Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum am renunțat la televizor

Când eram copil, aveam aspirații de electronist. Printre altele, bricolam antene Yagi de diverse dimensiuni și complexități, după scheme din revista Tehnium. Într-o zi cu condiții atmosferice speciale, pe televizor a apărut o miră de reglaj superbă: un cerc, gradienți de gri și în mijloc un titlu: Amman TV. 

Am privit-o îndelung și apoi m-am așezat în fața televizorului și am privit-o din nou ca pe un miracol. Imaginația mi-a explodat cărtărescian. Auzeam muezinul, vedeam minarete și derviși famelici care glisau silențios așezați turcește pe covoare zburătoare. Vedeam bazare ca niște furnicare, munți de halva și de marțipan. 

Curând, contururile mirei s-au estompat și în câteva zeci de minute a pierit devorată de batalioane de purici televizați. A fost cel mai bun show tv pe care l-am văzut vreodată. Ulterior, mi-am luat doza postrevoluționară de televiziune, dar nicio altă imagine tv nu mi s-a întipărit cu atâta forță ca mira de la Amman.

O observație: puricii televiziunii nu mai sunt ce erau odată. Pe vremea antenelor Yagi, puricii aveau un rost, o filosofie, un model. Din spatele lor se iveau, treptat, siluete, imagini. Dacă aveai imaginație puteai construi filme întregi, scenarii fantastice. Imaginea se dădea peste cap, sunetul era doar un vâjâit, trebuia să ghicesc, să aproximez, să-mi folosec imaginația. Azi, puricii nu mai fâșâie și basculează abrupt și nesatisfăcător în imagine HD și sonor stereo, fără nicio tranziție sau preaviz.

În dezbaterile televizate, se întâmplă să fie invitat și câte un specialist veritabil al problemei discutate. Invariabil, el murmură ca un lampion japonez aprins, îmbujorat și răpus de prime time. El e mereu întrecut în decibeli și vehemență de invitații-panaceu, care dau cu morgă verdicte definitive.  

În 2010 am renunțat la cablul tv. Mi-ar fi plăcut să fie un gest dramatic, să smulg cablul din perete, să lovesc televizorul cu un baros. Dar nu. Totul a fost mult mai prozaic și s-a petrecut într-o cutie din tablă de pe holul blocului. Am fost deconectat pentru că nu mai făceam plăți lunare companiei de cablu. Uneori, mă mai uit la emisiuni tv în casele altora. Sentimentul e de fiecare dată același: de zădărnicie. Aceiași crainici și aceleași „vedete”, pe care îi găsesc an după an mai ridați, dar egali cu ei înșiși. Majoritatea oamenilor care dezbat realitatea zi de zi sunt munciți de mereu deschisele răni ale vanității și generează incontinent judecăți care stagnează o vreme în platou ca un gaz mai greu decât aerul. În dezbaterile televizate, se întâmplă să fie invitat și câte un specialist veritabil al problemei discutate. Invariabil, el murmură ca un lampion japonez aprins, îmbujorat și răpus de prime time. El e mereu întrecut în decibeli și vehemență de invitații-panaceu, care dau cu morgă verdicte definitive. Oamenii sunt mulțumiți de cuvinte doar datorită zgomotului care le apără capetele. În liniște, adevărul ar putea pătrunde în ele, ceea ce îi sperie. De celalată parte a sticlei, telespectatorii par a avea un îndelung antrenament în a-și consuma disperarea în poziție șezândă.

Televiziunea prin cablu seamănă, îmi dau seama după ani de absență, cu un deșert difuzat în prime time. Aceleași dune, iar și iar, la nesfârșit. Nicio șansă pentru călătorul cu buze arse care închină ode apei din fața ecranului: oazele nu apar decât foarte rar și palmierii lor sunt încovoiați sub greutatea panourilor publicitare. Ca să văd un film de două ore, trebuie să-mi rezerv patru și să asum că la sfârșit sunt mai nervos ca la început.

Catharsisul e mereu sufocat de talazul de detergent, bere și servicii bancare care lovește la fiecare sfert de oră. Știrile îmi gâdilă neplăcut angoasele. Inflația de canale mă bulversează și blochează complet. Zapingul mă lobotomizează și îmi diluează încrederea în mine. Per total, televiziunea prin cablu îmi subminează – vorba lui Cristian Ghinea – încrederea în umanitate.

Zbor înalt deasupra realității irespirabile? Nu tocmai. Refugiul meu este internetul, la fel de plin de capcane, dar care mă lasă să aleg ce și când consum. Folosesc Netflix, HBO GO, Voyo și YouTube pentru entertainment, iau cursuri online pe edx.org, udacity.com, coursera.org, citesc cărți în format electronic de pe Amazon și elefant.ro. Folosesc aplicațiile Pocket, Zite și Flipboard unde îmi curatoriez articolele care mă interesează. Ascult muzică pe Zonga. Nu am adblocker pentru că am dezvoltat evolutiv o formă de orbire la orice mișcă pe ecranul pe care citesc sau lucrez.

Pentru că nu urmăresc emisiuni tv la modă, am fost catalogat drept poseur, elitist, arogant. E adevărat. De-a lungul anilor, am dezvoltat satisfacția legitimă, dar contraproductivă social a unuia care s-a lăsat de fumat și nu contește să-și enerveze prietenii evocându-și cu orice ocazie reușita. Kurt Vonnegut spunea că fumatul e singura formă onorabilă de suicid. Aș adăuga televiziunea prin cablu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De acord, si eu am renunta de mult la TV. Prea mult "zgomot pentru nimic". Poti gasi lucruri interesante pe net sau - da! - in carti.
    • Like 0
  • Va sa zica ai avut sansa de a receptiona un post de televiziune de la mare distanta, prin propagarea troposferica, asa se numeste fenomenul. Antene Yagi, aluminiu, renuntare la televizor.....me too. Am un profund respect pentru cei care pleaca de la o experienta personala si dezvolta subiectul. Am renuntat de circa 10 ani la vizionarea tv. Ajunsesem la saturatie, mare pasionat de filme. Prin 1990 in cartea lui Leonard Maltin erau inregistrate 17000 de titluri de film. Prin 2007 am realizat ca am vizionat usor cateva mii. Pentru ca au inceput sa se repete, mi-a fost usor. Spre rusinea mea vizionam si kitchul Dan Diaconescu in direct. Asa ca, odata saturat cu laturi media tv am renuntat. Ma lupt cu internetul in prezent, infinit mai vast, seducator...unde cu putina experienta si un calculator poti ajuta pe cineva, vezi ce mai construieste unul, altul, sau old movies, un concert Eric Clapton. Televiziunea nu ofera aceste posibilitati la un click distanta.
    • Like 0
  • te informez ca exista posturi tv de filme care nu au reclame , sau au putine , scurte , ex. Digi Film , TV 1000 , Diva , HBO (TOATE VARIANTELE ) Cinemax , si mai poti vedea gama Discovery sau Digi care a inlocuit-o la RCS , posturi de muzica (VH1, HIT MUSIC etc.) deci nu te obliga nimeni sa te uiti la " vedetele " autohtone care , de acord , sunt de ras ! pe de alta parte de acord si cu internetul !
    • Like 2
  • O idee, dezvoltata cu mare talent. Evident, autorul nu absolutizeaza. Fiecare face ce vrea cu timpul sau liber… Si eu am renuntat la TV si la polemicile pe teme politice, pentru ca nu-mi aduceau nici o plus-valoare…
    Mi-a placut asemanarea CATV cu „un deșert difuzat în prime time”, marcat de „aceleasi dune, iar si iar, la nesfarsit”, in care „oazele nu apar decât foarte rar și palmierii lor sunt încovoiați sub greutatea panourilor publicitare”… Am mai remarcat si mi-a placut termenul „cărtărescian”, legat de imaginatie.
    • Like 2
  • Cam multe cuvinte alese pentru un subiect atat de simplu, nu mai avem valori nici in televiziune, oameni de televiziune care sa faca emisiuni adevarate cam putini, totul este comercial, de vanzare...
    • Like 2
  • check icon
    Din bucataria mea de la etajul 8 al unui bloc de P+1o care formaza un U impreuna cu alt bloc,, grefat"-tinerii frumos si liberi nu stiu ce era o ,,grefa" acum mai bine de 25 de ani- am o imagine rarisima dar care ma sperie: vad 6 coloane de bucatarii (66 de bucatarii) in care seara de seara - pentru ca ziua mai si lucreaza unii- cel putin in 60 televizorul functioneaza. Am inceput de mult sa recunosc ,,telespectatorii perfecti" dupa faptul ca nu mai pot vorbi pe rand si mai ales dupa faptul ca nu mai gandesc cu ...mintea lor, ci cu a televizorului. ,,Am vazut EU la televizor"! Adaugati la acest fenomen si pe cel al tabletei, i-phon-ului si smartfon-ului si avem garantia spalarii creierelor. Multi oameni de stiinta ai lumii vorbesc deja despre un procent de peste 50% de copii autisti prin 2020, mai ales in Romania. TREZITI-VA macar in ceasul al XII-lea.
    • Like 3
  • Poate te simti ok ca renuntat la can-can, prostii, indobitociri, manipulari etc. Insa nu sunt deloc de acrd cu inducerea ideei ca fara TV e bine. Televiziunea nu inseamna asta. Televiziunea poate insemna un concert pe care nu-l gasesti nicaieri pe internet, difuzat in premiera pe iConcerts sau Mezzo. Poate insemna un documentar captivant pe BBC Earth, Viasat sau Discovery. Poate insemna un film de scurtmetraj, premiat pe care - din nou - nu-l gasesti pe internet, sau cel putin, nu in forme legale. Cati dintre noi nu am invatat engleza din desenele animate de la TV? Cati dintre noi nu am facut cunostinta cu alte culturi prin intermediul televizorului.
    Repet, poti sa critici oricat cancan-ul sau mondenul mizerabil din tel;eviziunile romanesti. Insa nu baga in aceeasi oala televizorul sau televiziunea prin cablu!
    • Like 1
    • @ Lucian Costin
      Asa e! Insa e extrem de greu sa ai 160 de canale si sa te uiti numai pe Mezzo... E ca si cum ai vrea sa te lasi de fumat fumând. Am incercat, nu functioneaza :)
      • Like 4
  • Mai catolico decat papa.
    La TV m-am uitat cand asteptam, ca toata tara, sa vad daca Nastase mai e sau glontul i-a rapus aroganta.
    La TV m-am uitat si cand asteptam demisia lui Ponta & trupa vesela de cetateni onesti, cei mai onesti!
    Tot la TV ma uitam si cand PSD a incercat sa ii blocheze pe unii sa voteze.
    Cat timp pot face o filtrare (ignor publicitate, emisiuni concurs de urlete intre politicieni, emisiunile Antenelor - si daca dau desene, tot sunt pervertite) eu sunt multumit.
    • Like 1
  • dacă aș fi scis eu articolul ,nu aș fi formulat altfel ,co o excepție mă uit duminica la tv „in grădina danei ” .
    • Like 2
    • @ Costache Valeriu
      Am fost și eu în faza asta, înainte să renunț definitiv :)
      • Like 1
  • check icon
    Cu fotbalul e boala grea. In rest cablul nu e prea necesar.
    • Like 2
    • @
      Am norocul de a nu fi mușcat de microbul ăsta. Îmi pare rău doar de Campionatul Mondial de Schi...
      • Like 0


Îți recomandăm

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult