Foto: Getty Images
Declarația unui înalt oficial rus că NATO trebuie să își retragă trupele din Bulgaria și România poate să-i șocheze pe unii pe moment. Știam că disputa este între Rusia și NATO pe tema Ucrainei și brusc devine și România monedă de schimb în lupta „mai marilor lumii”.
Experții în geopolitică spun că tot acest conflict este pentru redefinirea liniei de demarcație între cele două mari puteri ale lumii, căci Rusia lui Putin își amintește din când în când că a fost o superputere și are nostalgii ale unei vieți apuse. Te poți gândi că în spatele luptei dintre bivoli, care își izbesc capetele de răsună peste continente, nu e doar un joc al întrecerii care e mai tare, ci sunt niște interese legate de resurse, de ieșire la mare, de puncte strategice pe harta lumii, pe care noi, cei mărunți, e clar că nu le cunoaștem. Sperăm că se va găsi o cale diplomatică de împărțire a acestora.
Nu știu dacă o să fie război sau nu o să fie. Aș înclina să spun că nu. În anul 2022 multora ne pare imposibil să mai fie război ca în trecut.
Nu știu dacă Ucraina va fi în NATO sau nu. Înclin să cred că nu; deși nimeni de pe pământ nu poate lua dreptul unui stat de a-și dori să facă parte dintr-un anumit pact. Are o istorie comună și multe lucruri în comun cu Rusia. A fost și parte a URSS, ceea ce România nu a fost niciodată. A fost satelit, a fost în zona de influență, dar parte integrantă niciodată.
Și după atâta „nu știu” să spun și ce știu. Mesajul meu le este adresat politicienilor, influencerilor, utilizatorilor de rețele sociale care, puțini, dar foarte gălăgioși, rostogolesc în ultimele săptămâni în spațiul public punctajele Kremlinului, privind inexistența Ucrainei ca țară, manifestându-și o nedisimulată ură față de Occidentul imperialist și o admirație față de Putin.
Știu – dar știu sigur! - că România nu va părăsi NATO și nu va fi iar satelit al Rusiei. Ce argumente am pentru asta? Cincizeci de ani de trăit sub umbrela Rusiei nu a stins din noi visul de a face parte din altă lume. Bunicii și părinții noștri au visat că într-o zi vor veni americanii. Am făcut eforturi și sacrificii uriașe să fim primiți în NATO. Emigrația masivă a românilor în Vest ne-a legat organic de această parte a lumii. România e ca un organism viu, care are o parte din inimă împrăștiată în toată lumea vestică și ea bate odată cu inima rămasă în țară. Spre est nu știu să ne bată vreo bucată de inimă, dar știu că sunt peste Prut și peste Tisa două bucăți de inimă ce ar vrea să vină acasă.
Alt argument… Tinerii IT-ști români; se zice că sunt destul de buni în lume; nu își vor schimba niciodată tastatura și programele pe calculator în limba rusă și mă mai gândesc că mereu își vor folosi creierele pentru a ține legată România de lumea liberă, să nu ajungă să folosească kirilicele pentru a „govori”. Ce să îi convingă pe acești tineri că e mai bine la Est!? Da, are păcate Vestul, are neajunsuri, dar e o lume mereu adaptabilă și perfectibilă și e de preferat unei lumi rigide, neadaptabile și nedispuse să se perfecționeze. O lume care își recunoaște greșelile și care știe că e perfectibilă e de preferat unei lumi ce nu își recunoaște nicio greșeală. „Ponimayu, tovarășci?!”
Știți cumva români care au emigrat la ruși în căutare de libertate și viață mai bună?
Noi, românii, am învățat libertatea greu; greu de tot, încă mai exersăm la ea în fiecare zi ca la o materie vitală a vieții fără de care nu putem fi vii; dar, după ce am învățat-o, ne-a plăcut mult și am iubit-o atât de tare, încât nu mai suportăm nici măcar câini legați cu lanțul.
Cum se poate gândi cineva că s-ar întoarce iar românii, care s-au plimbat prin toată lumea și au învățat viața și gustul libertății la „Harașo”!?
Știți cumva români care au emigrat la ruși în căutare de libertate și viață mai bună?
...
Și pentru că sărbătorim unirea aș vrea să le amintesc celor care au destinele României în mâini acum câteva cuvinte din discursul lui Mihail Kogălniceanu, adresate lui Alexandru Ioan Cuza cu prilejul alegerii ca domn:
„După 154 ani de dureri, de umiliri şi de degradare naţională, Moldova a reintrat în vechiul ei drept, consfinţit prin capitulaţiile sale, dreptul de a-şi alege pe capul său, pe Domn. Prin înălţarea ta pe tronul lui Ştefan cel Mare, s-a înălţat însăşi naţionalitatea română… Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, oameni noi.
O, Doamne! Mare şi frumoasă îţi este misiunea. Constituţia din 7 (19) august ne însemnează o epocă nouă şi Măria ta eşti chemat s-o deschizi!
Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşească frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.
Porţi un frumos şi scump nume, numele lui Alexandru cel Bun. Să trăieşti dar mulţi ani, o Doamne! ca prin dreptatea Europei, prin desvoltarea instituţiilor noastre, prin simţămintele tale patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale naţiei noastre, când Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor din Bizanţ că România nu are ocrotitor decât pe Dumnezeu şi sabia sa. Să trăieşti, Măria ta!”
...
Dragi conducători, ce să vă spun eu de Ziua Unirii?... Vi s-a dat România să o conduceți în aceste vremuri tulburi. Încercați să fiți pentru ea ceea ce i-a cerut Kogălniceanu lui Cuza să fie!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
"Da, are păcate Vestul, are neajunsuri, dar e o lume mereu adaptabilă și perfectibilă și e de preferat unei lumi rigide, neadaptabile și nedispuse să se perfecționeze. O lume care își recunoaște greșelile și care știe că e perfectibilă e de preferat unei lumi ce nu își recunoaște nicio greșeală. „Ponimayu, tovarășci?!” Consider ca lumea despre care domnia sa spune ca este neadaptabilă si nedispusă sa se perfecționeze nu este nici pe departe astfel. Lumea respectivă a dat noua tuturor mari scriitori, mari creatori de filme de ARTA si continuă sa o facă. Este o zi măreață pentru noi dar hai sa fim măreți "sa dam Cezarului ce este al Cezarului"! Va pot spune in calitate de vorbitor de limba rusa ca această lume continuă sa promoveze la televiziunea naționala valorile, copiii care vin in același timp cu schimbarea , cu adaptarea, sportul, arta si numai. Cine a spus "Frumusețea va schimba lumea?"
Din studenția petrecuta in Moscova va pot spune ca vestul învață si aprofundează limba rusă. Cred ca învățarea unei limbi străine si a culturii acelei țări ne-ar ajuta sa înțelegem mult mai bine ce e in spatele acelei lumi.
Ponimaete kolegy?