Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Au plecat 20 la sută, au venit 2 | Întâmplarea de la brutărie sau cum a dospit rasismul în locuitorii din Ditrău

Locuitori Ditrău

Foto: digi24.ro

O parte dintre prietenii mei de stânga, dintre care unii intelectuali maghiari, precum vechiul meu coleg și prieten István Horváth (împreună cu care am dezamorsat o parte din tensiunile între studenții români și unguri din martie 1990 de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj) consideră că situația de la Ditrău este revelatoare pentru precarizarea condițiilor de muncă ale localnicilor și pentru revolta împotriva firmei angajatoare. De altfel, în interviurile luate unor localnici, aceștia vorbesc despre faptul că au renunțat să mai lucreze la brutărie pentru că erau prost plătiți pentru o muncă istovitoare, din cauza cărora unii oameni s-au îmbolnăvit. E foarte posibil ca drepturile sociale ale muncitorilor să nu fi fost respectate și ca aceștia să fi fost nevoiți să renunțe la locul de muncă sau chiar să plece la muncă în străinătate. Aflăm din același reportaj că 1 din 5 locuitori ai comunei Ditrău lucrează în străinătate. 

Iar dacă lucrurile stau într-adevăr așa, dacă 20% din forța de muncă a comunei lucrează printre străini, cum se face că acești localnici au o toleranță totală față de străinii care îi primesc la muncă și o intoleranță absolută față de străinii care vin să lucreze în locul lor la Ditrău?

Răspunsul la această întrebare nu e nici de stânga, nici de dreapta. Sau de amândouă deodată. Ceea ce, azi, înseamnă de fapt extrema dreaptă. Să explic.

De trei decenii încoace, toate societățile postcomuniste cunosc o degradare accentuată a condițiilor de muncă și a drepturilor sociale ale muncitorilor în firmele și fabricile noilor patroni capitaliști. Flexibilizarea sinonimă cu precarizarea este felul în care acești patroni au apăsat pe pedala profitului cu orice preț în detrimentul muncitorilor. Fie că e vorba de fabrici de textile, de uzine, de șantiere sau de corporații, muncitorii de rând lucrează în condiții draconice, pe salarii minime și cu avantaje sociale abia existente. În momentul în care aceste condiții nu erau compensate de un salariu decent, oamenii au demisionat sau ai ieșit în șomaj și au plecat la muncă dincolo. Unde condițiile sunt la fel de dure, dar salariul e ceva mai bun. În paralel, acești patroni au devenit persoane influente în societate, adică fie oameni politici, fie oameni de media, fie pur și simplu agenți de influență, iar una dintre principalele lor griji a fost să anihileze orice mișcare sindicală, cumpărând sau mituind liderii sindicatelor, destructurând orice formă de rezistență sau de protest muncitoresc.

Oamenilor li s-au confiscat nu numai drepturile sociale, ci și dreptul de a-și exprima prin cuvintele lor revolta față de bătaia de joc la care erau supuși. Ei au fost reduși la tăcere publică: din România au plecat într-o muțenie totală patru sau cinci milioane de oameni, în vreme ce toată scena publică a fost treptat ocupată de zgomotul celor mai stupide naționalisme. Oamenilor li s-au confiscat cuvintele cu care să-și exprime furia față de sărăcia și inegalitățile provocate de semenii lor, patronii, și li s-au pus în gură noile cuvinte ale discursului rasist și xenofob. Cazul de la Ditrău este mai mult decât edificator: nu s-a auzit niciodată până acum de un protest public al muncitorilor din acea brutărie împotriva bătăii de joc la care au fost supuși ani la rândul de un patron local, get-beget, de același sânge și neam, de aceeași limbă și credință cu ei. Nu s-au simțit amenințați niciodată de boli, de sărăcie, de precaritate până nu au venit doi muncitori din Sri Lanka. Sau, dacă s-au simțit amenințați, atunci nu au avut nici cuvintele, nici puterea și nici condițiile tehnico-mediatice să o spună. 

Pentru că nemulțumirile lor vechi și firești (cele din cauza cărora au plecat din comună peste o mie de oameni) le-au fost confiscate de televiziunile lui Viktor Orbán, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu și alții, adică exponenții celui mai sălbatic neoliberalism pe care l-a cunoscut Europa de Est în ultima sută de ani, probabil. Pentru că statul însuși, statul de drept, statul ca protector al drepturilor politice și sociale a eșuat sau a refuzat să îi apere, lasându-i pradă propagandei de extrema dreaptă pe care o cultivă nestingherite televiziunile românești și maghiare. Pentru că și Viktor Orbán, și Liviu Dragnea, dar și toți cei care îi susțin cu bani mulți, cu idei, cu instituții, au deturnat nemulțumirile sociale provocate de falimentul politicilor sociale din ultimele trei decenii într-un discurs xenofob, rasist și intolerant, specific extremei drepte.

Prietenul meu István Horváth spune despre xenofobie că nu ar fi decât o „alternativă retorică”. Îl voi contrazice făcând trimitere la același film de la Ditrău, pe care l-am revăzut de mai multe ori: revolta împotriva patronului brutăriei este sufocată de strigătele celor care se tem pentru biserica lor, pentru identitatea lor, pentru „puritatea lor”. Nu au ieșit niciodată în fața primăriei să-și manifeste furia că mâinile lor nu au ce să lucreze; dar au ieșit cu sutele când patru mâini, cu doar o nuanță mai întunecate decât ale lor, le „murdăresc” pâinea albă pe care o mănâncă (Oare câte dintre pâinile pe care le mănâncă emigranții din Ditrău în Ungaria, Germania sau Anglia sunt fabricate tot de mâini negre?...).

Acești oameni au fost aduși azi, după treizeci de ani de eșec al statului, în situația în care singurul fel în care pot să-și strige deznădejdea este un fel rasist și xenofob. Nu au cuvinte, nu au imagini, nu au forțe să se revolte altfel, au pierdut totul în timp ce încercau să supraviețuiască sau să ajungă la bunăstare. Au fost abandonați și de statul român, și de statul maghiar în fața unor televizoare care i-au sedat, i-au manipulat și i-au făcut să fie ce sunt azi.

De aceea cred că statul român trebuie să trateze acest caz cu maximă atenție, iar intelectualii publici să evite să interpreteze cazul Ditrău fie doar în cheie naționalist-șovină, fie doar în cheie capitalist-neoliberală. Ditrău ne vorbește despre noile figuri eteroclite ale urii care mistifică, alimentate prin manipulare și lipsă de responsabilitate publică. În lumea mobilității și a comunicării globale ura și xenofobia se recompun după alte criterii. Iar cei care au puterea de a defini aceste criterii vor avea și capacitatea de a le îndrepta spre noi și noi ținte. Azi, țintele lor sunt doi muncitori din Sri Lanka. Dar mâine?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Autorul articolului este mai mult un teoretician. Explicațiile prezentate nu conving deloc. După părerea lui, de vină ar fi oricine în afară de localnici și, mai ales, de preotul care a inflamat situația. (Zic asta aflând că unul din cei doi singalezi este chiar catolic ! ). Pe scurt, omogenitatea etnică și ruperea de media din România (în condițiile unui șovinism/rasism mult prea evoluat în comunitatea etnicilor maghiari) au condus la situația de azi, situație care se poate repeta oriunde în Harghita și Covasna.
    • Like 0
    • @ Ion Filip
      - probabil ca ai dobandit titlul si calitatea nobila de patron, si te faci ca ploua, in legatura cu tratamentul remunerator diferentiat la care patronii din romania isi supun pe compatriotii lor saraci, avantajandu-i net pe strainii care-ar veni si chiar vin sa munceasca in tara noastra ... - zf.ro zice la 15.09.19. ca 1,7 milioane de romani castiga salariul minim pe economie, iar capital.ro zicea la 20.08.19. ca aproape jumatate din angajatii romani primeau salariul minim pe economie la acea data ... - iar gurile "bune" zic acum pe net si-n presa ca unii din muncitorii straini care trebaluiesc pe la noi sant gratificati si cu 4000 de lei net/luna, ceea ce-ar fi un brut de ~7000 lei ... - despre asta-i vorba la saracii de orice nationalitate din romania, mai inainte de alte interese politico-economice si de exploatare a saracimii, in concordanta cu care statul, patronii, politicienii, bogatii de orice sorginte, "cultii" natiunii si alte categorii de interesati in "chestiune", ca si majoritatea "press"-istilor obedienti ai acestora, emit teorii acuzatoare la adresa saracimii jalnice de la noi, in obiectivul de-a o pune, in sfarsit, definitiv cu botul pe labe ... - aceasta stare de lucruri nu ne pune intr-o situatie de inferioritate morala fata de alte natiuni, caci s-a perpetuat in toata istoria omenirii, diferentiat, dupa vremuri si naravuri ... celebra zicere latina cu omul lup pentru aproapele sau .......
      • Like 0
  • Am citit, in ultimele zile, aproape tot ce s-a scris pe tema Ditrau in presa online de limba romana (inclusiv aici pe Republica) si sunt lipit de televizor. Cred ca articolul de față ridica lucrurile la un nivel mult prea teoretic, atat de teoretic ca se desprinde complet de realitate. Situatia este relativ simpla, zic eu, in chiar complexitatea ei aparenta. Poate gresesc, pentru ca nu sunt sociolog sau jurnalist, dar am lucrat și lucrez cu si pentru oameni de diverse nații și feluri. Am avut mereu șefi straini, am subalterni/colegi straini și alături de aceștia am petrecut în Balcanii de Vest ani de zile, angajati în ceea ce se cheamă "reconstrucție post-conflict", "pacificare" și "democratizare".
    Lucrurile de mai jos sunt, în opinia mea, fapte si realitati obiective sau asupra carora majoritatea comentatorilor s-au pus deja de acord, inclusiv lideri UDMR (a se vedea pozitia lui Marko Bela, https://republica.ro/marko-bela-despre-cazul-ditrau-zam-picat-testul-suntem-responsabili-pentru-ca-cerem-toleranta-pentru-noi):

    In Ditrau locuiesc, dupa Wikipedia, 5.483 oameni, 98.1% maghiari.
    Populatia aceasta traieste in izolare lingvistica de restul Romaniei (voită sau nevoită, asta e realitatea) si se alimenteaza cu informatie si opinii de la mass-media din Ungaria.
    Mass-media din Ungaria, mai ales cea de stat, este complet aservita regimului Orban (aici stiu ce zic, am colegi maghiari si slovaci care vorbesc maghiara). Pin urmare, de la Budapesta, maghiarii din Ditrau au aflat numai prostii si exagerari despre cum vor veni migrantii peste ei sa le violeze femeile si sa-si faca moschei pe locul bisericilor crestine.

    Cei 20% dintre locuitorii din Ditrau, care au plecat si lucreaza in strainatate, probabil ca lucreaza (cei mai multi) in Ungaria. Deci, si ei sunt, cu mare probabilitate, victime directe ale propagandei Fidesz, prin urmare nu au ce mesaje de toleranta sa le transmita compatriotilor de acasa, ba dimpotrivă, pot ranforsa niște idioțenii pe motiv că "așa se face și în Ungaria". (Cunosc mecanismul, sârbii bosniaci care ajung să muncească prin Serbia se întorc acasa adesea mai naționaliști decât au plecat...).

    UDMR a fost fericita, pana in prezent, cu starea de lucruri din zona. Toti politicienii locali aflati la putere sunt maghiari (primari, consilieri, sefi de institutii etc.), inclusiv toti senatorii si deputatii de Harghita in Parlamentul de la Bucuresti. Pentru UDMR, maghiarimea neinformata din Ardeal este usor de condus si manipulat, astfel incat sa stea in spatele "partidului unic". (Este capcana votului etnic, am văzut-o și și în BiH, si în Kosovo, inclusiv în Macedonia, la albanezii de acolo.)

    Se pare insa ca UDMR a subestimat influenta presei budapestane, respectiva a propagandei regimului Fidesz, neglijand sa monitorizeze ce inteleg secuii din Romania din show-ul politic prestat de Vktor Orban &Co.. Rezultatul este descris de Marko Bela (parafrazez): in Ardeal nu se vede picior de migrant si totusi noi (UDMR) nu am fost in stare sa le explicam oamenilor ca propaganda Budapestei ține mai degraba de domeniul SF. Dixit!

    Pozițiile exprimate de maghiarii din Ditrau sunt izvorâte din ceea ce unii numesc temeri și frici. Da, aceste temeri și frici pot să existe, chiar dacă par iraționale. Cunosc fenomenul, am fost în situația de a explica unor bosniaci că sârbii nu se împărtășesc cu sânge de musulman și viceversa, unor sârbi, că bosniacii nu au ca "datorie sfântă" să violeze cel puțin o femeie creștină în timpul vieții.
    Problema este că la Ditrău, oamenii se pare că nici nu vor să asculte de argumentele raționale: cei doi sri-lankezi nu sunt musulmani, nu sunt emigranți, au venit cu acte în regulă, plătesc taxe locale și naționale, nu sunt avangarda unui val de emigranți rău-voitori etc. Am văzut că și preotul catolic a respins ferm ideea că măcar sri-lankezul catolic ar putea fi acceptat. Prin urmare, ori oamenii din Ditrău sunt la un nivel de inteligență neobișnuit de scăzut, adică idioți puri care nu pot procesa niște informații simple (idee pe care o resping din start), ori sunt confortabili și pe deplin siguri că pozițiile lor sunt îndreptățite și nici nu concep macar că au greșit cu ceva.

    Cred că ne aflăm în cea de-a doua situație, pe care, din păcate, am văzut-o la sârbi din zona Srebrenica (e vorba despre cei care nu aveau nici un regret pentru masacrarea musulmanilor din regiune) și la albanezi din Kosovo, după revoltele din 2004, când au fost incendiate zeci de biserici și sate sârbești. Dar măcar în aceste cazuri, naționalismul, rasismul și desconsiderarea "celuilalt" se puteau justifica, în mare parte, prin dorința de răzbunare după ororile războiului civil. Nu cred că este cazul la Ditrău, unde nimeni nu a avut de suferit de pe urma vreunui emigrant sau măcar turist străin... Prin urmare, e nevoie de discutat cu oamenii, cu calm, pentru ca acestia sa realizeze ca au gresit.

    Deocamdata, situatia nu s-a clarificat, mai ales in ceea ce priveste reactia autoritatilor, pe diverse paliere de competenta legala.
    Personal, ma astept ca Biserica Romano-Catolica sa ia masuri la adresa preotului, iar UDMR sa se ocupe indeaproape de explicarea catre localnici a greselilor comise. Inclusiv din punctul de vedere al protejarii liberei initiative si a proprietatii private, pentru ca locuitorii din Ditrau par sa traiasca cu impresia ca proprietatea individuala si initiativa privata se supun nu legilor, ci dorintelor comunitatii... Cat despre ITM, Prefectura si alte institutii, ele se pot implica in masura in care acest lucru se justifica. Sa speram ca nu se va ajunge la arestari si condamnari pentru incitare la ura de rasa, xenofobie, dezordine publica, ultraj la adresa autoritatilor si alte acuzatii generate de actiuni necugetate.
    • Like 2
    • @ Florica Radu
      - doamna comentatoare, dumneata "teoretizezi' cel putin cat autorul pe care-l critici, si-o faci apasand pedala nationalismului, eu unul insa, n-am nimic impotriva vreunei "nationalitati conlocuitoare" de la noi, ci, desi roman, ii consider pe romani ca principali responsabili pentru situatia generala "generata" de la noi, atata timp cat romanii pretind ca formeaza covarsitoarea majoritate a populatiei, dar dau(dam) dovada de o totala incalificare la instaurarea si mentinerea macar cat de cat a mult doritului stat de drept cu-a sa societate civila ... - poate-ai aflat intre timp de reactia de data asta a romanilor cel putin "instariti" din cartierul de vreo 4-5 stele din Cluj, fara popa si fara rasism, numai pentru a-si conserva situatia locativa privilegiata ... - raman la cele spuse de mine mai sus .......
      • Like 0
  • - o cearta intre doua parti de secui frustrati - un prilej de reclama pentru mioritici de autostrada ....... - dupa cum zic unii, patronul din Romania prefera sa cheltuiasca simtitor mai mult pe angajatii straini, decat sa mareasca oferta salariala pentru autohtoni - asa de rai nu pot fi angajatii nostri, desi au si ei rautatea lor, incat sfintii patroni sa-i lase someri frustrati care sa se transforme repede in strainofobi ....... in principal, nu URA fata de straini a generat incidentul din "satucul ala" dupa cum nu INTOLERANTA dintre cetatenii romani a generat pana acum plecarea cvasidefinitiva din tara a 1 din 5 dintre acestia, ci lipsa de speranta in binele general si personal, a aproape intregii societati ....... la noi, pentru prea multi patroni si sefi administrativi la stat, plus cei din asa-zisele profesii capitale din institutii ale statului, capitalismul inseamna, in sfarsit, posibilitatea legala de-a exploata si de-a se imbogati astfel, in vreme ce populatia majoritara, nepregatita sa faca fata unei asemenea situatii, se apara cum poate, adica mai deloc, si recurge in ultima instanta la datul cu pasul ....... dupa cum bine-ar trebui sa se constate, asta-i peste tot in toata lumea, difera numai gradul raului, nu santem noi mult mai rai decat altii .......
    • Like 0
  • Gabriei check icon
    Adică oamenii din Ditrau nu sunt de fapt niște xenofobi Intoxicați de propaganda anti imigrație de la Budapesta, ci un fel de revoluționari socialiști anticapitalisti care se iau de bieții sri-lankezi doar ca sa înțeleagă corporațiile și patronii fără scrupule, ca s-au saturat de salariile mici din România.
    E adânc! Nu m-as fi gândit...
    • Like 11
    • @ Gabriei
      Gabriel, cati oameni cunoasteti personal in Ditrau?
      • Like 1
    • @ Gabriei
      - mr. Gabriei, felicitocuri, esti campion pe etapa la aplauze, ai unspe' lk. uaaah !!
      • Like 0
  • Dorin check icon
    La obiect.
    • Like 1
  • Reactia cetatenilor din Gyergyóditró (97% sunt maghiari, sper ca le dati voie sa numeasca asa localitatea, original si nu românizat pe fals) este normala si corecta. Ei, spre deosebire de voi cei “corecti”, sunt constienti ca scursurile musulmane si coloratii din Africa si Asia, au distrus Europa civilizata. Nu este cazul Rromaniei, ca asistenta sociala nu e la nivelul care sa le convina, inca. Si reactioneaza preventiv.. Le veti da dreptate peste ani..
    • Like 0
    • @ Remy Gascoine
      O intrebare tehnica: daca am primit o transfuzie de sange la care au contribuit doi colegi de misiune, respectiv un "colorat" din Maroc și o "scursură" din Thailanda (al treilea coleg, un rus din Sankt Petersburg, băuse ceva cam mult cu o noapte înainte și n-a putut sa participe și el), ar trebui să mă consider o "scursură colorată"? Sau un "colorat scurs"?
      Apropo, am sange de grec circa o optime, deși nu prea se vede (mama tatălui meu provenea dintr-o căsătorie mixtă, grec din Pireu emigrat in Muntenia și însurat cu româncă din Târgoviște, în 1902). Oare cum ar influența această moștenire problema expusă mai sus? Precizez că din punct de vedere religios, mă consider drept ortodox nepracticant, iar acum doi ani am plantat niște copaci în fața blocului împreună cu câțiva Martori ai lui Iehova (care, din greșeală, mi-au zis "frate" de câteva ori, cum e obiceiul la ei, deși precizasem că doresc să folosească apelativul "vecine", neutru din punct de vedere confesional).

      Nu în cele din urmă, am detectat la dvs. un soi de solidaritate țâfnoasă cu oamenii din Ditrău și acțiunile lor din ultimele zile, solidaritate care nu pare motivată de apartenența la aceeași etnie, ci mai degrabă de împărtășirea acelorași valori ideologice. Prin urmare, vă rog să mă credeți pe cuvânt că în acest moment vă înjur sincer și creativ nu pe criterii etnice, ci pur și simplu pe baza convingerilor rasiste, xenofobe exprimate de dvs..

      PS: apropo de numele maghiar al Ditrăului, dacă vreți să vă arătați democrat față de toate părțile (că Ditrău este parte a României, deci trebuie să ținem seama și de limba oficială a statului român), atunci vă recomand o cale mai elegantă de a face pe deșteptul, anume să adoptați sistemul misiunilor ONU în zone de conflict interetnice: localitățile se identifică prin folosirea ambelor nume, primul fiind cel utilizat de populația majoritare în localitate, al doilea fiind cel al minorității. Exemplu din Kosovo: Prishtinë/Priština (prima este forma albaneză, a doua cea sârbă).
      Așadar, Gyergyóditró/Ditrău. Mulțumit?
      • Like 1
    • @ Petrica L.
      - citez >>"O intrebare tehnica:" - nu te pricepi la tehnica .......
      • Like 0
    • @ Remy Gascoine
      - pana atunci, peste ani, multi sau putini, s-ar putea sa nu mai existe nimeni pe lumea asta care sa dea vreo dreptate cuiva ...
      • Like 0
    • @ Stan Colton
      Nici dumneata, la a citi printre rânduri...
      • Like 0
  • Bine punctat!
    • Like 0
  • Am mai spus asta și o repet și aici pentru că rezonez cu cele spuse în articol.
    Este o problemă cronică, având rădăcini mai adânci, această manifestare xenofobă, iar a răspunde cu aceeași monedă nu rezolvă problema, ba chiar o acutizează.
    Una dintre problemele care alimentează această „revoltă” o constituie plata necorespunzătoare a muncii peste care se adaugă impozitarea excesivă a muncii. O altă problemă este reprezentată de neîndeplinirea „fișei postului” de către autoritățile statului român ( servicii secrete și autoritățile administrației centrale și locale ) care nu vor, nu-i interesează sau nu știu cum să contracareze propaganda de sorginte naționalist-extremistă externă și internă. Ca urmare a acestui fapt cetățeanul se simte abandonat și nevoit să-ți asigure singur minimul de condiții necesare traiului. Un exemplu în acest sens îl reprezintă situația tragică în care s-au aflat oamenii din Zimnicea și zonele alăturate în urma cutremurului din 1977 când, simțindu-se abandonați de către stat, au migrat în masă la un cult religios care le-a asigurat în regim de urgență condiții de trai ( alimente și locuințe ).
    • Like 4
    • @ Voicu Nicolae
      - rezonezi bine, da' cred ca n-ai cu cine .......
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Ștefan Briceag

De la externarea din spital, Ștefan Dănuț Briceag a făcut totul ca să poată relua controlul asupra propriei vieți. În februarie 2018, la 6 luni după accident, s-a mutat împreună cu prietena sa, Iulia, care care i-a fost și îi este alături. „Nu știam că există acest gen de femeie. Iar când cunoști o fată ca ea, te întrebi: Chiar există? După un astfel de accident, când te aștepți ca și mama să plece de lângă tine, ea mi-a zis: Plec când vreau eu, nu când vrei tu.” (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult

Am mulţi cunoscuţi, prieteni si multe rude care au emigrat şi au demonstrat că pot fi cei mai buni evoluând în deplasare. Au demonstrat-o prin muncă asiduă, seriozitate şi perseverenţă. (Foto: Ionel Pop Doncilă)

Maradona din Bacău
Citește mai mult