Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când ne dă bani, PNRR este mumă, când ne cere reforme este ciumă

Foto - Inquam Photos

În anii care au urmat evenimentelor din decembrie 1989, pentru aproape toate reformele care s-au înfăptuit în România erau câțiva vinovați de serviciu: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Uniunea Europeană. Toți politicienii pozau în băieți buni, doar FMI, BM, UE erau prezentate pe post de „bau-bau”: nu noi cerem reformele, FMI sau BM sau UE ne obligă. Nu noi, politicienii, cerem închiderea fabricilor ineficiente, ci Fondul Monetar Internațional. FMI aducea bani la cererea noastră (cei mai ieftini bani, FMI fiind un fel de CAR global), dar, pentru a ne menține bonitatea, ne pretindea câteva reforme în plan economic, convenite de fapt împreună. Când FMI ne aducea banii era „mumă”, când ne pretindea să facem reforme era „ciumă”.

După 30 de ani, clișeul se repetă identic: nu noi cerem reforme publice, ci PNRR ne solicită aceste reforme. PNRR când ne dă banii este „mumă”, când ne solicită reforme este „ciumă”. PNRR a îmbrâncit coaliția într-un hău reformist de care nici nu vrea să audă. Sunt în situația în care își pasează responsabilitatea (pisica) de la unii la alții, de teama de a nu deconta electoral. Cartoful fierbinte din mâna coaliției este PNRR-ul (ciuma). Coaliția se află într-un loc minunat, la putere, dar într-o perioadă de provocări reformiste și toate acestea „din cauza” PNRR-ului. Dacă ar fi la școală, clasa politică ar striga: „Doamna, PNRR-ul m-a greșit!” Căci noi lucram bine! Oare?

PNRR

PNRR nu este doar o sursă de bani pentru investiții și dezvoltare, ci este și o poveste despre repararea statului, afirma analistul Cristian Grosu, în „Cronici de Guvernare”. De fapt, PNRR cuprinde un pachet coerent de investiții publice, condiționate de o sumedenie de reforme. Conține 507 jaloane și ținte legate de reformele și investițiile asumate. Tot în componența acestuia mai intră un pachet de 107 investiții și peste 50 de reforme. Condiționările foarte dure pe care le impune PNRR-ul pentru punerea în aplicare a calendarului de plăți îl transformă în ”ciumă”. Guvernanții vor banii (free meal), dar fără să facă reformele solicitate. Bătălia se dă acum pentru PIN-ul de la banii PNRR, deși toți știu codul: REFORME, dar le este teamă să-l folosească. Poate ar prefera să piardă banii, decât să facă reforme.

PNRR-ul este ”mumă”, pentru că aduce circa 30 miliarde de euro, pentru că ajută la realizarea unor corecții (dacă nu ne corectăm noi, ne va corecta piața) în întreaga economie, pentru că ajută la reducerea decalajelor economice față de alte țări din UE, pentru că sprijină capitalul autohton, pentru că urmărește să dirijeze instituțiile statului într-o zonă de performanță.

PNRR este ”ciumă” (în viziunea politicienilor) pentru că tulbură vibe-ul din administrație, pentru că pune la muncă o armată de birocrați specializați în plimbatul hârtiilor, pentru că strică feng shui-ul celor care au capturat administrația publică în scopuri personale, pentru că perturbă urzeala deasă a lumii bugetare, pentru că deranjează structurile statului împănate cu oameni de partid eternizați pe funcții, logați la banii de la buget și obișnuiți cu acadeaua puterii. Pentru că trebuie să anuleze teribilismul salarial din administrația publică și rezervațiile caviar plătite din bani publici.

Prin PNRR ni s-a mai dat o șansă pe care trebuie s-o folosim din plin. Dar trebuie să facem reforme angro, dacă vrem să facem o țară ca afară și un stat funcțional, cu o economie cu un mare grad de robustețe.

Părinții și bunicii noștri au ratat Planul Marshall într-un context complex al anilor ´50, când fratele de la Răsărit ne-a interzis să ne contaminăm cu acest produs al exploatatorilor americani, dar ne-a promis, în schimb, o prosperitate care n-a mai venit niciodată peste noi.

Ar fi păcat ca să se rateze și acest program, prin scoaterea României din calendarul de plăți, din cauza cortegiului de reforme amânate la nesfârșit. Guvernanții încearcă să zboare pe sub radarul PNRR-ului pentru a nu fi detectați și să-și vadă în continuare de vechile metehne.

PNRR este în momentul de față singurul proiect de țară viabil, bagheta reformistă este la el. Dar PNRR nu este o sursă de bani sigură, nu este o ”mumă” certă. Trebuie multă muncă pentru a-l pune în aplicare, poate chiar un taifun de muncă, cum spunea Deng Xiaoping.

PNRR-ul este ”ciumă” și din punct de vedere al gradului de complexitate în implementare pentru o administrație letargică și indiferentă, cu rețele puternice antireformiste. Este ca și cum le-ai dubla materia cu o zi înainte de examen, afirma Sorin Pîslaru de la Ziarul Financiar. Rezistența la implementarea PNRR-ului seamănă cu filmul lui Bruce Willis, ”Greu de ucis”. Datorită acestui fapt putem intra în RR (Restanța, Restanță) cu PNRR.

Cea mai puternică forță, capabilă să pună în aplicare PNRR-ul este conștientizarea necesităților reformiste generate de acesta. În el stă șansa noastră de a transforma reformele din deziderat, într-un mecanism eficace de șlefuire a structurilor statului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Oare noi conditionam cotizarea catre ue prin ceva? Mai ales dupa executarea conditiilor impilatoare de aderare. Adica disparitia, in special, a industriei romanesti, etc. Si cat % din cotizatie se intoarce catre noi?
    • Like 2
    • @ Zugravu Mircea
      Numai da vina pe altii pentru disparitia industriei romanesti. Ca nu UE a privatizat companiile la neamuri , sau a primit mita ca sa privatizeze anumite companii la preturi derizorii. UE are o singura conditie : nu se dau bani cu nemiluita la companiile care au pierderi constante din cauza managementul dezastruos a neamurilor/pilelor/amantelor puse sefi la conducerea companiilor. Mie nu imi convine sa plateasca statul pierderile de la Tarom, de ex.
      • Like 2
    • @ Silviu Pop Sese
      Nu prea înțelegeți că dacă românii noștri sunt corupți (și într-adevăr sunt) asta nu înseamnă că alte companii europene nu profită de asta și în interesul lor. Practic acum există o simbioză între corupția nostră și interesele lor economice. Și toți șmecherii, ”de la intern” sau ”de la extern” sunt fericiți, mai puțin populația.
      • Like 1
  • PNRR-ul nu este ”Alba ca zăpada”, ci este un cadou pe jumătate frumos și benefic și pe jumătate otrăvit. Banii par mulți dar nu sunt așa de mulți. Mulți dintre noi credem că sunt toți bani ”moca”, dar de fapt o mare parte o reprezintă accesul la ÎMPRUMUTURI, e drept cu dobândă mică, dar împrumuturi. Pentru niște sume de bani, unii concreți, alții împrumutați, ni se cer în schimb nu numai reforme firești și corecte, ci și să ne întoarcem țara cu susul în jos, conform principiilor climatico-marxiste atât de promovate acum la nivelul UE. Nici propriul plan PNRR elaborat de USR / Ghinea nu a fost vreo lumină , dar nici orice variantă ar fi fost, nu ar fi fost perfect benefică pentru România. Fiindcă nu s-ar fi aprobat decât o anumită linie de acțiune. Imaginați-vă că vine cineva la voi în familie și spune: vă dau niște bani, nici prea mulți nici prea puțini, unii reali, alții facilități de împrumuturi, dar de aici înainte pun eu stăpânire pe tot ce vreți să faceți voi în familie. Că e bine, că e rău, că e mai bine gândit sau mai prost, dar de aici EU (chiar ”EU” în cazul nostru) preiau controlul și veți face ca mine, că altfel....
    • Like 1
    • @ Dan Cojocaru
      Sunt mai buni decat ai nostrii. Decat sa decida PNL si PSD ce fac eu in familie mai bine decide UE.
      • Like 4
    • @ ControlTheNarrative
      Și pe mine mă oripilează actuala clasă politică, în întregul ei (PNL, PSD, USR, AUR, UDMR etc). Știu că luați separat, politicienii de la Bruxelles pot fi mai competenți decât ai noștri (deși diferența e mai mică decât am putea crede). Dar în țările occidentale, politicienii sunt de regulă mai competenți. Deși cu noile orientări neomarxiste, politicile peste tot în Europa au devenit ușor demente. Dar revenind. Dvs neglijați un lucru esențial. Politicienii competenți din țările europene sunt competenți și benefici PENTRU ȚĂRILE LOR, NU pentru România. Europa e un mediu puternic competițional, unde se manifestă interese economice puternice. Cei care pot, ”trag spuza pe turta lor”. Să nu fiu greșit înțeles, e bine că ei fac așa, așa se face ca să fii și să rămâi puternic economic. Jos pălăria pentru politica statelor europene puternice. Ei fac ce e bine pentru țările și popoarele lor. Dar hai să înțelegem că trebuie și noi să fim mai combativi, să ne jucăm și noi cum putem mai bine puținele noastre atuuri. Fiindcă altfel o să fim striviți în jocul acesta competițional economic, dintre națiunile europene. Și zic să începem prin a nu mai fi așa de naivi încât să credem orbește în bunăvoința și altruismul partenerilor (a se citi competitorilor) noștri. Într-adevăr, pe plan intern decid extrem de prost PNL și PSD, dar să credeți că partenerii (a se citi competitorii) noștri europeni se zbat pentru binele nostru și nu pentru binele lor, asta e o naivitate care mă lasă paf....
      • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      Din pacate nu te pot contrazice.
      • Like 3
    • @ ControlTheNarrative
      Daca pnl si psd votezi astia vor decide. Dar vor decide ce la "recomanda" ue.
      • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      Asta este adn-ul romanilor, implicit al conducatorilor: caciula jos si spatele incovoiat in fata "puternicilor" zilei A, si sa nu uit: mana intisa dupa "punga cuvenita" servilismului. Lucru demonstrat de-a lungul istoriei.
      • Like 2
    • @ Dan Cojocaru
      foaie verde de batista, uite-o teza putinista
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon