Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când s-ar putea dezechilibra economia României. Profesorul Christian Năsulea, „În fața ta”: „Vom vedea dacă vine nota de plată foarte devreme în timpul anului 2025”

Christian Năsulea

Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea din București, a vorbit în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 despre marile probleme din economia României.

„Problemele cred că sunt deja foarte bine cunoscute, avem probleme de deficit, avem probleme cu inflația. Cumva sunt niște parametri care sunt foarte ușor de înțeles luați împreună, pentru că ceea ce se întâmplă la noi în țară, în acest moment, este rezultatul unor decizii politice luate ca să rezolve niște probleme care, în opinia mea, sunt în principal de natură electorală. Deci avem inflația care este la un nivel foarte ridicat, care în general este rezultatul unor politici monetare. Ea reprezintă consecința unui dezechilibru dintre cantitatea de bani de pe piață și cantitatea de produse și servicii pe care le putem cumpăra cu banii respectivi. De obicei, suntem obișnuiți să dăm vina pentru masa monetară pe Banca Centrală, Banca Națională a României în situația noastră. Însă de această dată nu de aici vine masa monetară suplimentară aflată pe piață. Marea majoritate a banilor vin din diverse programe desfășurate de statul român în acest moment, care sunt menite să facă investiții pe care statul român ar fi trebuit să le facă de mult și pe care am ajuns, în sfârșit, să le facem, doar că le facem pe toate odată. Sau alte programe care duc foarte mulți bani către anumite categorii sociale sau anumite categorii profesionale și aici aș identifica o sursă în numărul extrem de mare de bugetari, care au în continuare un indice al veniturilor în multe cazuri peste ce se întâmplă în sectorul privat pentru joburi care sunt similare. Deci, dacă e să căutăm originea problemei, acestea sunt principalele motive pe care le-aș identifica: avem bani care sunt introduși într-o economie care nu mai crește la fel de repede cum crește anterior.”

În opinia sa, în perioada următoare, guvernanții vor face probabil aceleași greșeli ca și până acum, iar anul 2025 ar putea fi cel în care va veni nota de plată.

„În 2024 e dificil să ne închipuim că vom ajunge în gard. Vom continua să facem, cel mai probabil, aceleași greșeli din punct de vedere economic, vom continua să fim ca țară iresponsabili fiscal, să ne bazăm pe niște încasări la bugetul de stat care nu sunt plauzibile în realitate și să cheltuim mult mai mulți bani decât avem sau ne permitem anul viitor. Vom vedea dacă vine nota de plată foarte devreme în timpul anului 2025 sau dacă va veni mai târziu în 2025. Există și un scenariu în care am putea să ajungem să trecem cumva peste hopul acesta, dar e un scenariu care este foarte improbabil, pentru că el ar necesita ca economia României să supraperformeze, să depășească suficient de mult modul în care performează economiile din zona noastră, în așa fel încât din banii suplimentari care vin la noi în țară să poată să se acopere găurile”, a declarat profesorul de economie internațională.

Pentru ca acest scenariu să devină realitate este nevoie să fie scăzute taxele „în așa fel încât mediul de afaceri să primească un imbold și investitorii străini să fie convinși că România este locul unde trebuie să-și aducă banii din toată Europa”.

„Iarăși un lucru pe care nu-l spun doar eu, îl spun majoritatea experților, toți experții: e nevoie de reformă administrativă în această țară. Sunt prea multe localități cu o organigramă mult prea mare.

În momentul în care vorbim de un număr disproporționat de mare de angajați în sectorul public, nu vorbim doar de angajații din administrația centrală, administrația publică locală contribuie și ea în mod semnificativ la risipa de bani din sectorul public. Sunt foarte mulți angajați care lucrează în zone din țară, care ar putea să fie administrate sau gestionate mult mai eficient din punctul ăsta de vedere. Ar trebui să reducem numărul de membri din Parlament, staff-ul membrilor din Parlament și pornind de la aceștia, ar trebui să mergem până la birourile care se ocupă de diverse activități în cele mai mici comune din România”, a mai spus Năsulea.

În opinia sa, în perioada următoare, guvernanții vor face probabil aceleași greșeli ca și până acum, iar anul 2025 ar putea fi cel în care va veni nota de plată.

„În 2024 e dificil să ne închipuim că vom ajunge în gard. Vom continua să facem, cel mai probabil, aceleași greșeli din punct de vedere economic, vom continua să fim ca țară iresponsabili fiscal, să ne bazăm pe niște încasări la bugetul de stat care nu sunt plauzibile în realitate și să cheltuim mult mai mulți bani decât avem sau ne permitem anul viitor. Vom vedea dacă vine nota de plată foarte devreme în timpul anului 2025 sau dacă va veni mai târziu în 2025. Există și un scenariu în care am putea să ajungem să trecem cumva peste hopul acesta, dar e un scenariu care este foarte improbabil, pentru că el ar necesita ca economia României să supraperformeze, să depășească suficient de mult modul în care performează economiile din zona noastră, în așa fel încât din banii suplimentari care vin la noi în țară să poată să se acopere găurile”, a declarat profesorul de economie internațională.

Pentru ca acest scenariu să devină realitate este nevoie să fie scăzute taxele „în așa fel încât mediul de afaceri să primească un imbold și investitorii străini să fie convinși că România este locul unde trebuie să-și aducă banii din toată Europa”.

„Iarăși un lucru pe care nu-l spun doar eu, îl spun majoritatea experților, toți experții: e nevoie de reformă administrativă în această țară. Sunt prea multe localități cu o organigramă mult prea mare.

În momentul în care vorbim de un număr disproporționat de mare de angajați în sectorul public, nu vorbim doar de angajații din administrația centrală, administrația publică locală contribuie și ea în mod semnificativ la risipa de bani din sectorul public. Sunt foarte mulți angajați care lucrează în zone din țară, care ar putea să fie administrate sau gestionate mult mai eficient din punctul ăsta de vedere. Ar trebui să reducem numărul de membri din Parlament, staff-ul membrilor din Parlament și pornind de la aceștia, ar trebui să mergem până la birourile care se ocupă de diverse activități în cele mai mici comune din România”, a mai spus Năsulea.

Profesorul crede că politicienii români ar avea nevoie de mai mult pregătire economică. „Minimul din punctul meu de vedere - și aici nu știu de ce nu avem eventual niște programe care să fie gândite deja pentru treaba asta - ar fi un curs post universitar la ASE, un curs unde să meargă și să încerce să înțeleagă măcar bazele economiei.

De foarte multe ori mi s-a confirmat acest lucru (n.r. că nu știu despre ce vorbesc) pentru că am fost să le explic niște lucruri unor politicieni la invitația lor și mi-am dat seama că trebuia să pornim de mult prea devreme. Trebuia să pornim explicația cu niște concepte de bază pe care, din cauza eșecului sistemului de învățământ românesc, de fapt, mare parte a românilor pare că nu le înțeleg. Dacă am avea această bază, atunci și politicienii noștri ar pornit de la un nivel mai sus, unde n-ar mai veni cu propuneri legate de creșterea salariului minim, în așa fel încât să crească nivelul veniturilor oamenilor, pentru că, din păcate, nu așa funcționează lucrurile în realitate”, a afirmat Christian Năsulea.

Emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând cu ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Ajustari in sectorul bugetar s-ar putea face dar nu se doreste pentru ca de acolo vin voturile. Asa ca mai bine se impun taxe mai mari catre privati pentru ca ei oricum nu voteaza.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult