insistent ne conving aceleași televiziuni – este să dea iama fie în farmacii, pentru a cumpăra medicamentele prezentate drept adevărate miracole, fie în sălile de jocuri de noroc, pentru a paria pe viitor.

Căci, nu-i așa, când arde țara, numai medicamentele împotriva diareii și păcănelele ne mai pot salva.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Explicatia la tema avansata imi pare a fi destul de simpla. Televiziunile trebuie sa castige bani pentru a exista, iar pentru asta au nevoie de audienta cat mai mare. S-au prins de mult ca pentru a avea audienta trebuie sa stimuleze emotiile privitorilor-adevar elementar. Emotiile negative asociate cognitiilor cu caracter negativ sunt mai usor de stimulat (nu doar pentru ca exista un bogat astfel de istoric in Romania, 30 de ani nu reprezinta deloc putin!). Studii psihologice serioase afirma ca timpul pe care il petrecem “gandind negativ” este mult mai mare decat cel petrecut “gandind pozitiv”, terenul este deci fertil si accesibil. Furia, indignarea, frustrarea sunt mai simplu de stimulat decât empatia, generozitatea, compasiunea. Iar fara emotii, fie ele si negative, nu existam. Iată!...
    • Like 1
  • De fapt, problema e mai adâncă și mai complexă. Televiziunile nu sunt nici școală, nici familie. Teoretic, cel puțin, educația nu se face la televizor. Televiziunile ajung să țină loc de școală și de familie din cauza demisiei cvasigeneralizate a acestora. Motivele sunt multe, de la birocrația care toacă nervii la faptul că nu avem un proiect de țară și că, odată intrați în UE și NATO, nu prea am mai știut să construim și să „vindem” vreun proiect. Au trecut 14 ani de la intrarea în UE, e timpul să ne întrebăm - încotro? Mă uit puțin la televizor și cel mai mult mă uit când vin acasă. De mulți ani am zis, mai în glumă, mai în serios, că România este „țara lui Breakin' news”. Orice, dar absolut orice, poate deveni, la o televiziune română „breaking news”; ceea ce este îndeobște o tehnică de comunicare, la noi vine și acaparează ecranele, ca o specie invazivă, de care ne protejează doar alte specii televizuale invazive - talk-showul și telenovela, Problema nu e doar că telespectatorul devine addicted la breaking news, sânge, violență, telenovele, antagonism politic. Problema este că, oferta devenind, cum spuneam, invazivă, psihologic vorbind, pragul de sensibilitate al telespectatorului devine tot mai ridicat, până când violența și brutalitatea se topesc în peisaj și devin peisajul. Telespectatorul nu mai e uimit de ceea ce se vede pe micul ecran, el este uimit doar când mai este uimit. De aceea oferta de „imagini cu puternic impact emoțional” crește pe zi ce trece, în absența unor mari catastrofe, se compensează prin cantitate. Imaginile de pe ecran devin realitatea, harta devine teritoriul. Impactul emoțional este un câmp electric aleatoriu pentru spectatorii costumați în electroni debusolați, Dar televiziunile însele nu ar trebui sa fabrice realitate, rolul lor ar trebui să rămână oglindirea realității. Nu televiziunile ar trebui să facă educație, să se îngrijească de bunăstarea mentală a populației - de altfel, nici nu o fac. Aștept de mulți ani să bată acel vânt al responsabilității și al competenței care să creeze o nouă realitate, care, prin ricoșeu, să multiplice un cerc virtuos pe ecranele aprinse seara în atâtea și atâtea case. Încă nu știu cum am putea ajunge acolo.
    • Like 6
    • @ Daniela Simionescu
      Delia MC Delia MC check icon
      Excelent în conținut și formă. De savurat.
      Totuși. Când marea majoritate au gusturi îndoielnice, să nu spun sub orice nivel, cineva ar trebui să se ocupe de educarea lor. Sau măcar o televiziune de stat care sa furnizeze calitate celor care vor, și nu programe tabloide. Eu văd în asta o prioritate. Altfel se dă breaking news non stop (serios, termenul e absolut fals utilizat ) unora care nu înțeleg că breaking news real se întâmplă de 2 ori pe an maxim și cer într-una circ și senzațional. E o anestezie a simțurilor și evident cine vrea și primește asta mereu e și pradă ușoară manipulărilor de tot felul.
      Alt aspect, e o brambureală de nedescris, nimeni nu mai distinge știrile reale de faptul divers. De altfel acestea sunt lacunare căci predomină senzaționalul umflat cu pompa și dat spre consum la orice oră.
      Și nu cred că așa că "așa se vrea" (un truism excesiv folosit) ci că presa și televiziunea în goană după rating dau circ pe pâine fiindcă " se cere ". Dar un bastion a informării și programelor de calitate ar trebui să existe, pentru cei cărora le repugnă circul și ca mijloc de educare a celorlalți.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Inca un argument in favoarea raspunsului meu la comentariul pertinent al dvs. la articolul „Drăcoaice fără sutiene” din 2021-02-23, referitor la actualitatea filmului Idiocracy (2006)...
      • Like 0
  • Eu am renuntat de mult la televizor, oricum am o slujba care ma obliga sa stau cu ochii in doua monitoare de calculator 8 ore pe zi asa ca nu mai vreau si alt ecran. Si nici nu merita.... Uneori ma gandesc ca astfel de media ar merita sa i se restranga timpul de emisie la doua ore pe zi, ca in vremea impuscatului - asta pana cand isi vor insusi cat de cat o deontologie profesionala, pe care momentan nu o poseda.
    • Like 5


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult