Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Bullying-ul între elevi. Și agresorul are o suferință

Bullying în școală

Foto: Getty Images

Bullying-ul este un termen care stă aproape pe buzele tuturor. Am auzit, am citit, am văzut, am dezbătut. Un termen care deși este obosit și aproape epuizat, cauzează încă probleme majore în ambele tabere.

Este de vină mereu agresorul?

Știm că avem agresor și agresat. Părinții sunt bulversați, profesorii nu știu ce abordare să adopte, consilierea nu este atât de bine propagată în rândul copiilor și suntem puși cu toții în fața unui mare semn de întrebare: ce facem?

Pot începe prin a spune ce nu facem. Nu luăm în calcul și persoana care agresează. Un elev împlinit, echilibrat nu este capabil de astfel de gesturi. Rădăcina problemei este mult mai adâncă și chiar dacă nu ne interesează, pentru că suntem victime, am putea fi cât de cât echilibrați.

De ce fac copiii bullying?

Copiii care agresează, fizic sau verbal, fie au văzut asta în familie, fie sunt nefericiți cu viața de familie. Părinții nu petrec suficient timp cu ei, nu au limite, dar li se aplică pedepse, iar comunicarea autentică lipsește cu desăvârșire.

Suferința agresorului este la fel de importantă ca cea a persoanei agresate. Ne punem mâinile în șold și judecăm ceva ce nu știm. Firește că a fi victima unui astfel de abuz este revoltător și nu putem tolera un comportament care ne pune copiii în pericol.

Părinții elevilor care agresează alți elevi ar trebui să-și schimbe optica. În loc să-l certe, să-l pedepsească, să-l pună la colț, poate ar fi mai bine să poarte o discuție sinceră și autentică despre ce lipsuri are. Astfel vor afla cu uimire că problemele sunt în familie, nu doar la copil. Nemulțumirile și nefericirea lor în cămin se reflectă în comportamentul elevului care ajunge într-un mediu în care nu este pe deplin controlat. Se dezlănțuie. Este normal? Da! 

Ce face școala?

Școala din România nu este pregătită mereu pentru astfel de situații. Generațiile de profesori nu s-au confruntat în trecut cu acest exces de informație la care sunt supuși copiii. Terminologia este deseori greoaie, așa că cei mai mulți despart elevii care se batși se jignesc, sună părinții, îi ceartă, iar problema e ca și rezolvată, nu?

„Nu sunt un copil rău, dar sunt tristă iar mama mereu nervoasă” - mi-a mărturisit o elevă

Aproape toți elevii cu care am lucrat și care au devenit, la un moment dat, agresori, mi-au spus că sunt nefericiți. Mi-au mai spus că au tot ce își doresc, jocuri, device-uri, mâncare, dar le lipsește timpul petrecut cu familia. Părinții muncesc din greu, vor să nu le lipsească nimic și este de înțeles. Doar că le lipsește acest element cheie pentru stabilitatea emoțională a copilului.

Poziția de victimă este una agreabilă pentru cei mai mulți dintre noi, dar riscăm să pierdem esența și să nu rezolvăm problema. Echilibrul și comunicarea sunt soluția celor mai multe dintre probleme.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Teodora check icon
    Știm toți că agresorul copil are și el o problemă emoțională și că e treaba părinților să îl echilibreze. Dar cu afirmația: "Poziția de victimă este una agreabilă pentru cei mai mulți dintre noi." nu înțeleg ce vreți să spuneți. Nu e pentru nimeni agreabil să fie victimă. Chiar dacă un copil agresor este, la rândul lui, victima altcuiva, tot agresor rămâne, iar copilul agresat tot victimă rămâne, fără să agreeze deloc acest statut.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult