Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când s-ar putea dezechilibra economia României. Profesorul Christian Năsulea, „În fața ta”: „Vom vedea dacă vine nota de plată foarte devreme în timpul anului 2025”

Christian Năsulea

Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București, a vorbit în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre marile probleme din economia României.

„Problemele cred că sunt deja foarte bine cunoscute, avem probleme de deficit, avem probleme cu inflația. Cumva sunt niște parametri care sunt foarte ușor de înțeles luați împreună, pentru că ceea ce se întâmplă la noi în țară, în acest moment, este rezultatul unor decizii politice luate ca să rezolve niște probleme care, în opinia mea, sunt în principal de natură electorală. Deci avem inflația care este la un nivel foarte ridicat, care în general este rezultatul unor politici monetare. Ea reprezintă consecința unui dezechilibru dintre cantitatea de bani de pe piață și cantitatea de produse și servicii pe care le putem cumpăra cu banii respectivi. De obicei, suntem obișnuiți să dăm vina pentru masa monetară pe Banca Centrală, Banca Națională a României în situația noastră. Însă de această dată nu de aici vine masa monetară suplimentară aflată pe piață. Marea majoritate a banilor vin din diverse programe desfășurate de statul român în acest moment, care sunt menite să facă investiții pe care statul român ar fi trebuit să le facă de mult și pe care am ajuns, în sfârșit, să le facem, doar că le facem pe toate odată. Sau alte programe care duc foarte mulți bani către anumite categorii sociale sau anumite categorii profesionale și aici aș identifica o sursă în numărul extrem de mare de bugetari, care au în continuare un indice al veniturilor în multe cazuri peste ce se întâmplă în sectorul privat pentru joburi care sunt similare. Deci, dacă e să căutăm originea problemei, acestea sunt principalele motive pe care le-aș identifica: avem bani care sunt introduși într-o economie care nu mai crește la fel de repede cum crește anterior.”

În opinia sa, în perioada următoare, guvernanții vor face probabil aceleași greșeli ca și până acum, iar anul 2025 ar putea fi cel în care va veni nota de plată.

„În 2024 e dificil să ne închipuim că vom ajunge în gard. Vom continua să facem, cel mai probabil, aceleași greșeli din punct de vedere economic, vom continua să fim ca țară iresponsabili fiscal, să ne bazăm pe niște încasări la bugetul de stat care nu sunt plauzibile în realitate și să cheltuim mult mai mulți bani decât avem sau ne permitem anul viitor. Vom vedea dacă vine nota de plată foarte devreme în timpul anului 2025 sau dacă va veni mai târziu în 2025. Există și un scenariu în care am putea să ajungem să trecem cumva peste hopul acesta, dar e un scenariu care este foarte improbabil, pentru că el ar necesita ca economia României să supraperformeze, să depășească suficient de mult modul în care performează economiile din zona noastră, în așa fel încât din banii suplimentari care vin la noi în țară să poată să se acopere găurile”, a declarat profesorul de economie internațională.

Pentru ca acest scenariu să devină realitate este nevoie să fie scăzute taxele „în așa fel încât mediul de afaceri să primească un imbold și investitorii străini să fie convinși că România este locul unde trebuie să-și aducă banii din toată Europa”.

„Iarăși un lucru pe care nu-l spun doar eu, îl spun majoritatea experților, toți experții: e nevoie de reformă administrativă în această țară. Sunt prea multe localități cu o organigramă mult prea mare.

În momentul în care vorbim de un număr disproporționat de mare de angajați în sectorul public, nu vorbim doar de angajații din administrația centrală, administrația publică locală contribuie și ea în mod semnificativ la risipa de bani din sectorul public. Sunt foarte mulți angajați care lucrează în zone din țară, care ar putea să fie administrate sau gestionate mult mai eficient din punctul ăsta de vedere. Ar trebui să reducem numărul de membri din Parlament, staff-ul membrilor din Parlament și pornind de la aceștia, ar trebui să mergem până la birourile care se ocupă de diverse activități în cele mai mici comune din România”, a mai spus Năsulea.

În opinia sa, în perioada următoare, guvernanții vor face probabil aceleași greșeli ca și până acum, iar anul 2025 ar putea fi cel în care va veni nota de plată.

„În 2024 e dificil să ne închipuim că vom ajunge în gard. Vom continua să facem, cel mai probabil, aceleași greșeli din punct de vedere economic, vom continua să fim ca țară iresponsabili fiscal, să ne bazăm pe niște încasări la bugetul de stat care nu sunt plauzibile în realitate și să cheltuim mult mai mulți bani decât avem sau ne permitem anul viitor. Vom vedea dacă vine nota de plată foarte devreme în timpul anului 2025 sau dacă va veni mai târziu în 2025. Există și un scenariu în care am putea să ajungem să trecem cumva peste hopul acesta, dar e un scenariu care este foarte improbabil, pentru că el ar necesita ca economia României să supraperformeze, să depășească suficient de mult modul în care performează economiile din zona noastră, în așa fel încât din banii suplimentari care vin la noi în țară să poată să se acopere găurile”, a declarat profesorul de economie internațională.

Pentru ca acest scenariu să devină realitate este nevoie să fie scăzute taxele „în așa fel încât mediul de afaceri să primească un imbold și investitorii străini să fie convinși că România este locul unde trebuie să-și aducă banii din toată Europa”.

„Iarăși un lucru pe care nu-l spun doar eu, îl spun majoritatea experților, toți experții: e nevoie de reformă administrativă în această țară. Sunt prea multe localități cu o organigramă mult prea mare.

În momentul în care vorbim de un număr disproporționat de mare de angajați în sectorul public, nu vorbim doar de angajații din administrația centrală, administrația publică locală contribuie și ea în mod semnificativ la risipa de bani din sectorul public. Sunt foarte mulți angajați care lucrează în zone din țară, care ar putea să fie administrate sau gestionate mult mai eficient din punctul ăsta de vedere. Ar trebui să reducem numărul de membri din Parlament, staff-ul membrilor din Parlament și pornind de la aceștia, ar trebui să mergem până la birourile care se ocupă de diverse activități în cele mai mici comune din România”, a mai spus Năsulea.

Profesorul crede că politicienii români ar avea nevoie de mai mult pregătire economică. „Minimul din punctul meu de vedere - și aici nu știu de ce nu avem eventual niște programe care să fie gândite deja pentru treaba asta - ar fi un curs post universitar la ASE, un curs unde să meargă și să încerce să înțeleagă măcar bazele economiei.

De foarte multe ori mi s-a confirmat acest lucru (n.r. că nu știu despre ce vorbesc) pentru că am fost să le explic niște lucruri unor politicieni la invitația lor și mi-am dat seama că trebuia să pornim de mult prea devreme. Trebuia să pornim explicația cu niște concepte de bază pe care, din cauza eșecului sistemului de învățământ românesc, de fapt, mare parte a românilor pare că nu le înțeleg. Dacă am avea această bază, atunci și politicienii noștri ar pornit de la un nivel mai sus, unde n-ar mai veni cu propuneri legate de creșterea salariului minim, în așa fel încât să crească nivelul veniturilor oamenilor, pentru că, din păcate, nu așa funcționează lucrurile în realitate”, a afirmat Christian Năsulea.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând cu ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Ajustari in sectorul bugetar s-ar putea face dar nu se doreste pentru ca de acolo vin voturile. Asa ca mai bine se impun taxe mai mari catre privati pentru ca ei oricum nu voteaza.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult