În urmă cu aproape 15 ani, liceul teoretic Vasile Alecsandri din Iași devenea primul din România care implementa soluția de digitalizare dezvoltată de Adservio. După alți 10 ani, platforma ajunsese să fie utilizată în doar 35 de școli. În prezent însă, peste 1.150 de școli o folosesc, iar estimările companiei de software arată că aproximativ 20% din școlile din România au adoptat deja o astfel de soluție, care le-a permis să-și optimizeze întreaga activitate, de la aspectele administrative, la cele legate de comunicarea cu părinții.
Principalul factor ce a accelerat acest proces a fost pandemia, care a impus identificarea și implementarea unor soluții rapide pentru derularea cursurilor online. Platformele avansate de digitalizare aduc însă mult mai multe avantaje decât videoconferințe pentru cursuri online.
„Prin intermediul platformei, toată școala este configurată în cloud: număr de clase, elevi, profesori, materii. Dispare catalogul clasic, pentru că notele se introduc simplu în platformă, care calculează automat și mediile. Tot ce înseamnă adeverințe medicale, foi matricole și alte asemenea documente sunt generate prin câteva click-uri. (...) Toate documentele se mișcă automat și nu se mai irosește hârtie. Rapoartele și statisticile solicitate școlilor de inspectoratele județene se generează, de asemenea, automat. Astfel munca secretarilor devine infinit mai ușoară.
Un alt avantaj al platformei digitale este comunicarea mult mai eficientă între toți cei implicați: director, secretare, profesori, părinți și elevi. Toți utilizatorii pot utiliza un chat și grupuri într-o comunicare integrată, dedicată exclusiv pentru educație. Părinții primesc notificări pe telefon atunci când copilul ia o notă sau lipsește, au acces la grafice de evoluție privind situația școlară, astfel că se pot implica mai mult în procesul educațional. Astfel, pot lua legătura cu orice profesor și discuta parcursul copilului în funcție de rezultatele pe care le are. La rândul lor, profesorii pot face educație țintită în funcție de performanțele elevilor. Au opțiunea de a crea grupuri pentru trimite online teme și fișe de lucru adaptate celor care pot face performanță sau au nevoie de ajutor suplimentar (...) Este o obligație morală față de noile generații de a aduce școala într-un mediu care pentru copiii de acum este nativ și de a o face astfel mai interesantă”, explică Mihai Mocanu, marketing manager Adservio.
Statisticile companiei arată că, după implementarea platformei, fiecare profesor a economisit 3-4 ore pe săptămână prin introducerea rapidă a notelor și absențelor în catalogul electronic. Alte 3-4 ore au fost câștigate prin diferite automatizări. Iar asta înseamnă o zi de muncă pe săptămână. De asemenea, diriginții și secretarii au fost scutiți de 4 ore de muncă pe săptămână prin generarea automată de statistici și rapoarte. În plus, rata de promovare a elevilor a crescut cu până la 32%, rata absenteismului a scăzut între 14-52%, iar abandonul școlar între 9-43%.
În platformă, elevii au la dispoziție și teste de abilități prin intermediul cărora se pot orienta în ceea ce privește meseria și/sau facultatea pe care să o urmeze, și unde pot vedea, de asemenea, ofertele educaționale ale mai multor universități.
Mai mult decât atât, Adservio a propus transmiterea datelor către o platformă unică a ministerului Educației, ceea ce ar permite prelucrarea informațiilor în timp real prin generarea de rapoarte și statistici care să faciliteze crearea de politici educaționale mult mai rapid.
Rezistența la schimbare și alte piedici
Rezistența la schimbare pare să fie principalul motiv care frânează digitalizarea școlilor din România, în opinia reprezentantului Adservio. Acesta spune că, din situațiile pe care le-a întâlnit până acum, nu se pot trage concluzii în ceea ce privește o anumită tipologie care amână pasul spre digitalizare.
„În mod paradoxal, nu se poate face o separare clară rural-urban, de exemplu. În teorie, în urban ar trebui să fie mai multă deschidere față de digitalizare. În unele cazuri așa este, dar în alte situații, nu. De exemplu, la școala din comuna Răducăneni, din județul Iași, doamna directoare a fost atât de încântată de soluție și dispusă să învețe, încât s-a ocupat personal să-și motiveze colegii pentru a implementa cât mai repede sistemul. În rest, este vorba de rezistență la schimbare, de rămânerea în zona de confort, cu toate că platforma e atât de ușor de folosit, iar noi asigurăm asistență la implementare, facem traininguri și se pot baza mereu pe noi. La fel și în cazul profesorilor. Au fost situații în care s-au opus profesorii de 30 de ani, la care te-ai aștepta să fie campioni ai schimbării”.
Un alt factor care frânează digitalizarea este finanțarea care, în mod legal, ar trebui asigurată de primării. Există și aici cazuri fericite, de primari care au înțeles nevoile comunității legate de educație. În orașul Buzău, de exemplu, toate școlile au fost digitalizate încă din 2017 cu susținerea Primăriei orașului.
Au fost însă și situații în care părinții au venit cu soluția finanțării. Reprezentantul Adservio spune că atâta vreme cât directorul își dorește digitalizarea, se găsesc soluții în ceea ce privește finanțarea. E nevoie însă să se respecte condiția ca părinții care nu vor sau nu pot susține acest demers să nu fie excluși și să le fie permis oricum accesul la platformă lor și copiilor lor.
Prețul pentru utilizarea platformei Adservio se stabilește în funcție de numărul de elevi și pleacă de 1,5 euro/elev/ lună pentru școlile și grădinițele publice și 2 euro/elev/lună pentru instituțiile de educație private. Personalul didactic, cel administrativ și părinții primesc acces gratuit la funcțiile esențiale ale platformei.
Posibile soluții și o condiție esențială
Chiar dacă procesul de digitalizare a școlilor a fost accelerat în timpul pandemiei, iar în prezent aproximativ 2 din 10 instituții de învățământ au implementată o platformă de management școlar, România rămâne mult în urma altor țări în UE.
În acest moment, una dintre oportunitățile de care ar putea profita școlile în procesul de digitalizare, este finanțarea platformele de management educațional prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României care prevede 3,6 miliarde de euro pentru reformarea educației. Aici este însă nevoie ca directorii de școli sau edilii care înțeleg că e absolut necesar pasul spre digitalizare să ia în calcul și partea de software, nu numai cumpărarea de hardware sau mobilă pentru sălile de clasă.
Reprezentantul Adservio spune că este nevoie și de o implicare mai activă a Misterului Educației, precum stabilirea unor standarde de calitate a unor astfel de platforme educaționale care includ un catalog digital.
„În pandemie, au apărut numeroase soluții de digitalizare primitive din punct de vedere tehnic, ca ciupercile după ploaie. Calitatea multora dintre ele este extrem de scăzută, cu mari probleme legate de securitatea datelor, descărcarea corectă a catalogului digital și nu numai. De aceea am promovat insistent impunerea unor standarde minime de calitate de către Ministerul Educației, pentru că astfel de erori accentuează și mai mult teama de digitalizare (…) Sperăm într-un angajament mult mai clar al ministerului în direcția digitalizării, prefigurat în proiectul noii Legi a Educației. Ar fi normal ca acest lucru să se bazeze pe platforme serioase, sigure, care deja aduc rezultate dovedite, în baza principiului pieței libere. Altfel, școlile care se tem de tehnologie vor amâna la nesfârșit acest proces, spunând că e frumos, dar nu ne trebuie acum. Dar se poate și în România să facem progrese. Avem disponibilă tehnologia, avem directori, profesori, elevi, părinți care își doresc o educație avansată și venim cu entuziasmul pentru a mișca lucrurile. Singura opțiune este optimismul de a îmbrățișa educația viitorului”, a mai spus Mihai Mocanu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
https://pedagogicamagazin.blogspot.com/