Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

„Ami pare rau la domni politisti”. Cazul violențelor poliției din Bolintin Vale are în spate o istorie lungă și complicată de conflicte nerezolvate și mai mulți vinovați. Ce învățăm din asta și ce facem mai departe

Bolintin Vale - incideent

Niciun conflict social nu poate fi justificat și nici nu trebuie justificat, dar poate și trebuie să fie explicat, înțeles și depășit, pentru a-i ajuta pe cei implicați să înțeleagă faptele, să învețe din ele, evitând astfel reaprinderea lor.

În această perioadă de nesiguranță maximă, în contextul pandemiei de coronavirus și a stării de urgență în care se află România, ies la iveală tot felul de conflicte sociale latente, în special cele care îi vizează pe unii reprezentanți ai comunității rome. 

Unul dintre exemple este cazul din Gârcini – Săcele, din 20 aprilie 2020, în care familii de romi s-au luat la bătaie, fără ca inițial autoritățile statului să poată interveni, în mare parte din cauza numărului mare de participanți la conflict comparativ cu numărul mic de polițiști. Sau cazul deja celebrului Spartacus Idolu Fetelor – Vasile Badea, din cartierul Rahova din București, cu a lui transmisiune live pe Facebook în care amenință poliția că le va răsturna mașinile dacă îi vor deranja petrecerea din ziua de Paști, petrecere desfășurată în dispreț total față de prevederile stării de urgență. Conflictul a fost soluționat destul de repede de poliție, prin arestarea celor implicați pentru 30 de zile, nu înainte de o nouă postare pe Facebook în care noul Spartacus apare cu față tumefiată și își cere scuze: „Ami pare rau la domni politisti”.

Dar unul dintre cele mai tulburătoare cazuri este agresiunea săvârșită pe data de 17 aprilie 2020 de către șeful Poliției din Bolintin Vale asupra unor bărbați romi. În urma unei intervenții a Poliției pentru aplanarea unui conflict între două familii de romi din localitate, a apărut în social media o filmare video cu mai mulți bărbați romi imobilizați și culcați la pământ, cu față în jos, iar cel puțin unul dintre ei este agresat.

În film se poate auzi cum unul dintre cei aflați la pământ țipă de durere, în timp ce este lovit și înjurat. Potrivit informațiilor obținute de televiziuni, cel care lovește este șeful Poliției din Bolintin Vale - comisarul Marian Costel Șerban. 

„Erați tari în gură, făceați live-uri... Stați, dracu' acasă, f… în g… să vă f..” se aude cum spune polițistul, în același timp cu zgomotul loviturilor și cu strigătele celui bătut. 

La scenele violente asistă fără să intervină și doi bărbați în uniformă, cu arme automate atârnate de spate. Surse locale afirmă că acești bărbați ar fi fost pedepsiți, inclusiv ca urmare a indiciilor că ar fi contribuit la valurile recente de furturi și fapte antisociale din Bolintin Vale. 

În urma presiunii publice, Procuratura a deschis un dosar de cercetare penală, iar ministrul de Interne l-a demis pe Marian Costel Șerban.

Aparent, episodul recent poate fi pus pe seama uzurii excesive a unor polițiști, insuficient pregătiți fizic și psihic pentru provocările fără precedent la care au fost supuși în urma instaurării stării de urgență din România. Totuși, eu cred că de fapt face parte dintr-un tablou mult mai complex, acela al unor nemulțumiri și tensiuni în creștere a majorității în fața minorității rome, la nivelul întregii țări, dar cu atât mai mare în zona Bolintin Vale.

Tensiuni între etnicii români, majoritari și cei romi au existat întotdeauna în special după Revoluția din 1989, când capacul totalitar al regimului comunist a fost ridicat. Comunitatea romă din Bolintin Vale este una dintre cele mai mari din țară. Din 12.929 de locuitori, conform recensământului din 2011, 2.296 (17.76%) s-au declarat de etnie romă. Realitatea la fața locului este însă diferită, mulți dintre romi ezită, din varii motive, să-și declare etnia, din acest motiv numărul real fiind mult mai mare.

Bolintin Vale are o istorie aparte. Perioada 1990-1994 a fost presărată de conflicte intercomunitare, la care au participat în jur de 14.000 de persoane aparținând populației majoritare, precum și a altor minorități – maghiari, sași etc. împotriva romilor. Această perioadă pe care a parcurs-o România, imediat după Revoluția din 1989, a fost caracterizată printr-un proces de afirmare a identității etnice a tuturor grupurilor minoritare. Acest proces a avut tendința de a se realiza pe două coordonate: prin afirmarea identității etnice a grupurilor minoritare, structurată firesc prin promovarea unor tradiții socio-culturale – de exemplu, comunitățile turco-tătare, elene, germane etc, dar și prin impunerea imperativă, radicală a identității etnice, care duce la intoleranță. Este cazul tipic al romilor, ai căror lideri au exagerat prin supradimensionarea dezideratelor etnice. Fiind transmise unei populații nepregătite, aceste deziderate au fost percepute ca o posibilitate din partea acestora de a beneficia numai de drepturi, înțelegând că li se cuvin mai multe decât majorității populației, iar obligațiile revin doar altora, nu lor.

Alături de alți factori, aceste tendințe au influențat negativ manifestările comportamentale ale romilor, fiind favorizate și de victimizarea exagerată a acestei populații de către liderii acestora sau de către cei care, într-un fel sau altul, se ocupă de „protecția” lor. Acest gen de „protecție” poate conduce la o supraprotecție care îi va încuraja la perpetuarea aceluiași mod de viață, dar care îi defavorizează și poate determina apariția altor tensiuni sociale. 

Modul de viată tradițional al romilor conține o serie de elemente care, pe de o parte, au consecințe negative asupra șanselor sociale ale fiecărui individ, iar pe de altă parte generează tensiuni cu populația majoritară. Această perioadă cuprinde conflictele din localități precum: Turulung (10-11 ianuarie 1990), Reghin (29 ianuarie 1990), Lunga (5 februarie 1990), Cuza Voda (iulie 1990), Casinul Nou (12 august 1990), Mihail Kogălniceanu (9 octombrie 1990), Bolintin Deal (7 aprilie 1991), Ogrezeni (17 mai 1991), Bolintin Vale (18 mai 1991), Gaiseni (5 iunie 1991), Plăieșii de Sus (9-10 iunie 1991), Valenii Lăpuțului (13 august 1991) si Comănești (22-23 noiembrie 1992).

Aproape 30 de ani mai târziu, vedem că situația nu este cu mult diferită, iar politicienii care s-au perindat între timp la cârma țării s-au bucurat că o mare parte dintre etnicii romi au luat calea Europei, în căutarea unui trai mai bun. Plecarea lor a redus presiunea financiară de pe bugetul asigurărilor sociale și a scutit autoritățile, centrale și locale, de orice fel de muncă care trebuia depusă pentru educația și îmbunătățirea nivelului lor de trai. Pe de altă parte, cei rămași în România au fost folosiți în ceea mai mare parte ca masă de manevră electorală, activați în preajma alegerilor, prin diferite mite electorale mai mult sau mai puțin voalate. 

Ca și în cazul etniei majoritare, cu cât sunt mai săraci, cu atât sunt mai dispuși să răspundă la comenzi. În general, liderii comunității rome au fost cooptați și folosiți de către politicieni pentru exploatarea electorală, ei reprezentând poarta de intrate în comunitate, favorurile mai mult sau mai puțin legale determinându-i pe aceștia să-și manevreze comunitatea în favoarea partidului care oferă mai mult. În afara rundelor electorale, comunitatea romă nu a prezentat mare interes pentru lumea politică, aceasta fiind în general marginalizată și lăsată de izbeliște. 

Unii dintre acești așa-ziși lideri ai comunității rome sunt în cel mai bun caz indiferenți, iar în cel mai rău caz participă în mod activ la prăduirea celor pe care teoretic ar trebui să-i reprezinte și să-i ocrotească. Vezi de exemplu cazul deputaților romi Mădălin Voicu și Nicolae Păun, care au fost trimiși în judecată, în 2017, de către DNA pentru deturnare de fonduri, spălare a banilor, cumpărare de influență și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Aceștia sunt acuzați că au deturnat fonduri care erau destinate facilitării a 200 de noi locuri de muncă și implicarea în inițiative de antreprenoriat social a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate.

Revenind la cazul din Bolintin Vale, acesta cred că se încadrează perfect în peisajul curent. Problemele financiare, de incluziune socială, exploatare și manipulare electorală de către politiceni, nepăsarea, respingerea și marginalizarea din partea majorității, dar și agresivitatea, infracționalitatea mare, nerespectarea și chiar respingerea totală, în unele cazuri, a normelor de conviețuire socială din partea comunității rome sunt aproape neschimbate în cei aproape 30 de ani de la Revoluție.

Eu personal sunt născut și am trăit timp de 30 de ani în Bolintin Vale și am fost expus la părerea majoritară, de neîncredere generalizată în comunitatea romă, de sentimentul că mulțimea dezlănțuită în perioada 1990-1994 și-a făcut dreptate și pe de altă parte la auto-marginalizarea, autovictimizarea excesivă, dar și la sărăcia cruntă a majorității romilor din localitate.

Tatăl meu și prieteni de familie au participat la conflictele din Bolintin – Deal din 7 aprilie 1991, Ogrezeni (17 mai 1991) Bolintin Vale – 18 mai 1991. Un aspect de notat este că violența împotriva romilor s-a exercitat selectiv, nu au fost vizați cei integrați normal în viața socială (casele romilor zidari din Bolintin Deal și ale romilor spoitori din Bolintin Vale au rămas intacte).

Mai mult decât atât, au existat tendințe de a-i pedepsi și pe alți cetățeni ai localităților bănuiți că „ar fi colaborat” cu romii ursari la activități infracționale, ceea ce demonstrează clar că nu era vizată etnia, ci anumite persoane cu probleme comportamentale. De partea majorității au participat chiar și romi (spoitori și zidari) care au fost păgubiți în urma activităților infracționale ale familiilor de ursari. Aceste conflicte au fost declanșate în cazul Bolintin Deal în urma uciderii în noaptea de Înviere 6/7 aprilie a lui Cristian Constantin Melinte de către un tânăr rom ursar, în urma refuzului acestuia de a-l transporta cu mașina sau, în cazul Ogrezeni, de înjunghierea unui localnic de către un rom ursar la birtul local.

30 de ani mai târziu, tabloul este completat de influențe nefaste alte politicienilor. Fostul șeful al Poliției din Bolintin Vale, Comisarul Marian Costel Șerban, protagonistul recentului incident, a fost numit în urma insistențelor așa-zisului baron local de Giurgiu, Niculae Bădălău, reprezentant de vază al PSD, rezident în Bolintin Vale. Din păcate, se pare că această numire nu a fost făcută pe criterii meritocratice, ci pe bază de obediență față de potentatul local. Niculae Bădălău a avut o carieră fulminantă, infractor cu acte în regulă înainte de 1989, subprefect, prefect de Giurgiu, senator, ministru în guvernul memorabilei Viorica Dăncilă, și desigur afacerist de succes (prin interpuși), abonat la contracte cu statul. În ceea ce privește comunitatea romă, deși unii lideri ai săi, precum Curt Marian, în prezent consilier local PSD, au fost la cârma localității, acest lucru nu a reprezentat un avantaj pentru comunitatea romă, ba chiar din contră.

Soluții și finanțe pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor există, indiferent de etnie, atât timp cât se vor găsi și oameni onești care să se dedice acestui țel. Până atunci, îmi exprim speranța că episoade de acest fel să nu mai existe nicăieri în România.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ei, aș, cum să nu mai existe?! Instituțiile statului s-au pliat perfect pe sistemul țigănesc, având grijă să le aranjeze tot ce ei cer. Așa cum se manifestă și astăzi, șmecheria nu poate ține prea mult. Dacă unui român, de naționalitate, îi cere statul să respecte legile, în conformitate cu care îl și sancționează (prea des), țiganilor de ce le-a fost permisă existența pe lângă lege?! Bețivanul meu primar chiar le-a asigurat locuri/spații, plătite din bani publici (și din ai mei) în care țiganii să efectueze activități comerciale, neimpozitate, nefiscalizate, doar pentru ca protejații să-l voteze în orb; în timp ce ceilalți, făr-de pile erau/sunt supravegheați atent. așa, a fost consolidat modul șmecheresc de a face bani, fără plata către stat. Și, foarte important, fără a avea documente pentru banii câștigați la negru, țiganii primeau/primesc și diverse ajutoare de la bugetul public - pentru că nu au venituri (declarate). În aceste condiții, obișnuiți doar să ia, de ce s-ar supune restricțiilor legale?! de ce i-ar interesa rigurozitatea unor norme?! Așa cum am mai spus, și la școală țiganii intră fără concurs, pe drepturi de rom, descurajând toată munca cinstită a majorității copiilor, pe lângă tragerea în jos a interesului general al clasei. De ce nu a fost interesată mafia politică în a ajuta deopotrivă toții cetățenii spre o educație serioasă, cinstită, uniformă, pentru toate categoriile, urmărind doar interesul către votul direcțional, aproape întotdeauna spre aceeași țintă, rozalie?!
    De ce am fost complicii acestor găști, care ne-au băgat mâinile jegoase în buzunare, ne-au cerut bani pentru diverse lucruri ”pentru” învățământul gratuit și obligatoriu, în timp ce unii erau împinși ca drept răsplată, împotriva firii, în față, pe ușile dosnice ale intereselor de gașcă?”
    De ce am acceptat să plătim la școală, la spital, la primărie, la... de ce am fost de acord să existe discriminarea, inclusiv cea pozitivă... pentru că ele nu ne-au ajutat deloc, dimpotrivă, acum sunt culese rezultatele manipulărilor și cele ale abuzurilor și uneltirilor țintite, în folosul unor găști de politruci.
    • Like 0
  • check icon
    "Populatia majoritara".
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult