Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Care „a noastră”?!

Bianca Andreescu - US Open

(Foto Guliver/Getty Images)

Victoria Biancăi Andreescu contra Serenei Williams în finala de US Open a desenat atitudinea pe retina mapamondului. Pe noi, românii, Bianca ne-a trimis în miez de noapte, la culcare, lăsându-ne să ne măcinăm creierii cu aceeași clasică nedumerire mioritică: Care e „mai campioană”? Și care e mai „a noastră”?

Așadar, comparația! Dacă ea lipsește, practic nu ne putem numi români. Nu ne alunecă gândirea. Veche meteahnă, apărută încă de dinainte de '89, când admiram zborul celebrei Sora 13, și imediat după stingerea unui aparat video, începeam să alergăm de nebuni, printre blocurile triste, cu convingerea că Bruce Lee îl bate pe Van Damme, iar Chuck Norris îi sparge pe amândoi. Apoi se lua curentul, și Ceaușescu ne bătea pe toți, de rămâneam cu mâna întinsă după o portocală sau un salam obosit. Dar asta nu a contat, vreo 50 de ani, iar după ce unii au murit, ca în sfârșit să conteze, am votat tot cu niște comuniști. „Eiii, păi dacă nu erau alții,...", să lăsăm această scuză.

„Ai văzut Nadia? Păi ea a fost rodul socialismului. Oneștiul era atunci mai tare ca New York-ul. Capitaliștii, niște hoți.. ", vorbesc și acum cu nostalgie, bătrânii noștri, în timp ce stau, din obișnuință, la o coadă de ceva. 

În timpul ăsta, bătrânii capitaliștilor, după o viață muncită, se plimbă, prin lume, prin excursii, de te miri unde și stau la coadă la muzee.

Chiar, ați trecut prin Onești, așa în ultima vreme? Nu cel mutat în Italia, cel rămas acasă. Frumos, nu? Orice canadian visează să se mute la Onești.

Când Simona Halep a început să scoată capul prin circuitul WTA, primele ei victorii au conturat, în România, opinia bolnăvicioasă: „Domneee, de ce ne agităm atât la meciurile ei, Simona joacă pentru ea, nu pentru România! Ea pentru lovele pune osul, doar nu crezi că joacă pentru tricolor?!".

Nu conta că orice puști din România, care bătea mingea de tenis voia să devină Simona Halep. Nu conta că orice puști care se apuca de sport, împreună cu părinții lui, aveau dovada că se poate. O aveau pe Simo în gând. 

Întrebată la Wimbledon ce ar schimba în România, Simona a răspuns că tristețea, că e nevoie să credem. Din păcate, am senzația, că până la urmă, noi o vom schimba pe Simona, nu ea pe noi.

Spre deosebire de restul campionilor din WTA sau ATP, Simona Halep trăiește în România. România. Nu știu câți jucători ori antrenori de calibru, din tenisul mondial ar accepta să se mute aici. Uităm că Simona Halep și-a prezentat cele două trofee de Grand Slam pe Arena Națională și de abia a doua oară ne-a ieșit. Uităm că Simona Halep a auzit în loc de „Hai, Simona!" un „M.. e PSD!". 

Noi, după 30 de ani, încă nu suntem deciși, ca națiune, ce vrem de la viitor, ce le vom lăsa copiilor noștri. Era cât pe-aci să le dăm înapoi cravata de pionier la uniformă. Vorbim de Simona că ezită să încheie un set,... Oare cu cine seamănă?

Poate că e timpul ca Halep să ne lase. Să se mute cu cățel, purcel într-un loc în care să scape de ecoul nostru bolnăvicios. Suntem națiunea în care o postare cu decolteul Mihaelei Rădulescu face un trafic mai mare decât un antrenament al Simonei Halep cu copii.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Să se mute cu cățel, purcel într-un loc în care să scape de ecoul nostru bolnăvicios." Sigur este vorba de ecou?
    • Like 0
  • O altă meteahnă, tot "a noastră", este transformarea oricărui prilej într-o agăţătoare de care jurnaliştii "noştri" atârnă texte pline de băşcălie rafinată şi obsesii personale pe care ţin neapărat să le asocieze cu ceea ce domniile lor cred că reprezintă palida acuarelă naţională. De cele mai multe ori, materia primă o formează colajele de poze alb-negru scoase din negura copilăriei, glumele dietetice, replici auzite prin piaţa Obor, pe terasele bucureştene sau la graniţa incertă a lucidităţii pe care o traversează dimineaţa unii cheflii de pe Lipscani.
    În epoca Google, stafia lui Gogol inspiră, în mai toate redacţiile, o adevărată producţie de dramolete naţionale. Osaka e născută în Japonia, reprezintă Japonia şi trăieşte foarte bine în Florida unde e considerată cu mândrie naturală "a noastră, a americanilor". Aproape sigur, în Japonia lucrurile stau la fel. Dacă mergeţi în Polonia, veţi afla că polonezii se mândresc cu "ale lor" Angelique şi Caroline. Exemplele pot continua. Bianca Andreescu este născută în Canada, are părinţi români şi a început să joace tenis în România. Ce este de mirare că mulţi compatrioţi o consideră de-a noastră? Multe jucătoare au probleme cu adjudecarea unui set, nu numai Simona. Ele cu cine seamănă?
    Până una-alta, s-a terminat openul american, am avut câteva meciuri memorabile şi niciun ochi vigilent de jurnalist neaoş n-a catadicsit să scrie vreun rând despre ele. Dovadă că metafizica naţională şi decolteul Mihaelei sunt la putere.
    • Like 0
  • D-nule Popescu aveti 100 % dreptate , vb in cunostita de cauza , de 10 ani am emigrat in Canada , Bianca Adreescu este crescuta cu mentalitate canadiana cum incercam toti romanii de aici sa ne educam copiii , adica sa stie ca este in puterile lor sa faca orice isi propun ca si cariera sa scop in viata . Totul este sa vrea ....
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult