Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Coordonatorul salvamarilor din Mamaia: „De la Cazinoul din Mamaia și până în nordul stațiunii zona sigură de îmbăiere atinge între 20 și 40 de metri”

Salvamari

Ampla operațiune de extindere a plajelor de pe litoralul românesc a schimbat nu doar “granițele” stațiunii Mamaia, ci și condițiile de îmbăiere. La fel s-a întâmplat și în urmă cu cinci ani când a fost refăcută zona de sud a stațiunii Mamaia. Cu alte cuvinte, plaja a înaintat spre largul mării, iar turiștii se temeau că pericolul de înec va fi mult mai mare. Au trecut însă cinci veri de atunci, iar numărul cazurilor de înec, cel puțin pentru stațiunea Mamaia, este în continuă scădere.

”Am modificat zonele de siguranță tocmai pentru binele turiștilor”

Gabriel Culea este coordonatorul salvamarilor care asigură supravegherea și intervențiile pe plaja din Mamaia. Anual, salvamarii verifică zonele de îmbăiere. Acestea pot suferi modificări naturale sau artificiale așa cum s-a întâmplat cu extinderea plajelor.

Gabriel Culea, coordonatorul salvamarilor din Mamaia

“De la Cazinoul din Mamaia și până în nordul stațiunii, acolo unde au fost lărgite plajele, zona sigură de îmbăiere atinge între 20 și 40 de metri. Vor fi amplasate geamanduri pentru a fi semnalizat acest perimetru. Este adevărat că în unele locuri zona s-a mai restrâns, dar, după experiența din sudul stațiunii, vă spun că va reveni la 50-60 de metri” spune Gabriel Culea. Cu alte cuvinte, în unele zone veți vedea geamandurile mai aproape de mal, iar în alte locuri mai depărtate. Să nu uitați că salvamarii au rolul de a-i proteja pe turiști și tocmai de aceea verifică, anual, perimetrul pe care îl au în grijă.

“Dacă respectați steagurile arborate și sfaturile salvamarilor veți fi în siguranță”

Și cum se tot învârte în mediul online informația că zona de îmbăiere din Mamaia este periculoasă pentru cei mici, l-am rugat chiar pe Gabriel Culea să ne spună care este adevărul. “Marea este periculoasă, doar dacă nu respectăm regulile. Dacă ai steag roșu nu intri în mare! Pentru cei care vin cu copiii la mare, le transmit același lucru ca înainte de extinderea plajelor. Stați cu ei în zona de siguranță și nu-i lăsați nesupravegheați. Dacă respectați aceste reguli, totul va fi bine”, spune Gabriel Culea.

Aplicaţia SEA STATUS reprezintă un instrument de ajutor

Aplicaţia SEA STATUS alertează turiştii în situaţia în care condiţiile meteo pun în pericol viaţa celor aflaţi pe litoral. De asemenea, prin intermediul aplicaţiei puteţi apela la numarul de urgenţă 112 în momentul în care sunteţi martorii unui incident care necesită prezenţa salvamarilor, a paramedicilor SMURD şi a scafandrilor de la ISU Dobrogea.

SEA STATUS este aplicaţia oficială a Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor Profeşionişti şi a Salvamarilor din România. Este o metodă modernă prin care salvamarii vor să ajungă la toţi turiştii români care vin să-şi petreacă vacanţa pe litoral.

În conformitate cu statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, peste 400.000 de persoane se îneacă anual în lume, aceasta fiind ca importanţă a doua cauză de deces accidental. Aşadar, existenţa serviciilor de salvamar în toate zonele unde există plaje publice amenajate este obligatorie. În România, în 2018, potrivit datelor oficiale oferite de ISU Dobrogea, pe litoral au fost înregistrate 37 de decese prin înec, dar şi zeci de operaţiuni de salvare. În 2019, până la jumătatea lunii iulie, au fost înregistrate cinci cazuri de deces prin înec. În 2020, bilanțul negru este peste cel din aceeași perioadă a anului trecut. Astăzi, 08.07.2020, cei de la ISU tocmai ce au înregistrat decesul numărul ȘASE, iar la cauză au scris înecul.

Aplicaţia SEA STATUS reprezintă un instrument de ajutor, în primul rand! Pe lângă serviciile de salvamar, aplicaţia pune la dispoziţia tuturor celor care vor să se bucure de plajă şi mare un instrument rapid de informare şi raportare a situaţiilor critice din zonă. Dacă permiteţi ca aplicaţia să vă localizeze, veţi primi informaţii despre steagul arborat de salvamari în zona în care vă aflaţi, dar şi diferite alerte pentru a semnala starea de siguranţă sau de pericol.

Totodată, cu ajutorul acestei aplicaţii puteţi descoperi informaţiile necesare despre pregătirea procesului de salvare a unei persoane de la înec, echipamentul de salvare, precum şi sfaturi utile pentru turişti, localnici, dar şi pentru cei care supraveghează copiii aflaţi la malul mării.

Continuarea articolului, pe Funky Travel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pentru o deplină claritate, consider că se impune ca titlul să includă (la sfârșit) cuvântul ”lățime”.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult