Foto: RossHelen editorial / Alamy / Alamy / Profimedia
Pentru a aprofunda o altă latură a sănătății după cea a mișcării, mai precis aceea a nutriției, Societatea Omului Sănătos a invitat 4 specialiști în cadrul Conversațiilor Habits, și anume medicii Chukwudi Nwabudike, doctor în medicina și homeopat, Sorin Sălăjan, doctor în medicina, nutriționist și biohacker, Uma Naidoo, doctor psihiatru, profesor la Harvard, nutriționist, chef profesionist și pionier în domeniul psihiatriei nutriționale (Nutritional Psychiatrist) și omul de știință american Margaret Slavin, experta în domeniul alimentar, specializata în analiza compușilor alimentari. Conversațiile Habit pot fi urmărite pe site-ul https://www.societateaomuluisanatos.ro.
„Corpul nostru este grădina noastră, iar voința este grădinarul.” (“Our bodies are our gardens; our wills are our gardeners.”) - William Shakespeare
„Garbage in, garbage out” este modul de a descrie în domeniul IT situația în care, dacă introduci date greșite într-un sistem, nu are cum să iasă din sistem decât ceva greșit. Cu alte cuvinte dacă introduci gunoi, nu poate ieși decât gunoi. În nutriție se regăsește sensul acesta în expresia „ești ceea ce mănânci”, care provine de la nutriționistul american Victor Lindlahr. Lindlahr avea deja la începutul secolului 20 convingerea că hrana ne influențează puternic starea și sănătatea.
Sunt anumite teme despre care oricine are o părere. Nutriția este una din ele. Poate că nu ne credem experți sau nu considerăm că știm despre ce e vorba exact în domeniul nutriției, însă sigur mulți suntem convinși de unele componente ale acestuia. De exemplu, mulți dintre noi sunt de părere că pâinea este indispensabilă, 3 mese pe zi sunt minimul necesar, zahărul ajută la concentrare, mișcarea compensează pentru micile sau marile escapade culinare gen pizza, fast food, prăjitura sau merdeneaua, o masă fără desert nu se poate, fresh-ul de portocale este sănătos, și multe altele. Oare așa este?
Modul în care fiecare dintre noi alege să se hrănească ne este familiar și indispensabil. Este felul în care am cunoscut mâncarea gătită, gustarea sau prăjitura cu care am crescut, care ne-a ajutat la formarea gustului și pe care am preluat-o de la cei apropiați, începând cu părinții și bunicii noștri. Ca urmare, avem cel puțin din inerție o convingere puternică și o barieră stabilă fată de păreri intruse, chiar dacă acestea sunt fondate.
Asta nu înseamnă că nu ne preocupă în continuare dieta noastră. Cuvântul „dietă” în acest context nu este dieta care are ca obiectiv slăbirea, ci reprezintă alimentele și modul în care ne hrănim, oricare ar fi acelea. Dietele restrictive, forma în care folosim de obicei cuvântul dietă, sunt cele cu care începem să ne petrecem timpul atunci când nu mai suportăm o anumită stare fizică sau psihică, cum ar fi când ne strâng pantalonii, nu ne mai încap cămășile sau rochiile, ne simțim slăbiți, sau din motivul unei sănătăți deteriorate. Cum dietele restrictive pe care le adoptăm de obicei pentru o perioadă limitată de timp sunt unele forțate, acestea sunt percepute ca fiind un rău necesar. Dieta restrictivă, fie că se numește de exemplu Montignac, Atkins, Low Carb sau Disociata, are un gust amar, chiar dacă este doar unul emoțional perceptibil. Dar având în vedere că este vorba de mâncare, acest gust amar poate strica pofta. Însă, unde putem cu toții să fim de acord este că hrana ne influențează starea.
Cum ar fi să avem cunoștințele necesare să putem influența intenționat starea prin alimentație?
Psihiatrul Nutrițional Uma Naidoo face referire în cartea sa „This Is Your Brain on Food” (si care va apărea în curând în România la editura Publika) la nenumărate studii, dar și experiențe proprii cu pacienți, cum și cu ce putem să ne influențăm starea și sănătatea mâncând. Orice consumăm are un efect asupra noastră. Uma povestește cum modificarea unor mici detalii în felul în care mâncăm și ce mâncăm poate schimba major starea emoțională, concentrarea sau calitatea somnului și multe altele. Chiar și cazuri mai grele de tulburări psihice precum depresia, sindromul de stres post traumatic (PTSD) sau tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) pot fi influențate prin hrană. Atenție, în aceste cazuri nu ajunge doar hrana ca mod de combatere și terapie, ci și medicație respectiv terapie conform cu protocolul doctorului specialist. Însă hrana poate grăbi, susține și amplifica însănătoșirea, diminuarea simptomelor sau micșorarea efectelor secundare. Nutriția poate avea un impact enorm în prevenirea unor boli, însă este recomandată consultarea unui medic specialist în momentul în care boala deja s-a instalat.
Există domenii care susțin sănătatea acolo unde nutriția nu este îndeajuns. Unele sunt cunoscute și uzuale, precum suplimentele nutriționale și homeopatia, altele recent apărute, dar care se dezvoltă puternic precum biohacking.
Biohacking, altfel numit și do it yourself (DIY) biology, este un termen foarte vast și greu de definit clar, deoarece acoperă multe discipline și domenii. Biohackerii se preocupă în principal de explorarea și dezvoltarea unor modalități noi de folosire a informațiilor și resurselor pe care le au la îndemână, cu obiectivul de a crește performanța cognitivă și fizică. De obicei testează efectul unor teorii, metode și substanțe pe propria persoană și analizează evoluția și rezultatul impactului, pentru a ajunge, prin repetarea procesului și ajustarea elementelor, la un rezultat optim. Biohackerii de top precum Tim Ferris, Peter Attia sau Dave Asprey colaborează continuu cu medici specialiști, oameni de știință, laboratoare pentru analize, diverși experți și sunt la zi cu toate studiile, teoriile si descoperirile din domeniile relevante. Exemple de metode din biohacking sunt folosirea unor diete restrictive, gen dieta Keto sau Postul Intermitent, pentru a crește concentrarea sau anduranța (dar nu numai), folosirea anumitor suplimente alimentare pentru regenerarea mai rapidă a musculaturii (nu doar la sportivi) sau, un exemplu practic, cafeaua Keto. Cafeaua Keto facilitează un efect prelungit al cofeinei, menținând în acest fel pe o perioadă mai lungă starea de alertă indusă, comparativ cu o cafea simplă. Acest efect se obține prin adăugarea unei jumătăți de linguriță de Ghee (unt purificat) și o linguriță sau două de ulei MCT (extras din ulei de cocos) la o cană de cafea. Amestecată bine, cafeaua este gustoasă și cremoasă, pe lângă efectul scontat.
Totodată, pe lângă optimizarea capacităților noastre fizice și cognitive, trendul este către căutarea unor modalități noi de a trăi mai mult și mai sănătos. Longevitatea este o temă din ce în ce mai des întâlnită în cercurile oamenilor de știință, aceștia încercând nu doar să crească durata de viată a omului, dar și calitatea vieții. Anumite regiuni din Japonia și Italia, precum Okinawa și Sardinia de exemplu, au o populație foarte longevivă, lucidă și activă. Aceste regiuni, așa-numitele zone albastre (Blue Zones), în care populația trăiește cu mult peste nivelul mediu normal de vârstă, au fost studiate pe parcursul ultimilor decenii, iar concluzia este că sunt un cumul de factori care contribuie la acest rezultat. Câțiva dintre acești factori sunt nivelul scăzut de stres, mișcare zilnică la intensitate moderată, suport din familie și societate, traiul cu scop, dar și o dietă bazată în special pe plante și un consum caloric redus. Pe scurt, opusul stilului de viată vestic, adică unele regiuni Europene și în special cel nord-american, care este tot mai răspândit.
Aici joacă un rol important și aportul diverselor vitamine, minerale și nutrienți, dar și mișcarea, somnul, starea emoțională, și multe altele. Până să ajungem însă la 100 de ani este important să știm ce se întâmplă cu noi astăzi și cum putem să trăim sănătos, fără să renunțăm la prea multe obiceiuri dragi nouă.
„Trebuie să mâncăm pentru a trăi, nu să trăim pentru a mânca.” (“One must eat to live, not live to eat”.) - Moliere
Orice evoluție deliberată pornește de la o întrebare. Întrebări precum: Ce pot să fac pentru a fi mai sănătos? Cum pot să mă concentrez mai bine? Mi-e foame sau mi-e poftă? E ok să mănânc cu pâine sau mai bine fără? Ce mâncare să aleg la supermarket, astfel încât să fie cea mai sănătoasă și gustoasă variantă?
Medicii Chukwudi Nwabudike și Sorin Sălăjan ne-au împărtășit din cunoștințele și experiențele lor despre alegerea alimentelor, nevoia de suplimente alimentare sau impactul pe care îl au stresul și sedentarismul asupra modului în care ne hrănim. De exemplu rolul vitaminei D este foarte important pentru buna funcționare a tiroidei, a sistemului nervos, a sistemului imunitar, pe lângă multe alte beneficii. Datorită faptului că vitamina D se formează la nivelul pielii în urma expunerii adecvate la razele solare, stilul de viată „casă-birou-casă” în special în zonele urbane sau statul în casă din cauza perioadelor de carantină poate duce în timp la un deficit major. În aceeași măsură cantitatea vitaminelor, a mineralelor și a altor compuși importanți din hrana pe care o consumăm a scăzut din motivele deja cunoscute: prelungirea duratei de perisabilitate, compensarea lipsei de gust și culoare, pregătirea produsului pentru consumul instant, etc., pe scurt procesarea alimentelor. Cum și ce putem întreprinde pentru evitarea diferitelor lipsuri ne povestesc cu multe amănunte invitații menționați în cadrul conversațiilor Habits.
Cu toate că în ziua de astăzi numărul produselor procesate este foarte mare, există totuși modalități în care putem să ne hrănim sănătos, așa cum ne spune omul de știință Margaret Slavin, expert în domeniul alimentar. Margaret a analizat impactul procesării alimentelor pe conținutul nutrițional al acestora. Proiectul ei de suflet actual este cercetarea conexiunii dintre compoziția dietei și migrene. Ea recomandă să mâncăm cât mai multe legume și fructe în starea lor naturală, dar și unele alimente procesate precum cele congelate. Acestea pot conserva nutrienții foarte bine datorită soluțiilor tehnice moderne. În același timp consideră că evitarea produselor foarte procesate, de genul pizza congelată, chipsurile, ketchupul sau salamul, este benefică sănătății pe termen mediu și lung.
„Provine dintr-o plantă, mănânc-o; provine de la o fabrică, evit-o.” („Came from a plant, eat it; was made în a plant, don’t.” ) – Michael Pollan
Cum alegerea dietei începe deja în momentul în care cumpărăm alimentele, este bine să știm cum le selectăm. Înțelegem cu toții că este important să mâncăm multe legume și fructe. Este adevărat că pe vremea bunicilor sau străbunicilor noștri se mânca mai natural. Nu existau mâncăruri procesate cum găsim astăzi în supermarketuri. Maturarea fructelor se producea în pom și nu în rafturile din tir sau magazin, ceea ce majora aportul de micronutrienți considerabil. Însă nu exista abundența, accesibilitatea, disponibilitatea și diversitatea soiurilor de fructe, legume sau condimente pe tot parcursul anului așa cum avem în prezent. Avem la îndemână mirodenii aduse din restul Europei, Asia, Africa și America cu care ne putem asocia mâncarea pentru un gust mediteraneean, thailandez, egiptean, turcesc sau peruan. Aceste condimente în special, dar și produsele din fructe și legume precum laptele de cocos, sosul de soia, uleiul de măsline, turmericul sau ghimbirul pe lângă faptul că ne-au schimbat stilul de viață și ne-au îmbogățit gustul, contribuie și la menținerea sănătății noastre. Același lucru este valabil și pentru fructele de mare, unde tonul, somonul, dorada sau creveții sunt printre cele mai savurate de către consumatori, fiind și foarte sănătoase. Aportul de Omega 3 pe care îl oferă consumul unui pește gras precum somonul ajută la menținerea funcțiilor cognitive, păstrarea unui sistem cardiovascular sănătos, susține stabilizarea hipertensiunii arteriale și reducerea trigliceridelor din sânge și contribuie la reducerea proceselor inflamatorii din corp. Omega 3, parte din familia acizilor grași nesaturați, conține acizi grași esențiali pe care organismul uman nu îi poate sintetiza și trebuie aduși acestuia prin hrană sau suplimente alimentare.
Toate aceste componente nutriționale au o influență considerabilă asupra sănătății, a stării emoționale, concentrării, anduranței sau longevității oamenilor. Norocul nostru este că trăim într-o perioadă în care medicina și înțelegerea despre corp, minte și legătura acestora evoluează cu o viteză nemaiîntâlnită până acum în istoria omenirii, iar beneficiile rezultatelor și concluziilor diverselor experimente și studii nu mai sunt destinate și accesibile doar specialiștilor. Oricine este interesat de îmbunătățirea sănătății și stării sale poate accesa informații utile. Nu întotdeauna avem însă la îndemână o interpretare și aplicare corespunzătoare specificului fiecărui fizic și psihic în parte.
Aici apare nevoia și utilitatea unui medic, a unui nutriționist, a unui coach, a unui psiholog, a unui antrenor într-o formă de mișcare sau a unei comunități susținătoare, precum este cea a Societății Omului Sănătos.
Vă invităm să vă alăturați comunității noastre!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.