Efectul tratamentelor de pe Google și al medicilor de pe Facebook: „A venit o doamnă în farmacie să-mi ceară pentru dumneaei un medicament de prostată, pentru că a auzit ea pe vecinul că i-a făcut bine”

În ştiinţele sociale, există o noţiune numită „bias de confirmare”. Biasul de confirmare este tendința de a căuta, interpreta şi de a-ţi aminti anumite informații într-un mod care îţi validează propriile păreri şi ipoteze, acordând în același timp o atenție disproporționat mai mică informațiilor care le contrazic.

Pe fondul pandemiei de coronavirus, controversele legate de tratamente şi vaccinuri au înflorit, iar biasul de confirmare a atins noi culmi.

În isteria în masă produsă de virusul care a „îngenuncheat” planeta şi a reconfigurat modul nostru de viaţă, oamenii au început să caute informaţii cu asiduitate. Să sape în adâncurile internetului după terapii salvatoare şi răspunsuri la întrebările proprii.

Iar întrebările şi-au găsit răspuns. De fapt, şi-au găsit răspunsuri. Multe dintre ele, diametral opuse.

Bogdan Truică este farmacist şi a privit schimbările care au intervenit în comportamentul oamenilor, de la începutul pandemiei, din perspectiva specialistului care furnizează medicamentele pentru tratamente.

Iar după un an, începe să-şi împărtăşească experienţa spunând: „Informaţia poate face şi rău.”

Bogdan explică: „Sunt foarte multe surse de informaţii în epoca în care trăim, iar mulţi oameni citesc, de când cu pandemia, tot felul de sfaturi şi recomandări de pe Google, de pe Facebook, de pe diverse site-uri. Eu sunt de părere că trebuie să lăsăm specialiştii să îşi facă treaba. Şi eu îmi pot da cu părerea despre elicoptere sau despre maşinile de cursă, dar sunt farmacist şi nu cunosc suficiente lucruri care să legitimeze această părere”.

„Simţim nevoia să ne confirme cineva părerea. Pe termen lung, nu este în regulă”

Iar tehnologia a devenit, în acest context, o sabie cu două tăişuri. Căci Internetul poate fi o comoară, dar poate fi şi un vârtej ameţitor în care intri căutând adevărul şi din care ieşi fără a mai face diferenţa între „fake news” şi informaţii fundamentate.

„Este o problemă că oamenii, când citesc trei articole care converg către părerea pe care o au deja formată, devin şi mai siguri că au dreptate. Şi aici se petrece un fenomen riscant. Pentru că, pe de o parte, algoritmii de pe internet fac aşa încât, atunci când eşti interesat de un anumit subiect, să îţi apară recomandări similare cu căutările şi accesările precedente. Şi atunci, îţi pot apărea materiale conexe care să te facă să crezi că dreptatea e de partea ta şi toţi ceilalţi greşesc. Simţim nevoia să ne confirme cineva părerea şi ascultăm exact ce ne place să auzim. Pe termen lung, nu este în regulă. E de înţeles mecanismul, pentru că oamenii simt nevoia să deţină controlul, deşi ei sunt neputincioşi în faţa acestui virus”, spune Bogdan.

Pacienţii vin cu reţetele altor bolnavi

Oamenii vin adesea fără prescripţii la farmacie. Vin cu scheme de tratament din spital care au, într-adevăr, o parafă a unui medic, dar care se aplică strict pentru cazul pacientului internat.

Care poate are şi alte patologii, are anumite particularităţi. Dacă este un pacient diabetic şi hipertensiv şi medicul i-a prescris acestuia medicamente de tensiune, de diabet şi trei medicamente pentru Covid, oamenii vin şi le vor şi ei pe toate, îmi spune farmacistul. „Nu avem doar medicamente şi tratamente, avem, în primul rând, bolnavi pentru care trebuie personalizate acestea.”

Am avut o doamnă care mi-a cerut un medicament pentru prostată

Bogdan găseşte deschidere la pacienţi pentru a le explica aceste lucruri. Reuşeşte într-un caz sau două pe zi, dar în cele mai multe cazuri, pacienţii nici nu ascultă. Dacă nu iau de la tine, merg la altă farmacie, spune:

„Şi înainte exista această tendinţă a pacienţilor de a veni cu recomandări de medicamente fără fundament. Ca fapt divers, chiar personal mi s-a întâmplat să vină o doamnă în farmacie şi să îmi ceară pentru dumneai un medicament de prostată, pentru că a auzit ea pe vecinul că i-a făcut bine. Şi sunt multe cazuri de acest gen”.

Însă în ultimul timp fenomenul s-a înteţit. A crescut cererea pentru informaţii şi automat au apărut şi oamenii care împărtăşesc genul acesta de informaţii.

Există, totuşi, şi o parte bună

Dar Bogdan Truică spune că există, totuşi, şi o latură pozitivă. Oamenii au achiziţionat suplimente pentru stimularea imunităţii, acţionând şi preventiv. Într-o ţară în care prevenţia şi programele pentru prevenţie sunt încă de domeniul viitorului, oamenii au început să mai ia o vitamina C, un calciu cu D3.

„Nu vorbesc de excese, mai ales la paracetamol şi ibuprofen, ci de o cură pentru imunitate. Dar, de exemplu, vitamina C nu prea se lua înainte. Vitamina C în exces oricum se elimină în urină, nu are ce rău să facă. Aşa că există şi o mică parte pozitivă în tot acest vălmăşag produs de pandemie”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp