Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ce minuni mai fac mamele. 235.000 de euro, donați de comunitatea La Primul Bebe pentru aparatură și echipamente medicale destinate luptei împotriva coronavirusului

De două ori pe an, în mai și decembrie, mamele din comunitatea La primul bebe strâng bani pentru sprijinirea unor cauze importante. Din cauza pandemiei de coronavirus comunitatea s-a mobilizat de această dată mai repede. În doar câteva zile, 

La Primul Bebe a reușit să strângă 235.000 de euro, bani care au fost donați pentru aparatură și echipamente medicale destinate luptei împotriva Covid.


„Primele care au cerut acest lucru au fost chiar mamele. Unele dintre ele lucrau chiar în prima linie și au cerut sprijin pentru spitalele lor. Astfel că în aprilie am derulat o campanie de strângere de fonduri de 5 zile, de obicei campaniile noastre durau 6 zile. Au participat peste 11.000 de părinți, au fost licitate peste 9.000 de produse și de servicii și s-au strâns 235.000 de euro”, spune Atena Boca, fondatoarea comunității online La Primul Bebe, care a rămas surprinsă de numărul mare de oameni care au simțit nevoia să contribuie la cauze sociale în această perioadă.

Banii s-au dus înspre două asociații cu experiență în proiectele derulate în beneficiul pacienților români. „Am făcut un parteneriat cu Dăruiește Viață și, împreună cu ei, am adus un transport mare de materiale care a ajuns în aproape toate județele țării și în 144 de spitale. Poate părea lucru puțin ca o parte a societății civile să ofere câteva tone de materiale de unică folosință medicilor. Dar când tu ești acela trimis la război cu mâinile goale, când dușmanul tău are muniție mortală, în timp ce pe tine te așteaptă copiii acasă, cu siguranță nu este lucru puțin. O altă parte din bani s-au dus înspre cumpărarea de 10 monitoare de funcții vitale și 2 ventilatoare pentru Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă. 

Am simțit nevoia ca, dincolo de materialele care îi protejează pe cei din linia întâi, dar și pe noi, să rămână ceva mai multă vreme în urma campaniei”, spune Atena Boca.

Ce a învățat din mobilizarea din această perioadă? „Cred că am învățat să am mai multă încredere în oameni și în ceea ce am construit. Mamele noastre au rămas acolo și în această perioadă dificilă și ne-au dat încă un vot de încredere”, spune ea. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

cernavoda

Oprirea ambelor unități de la Cernavodă scoate din sistem aproximativ 1.400 MW capacități de producție continuă și predictibilă. România poate evita întreruperile de alimentare, însă ajunge să depindă aproape integral de disponibilitatea vecinilor exact când aceștia se confruntă cu aceeași secetă, caniculă și reducere a producției nucleare și hidroelectrice.

Citește mai mult