Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cetățeni din UE, veniți la interviuri de angajare în Marea Britanie, vorbesc despre detenții și expulzări. „Cel mai rău era că nimeni nu-mi putea spune ce se va întâmpla”. Reacția lui Dacian Cioloș, Renew Europe

aeroport - bagaje

Foto: Getty Images

În ultimele săptămâni citesc în presa din Marea Britanie despre modul ostil în care cetățenii Uniunii Europene care ajung în Regatul Unit sunt tratați de către autorități. Unii dintre aceștia sunt arestați, nu li permite accesul la medicamente, le sunt confiscate bagajele și sunt închiși în centre de detenție din aeroporturi, pentru a fi ulterior expulzați. Este vorba despre cetățeni europeni care vin în mod legal, de mai multe ori având toată documentația cerută de noile reglementări în urma Brexit-ului, pentru a-și vizita familiile sau prietenii, ori la interviuri pentru job-uri. Acestora li se refuză intrarea în Marea Britanie, sunt reținuți pe aeroporturi sau transportați în centre de detenție pentru imigranți, urmând ca ulterior să li se aplice ștampila „deportat” pe pașaport, ceea ce face mai dificile viitoarele călătorii.

Potrivit ziarului The Guardian, europenii care vin pentru discuții cu potențiali angajatori sunt printre cei mai vizați. Publicația relatează pe larg experiența umilitoare și traumatizantă a celor închiși în centrele de detenție sau pe aeroporturi și ulterior expulzați, în ciuda faptului că unii urmau să se prezinte la interviuri pentru locuri de muncă. Noile reguli de intrare în Regatul Unit după Brexit permit explicit persoanelor fără viză să se prezinte la interviuri pentru job-uri. La creșterea numărului de expulzări contribuie și confuzia creată de noile norme.

După noile reglementări, cetățenii Uniunii Europene pot intra în Marea Britanie pentru a participa la întâlniri, conferințe, seminarii și pot negocia și semna contracte și oferte fără a avea viza de muncă.

Mai nou, cetățenii țărilor din Uniunea Europeană nu pot participa la stagii neplătite ( internship ), lucru foarte puțin mediatizat și ca atare puțin cunoscut! Printre țările ai căror cetățeni au fost deținuți și ulterior expulzați se numără Spania, Grecia, Germania, Franța, Italia și Portugalia, precum și din estul Europei, din România și Bulgaria.

O tânără din Spania care a ținut să-și păstreze anonimatul povestește în ziarul citat: „Cel mai rău lucru era că nimeni din centrul de detenție de la Yarl‘s Wood nu-mi putea spune ce se va întâmpla. Mi-a fost încălcată libertatea și nu puteam cere reprezentare legală“. Reprezentanți din Poliția de frontieră din Barcelona care au întâmpinat-o pe tânără la întoarcerea în țară au declarat pentru ziarul The Guardian că tânăra nu înțelegea ce se întâmplă. „Cetățenii britanici care intră în Spania nu sunt tratați în acest mod“. Mai vrea să-și caute un job în Marea Britanie? „Nu”, spune ea „nu vreau să mai trec prin această experiență. Ideea de a ma muta în Marea Britanie mă dezgustă!“.

O alta tânără, din Italia, care venise în vizită la rude povestește cum i s-au luat în custodie toate bagajele, telefonul și a fost transportată și închisă într-un centru de detenție. I s-a dat un telefon vechi pentru a-și contracta rudele, dar acesta nu avea încărcător. Autoritățile explică confiscarea mobilelor dotate cu camere prin faptul că nu vor ca cei deținuți să posteze ulterior pe rețelele de socializare imagini din centrele de detenție.

Luke Piper, fost avocat pe probleme de emigrare, care acum reprezintă 3 Millions Campaign, o organizație ce monitorizează tratamentul cetățenilor Uniunii Europene după Brexit, a declarat că regulile referitoare la intrarea pe teritoriul Marii Britanii sunt neclare. El acuză poliția de frontieră că este foarte agresivă. „Nu este nevoie să trimiți pe cineva la Yarl’s Wood dacă are familie cu care poate sta până când este expulzat.”

Europarlamentarii acuză detenția și expulzarea cetățenilor Uniunii Europene

Încă înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, Home Office ( Ministerul britanic de Interne) începuse identificarea cetățenilor europeni vulnerabili, în scopul de a fi deținuți si expulzați. Conform website-ului detentionaction.org.uk (asociație neguvernamentală ) Ministerul de Interne a declanșat între 2015 și 2017 două operațiuni secrete în care ofițeri de imigrație aveau rolul de a identifica cetățeni europeni despre care se credea că nu au locuințe pe teritoriul Marii Britanii, mulți dintre ei cu probleme de sănătate mentală și predispuși la sinucidere, pentru a fi închiși în centre de detenție și apoi expulzați.

Anul acesta, după ce Marea Britanie a încheiat și perioada de tranziție în urma ieșirii din Uniunea Europeană, politica agresivă împotriva cetățenilor europeni promovată de ministrul de interne Priti Patel s-a extins la majoritatea persoanelor care vor să intre în țară fără a avea statut de rezident (settled status), în căutare de muncă, pentru a vizita familii sau prieteni, sau pentru interviuri de angajare.

Reacția europarlamentarilor și a Comisiei Europene

Tratamentul umilitor suferit de europenii deținuți și expulzați în ultimele luni a stârnit reacții negative ale europarlamentarilor.

Conform reprezentanților Comisiei Europene, nu pare a fi o tendință generalizată, nefiind vorba de un număr foarte mare de cetățeni europeni. Cu toate acestea, delegația de la Londra monitorizează în continuare situația, motivul principal de îngrijorare fiind condițiile precare și perioada îndelungată a detențiilor.

Nu la fel văd situația europarlamentarii din grupul Renew, care au trimis o scrisoare deschisă Comisiei Europene prin care cer ca situația creată să fie tratată ca o prioritate. Într-o întâlnire a Comitetului Mixt al Acordului de Retragere ( n. r. - a Regatului Unit din Uniunea Europeană) din februarie anul curent, se subliniase importanța comunicării și respectarea drepturilor cetățenilor. În scrisoarea deschisă, europarlamentarii grupului Renew arată că, din păcate, detenția și expulzarea cetățenilor europeni tineri și în multe cazuri fără risc, care ajung în Marea Britanie pentru slujbe temporare în perioada de vară și care nu sunt familiarizați cu noile condiții post Brexit, nu este în spiritul bunei colaborări care era de așteptat.

Dacian Cioloș, fost premier al României, și președinte al grupului Renew Europe din Parlamentul European, a caracterizat reacția forțelor de frontieră britanice ca fiind „disproporționată”. Acesta afirmă că europarmentarii pe care îi reprezintă sunt „foarte îngrijorați de evenimentele recente“ și solicită Comisiei Europene să abordeze problema în Comitetul mixt al Acordului de Retragere.

Comisia Europeană a confirmat pentru Euronews că a semnalat problema detenției și expulzării cetățenilor europeni guvernului de la Londra, președinției portugheze a Uniunii Europene, precum și țărilor ai căror cetățeni au fost implicați.

Și cetățenii europeni aflați deja în Marea Britanie care nu și-au dobândit încă statutul de rezident permanent au suficiente motive de îngrijorare. Autoritățile de la Londra au declarat că vor expulza toți cetățenii europeni fără statut de rezident permanent.

Termenul limită pentru depunerea cererilor pentru acordarea statutului de rezident permanent este 30 iunie. Potrivit ziarului The Independent, experții estimează că peste 150.000 de cetățeni europeni ar putea avea o situație incertă în ceea ce privește statutul de rezident, din cauza unor lacune în programul guvernamental. La o întâlnire recentă, parlamentarii au fost informați că cei care nu au dovezi ale șederii pe teritoriul Marii Britanii (pentru statutul de rezident permanent perioada este de 5 ani, iar persoana respectivă trebuia să aibă domiciliul în Regatul Unit de înainte de decembrie 2020), cei care nu au acces la tehnologia necesară aplicației (care se face online) sau cei care pur și simplu nu au aflat că trebuie să aplice pentru rezidența permanentă vor fi excluși. Pe teritoriul Marii Britanii funcționau centre în care cei care aveau nevoie puteau cere ajutorul pentru completarea formularului, dar aceste centre sunt acum închise sau funcționează cu o capacitate extrem de redusă, din cauza pandemiei provocate de SARS-CoV-2.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • e un pricipiu de drept, care spune ca daca ai incalcat o lege, nu poti invoca necunoasterea legii,
    altfel ar deveni prea simplu
    • Like 0
  • Au tara lor , fac ce vor cu ea . Lasă că stiin ce "angajari" cautau țiganii. Angajați la ciordales. Ma îndoiesc ca cineva cu acte în regulă și cu studii superioare ar fi oprit sa între în Marea Britanie.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult