Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

COVID-19 apasă butonul de pauză pentru rigorile clasice din concurență și ajutor de stat? Măsuri excepționale pentru cazuri excepționale

coronavirus - Getty

Foto Guliver/Getty Images

Istoria a fost marcată de numeroase pandemii, dintre care 3 și-au găsit locul în istoria recentă. Astfel, nici pandemia HIV/SIDA sau cea a virusului gripal (H1N1), care a fost declarat pandemie în anul 2009, nu au creat șocul medical și economic pe care îl trăim în această perioadă ca urmare a răspândirii virusului COVID-19.

Spre deosebire de majoritatea pandemiilor istorice, cea actuală se caracterizează printr-un grad de transmitere de la o persoană la alta foarte ridicat. Astfel, în acest moment, principalul pericol este reprezentat de capacitatea de extindere a virusului, fapt ce a provocat necesitatea adaptării rapide a societății, fiind astfel adoptate o serie de măsuri excepționale la nivelul tuturor domeniilor și ariilor de practică, ceea ce a generat implicații semnificative și la nivel de reglementări.

În lumina acestor evenimente, reglementările în materia dreptului concurenței și ajutorului de stat sunt principalele vizate (alături de regulile privind achizițiile publice) de nevoia instituirii unor tratamente derogatorii impuse de situația excepțională curentă.

Ca răspuns față de aceste nevoi, autoritățile competente din statele afectate de această pandemie au declarat în proporție majoritară că nu vor rămâne pasive în coordonarea situației. Date fiind realitățile, până în prezent numeroși reglementatori ai sectorului de concurență s-au declarat activi în supravegherea comportamentelor companiilor în această perioadă. Obiectivul este alinierea acestora la practicile concurențiale legal acceptate.

La nivel european, una dintre primele autorități de concurență care s-a afirmat a fost Autoritatea de Concurență din Italia. În februarie 2020, aceasta anunța printr-un comunicat de presă că transmis o solicitare de informații către principalele platforme și site-uri de vânzări online în legătură cu comercializarea dezinfectanților de mâini și a măștilor de protecție respiratorie de unică folosință, ca urmare a numeroaselor plângeri din partea consumatorilor. Mai mult decât atât, Autoritatea a deschis o investigație formală în legătură cu modul în care diverse produse precum gelul dezinfectant și măștile de protecție au fost vândute pe Amazon și eBay, problema principală fiind cea a prețului extrem de ridicat practicat.

Activă este și Autoritatea de Concurență din Polonia, care a anunțat că a declanșat o investigație împotriva vânzătorilor cu amănuntul de echipamente de protecție, fiind suspectați de rezilierea unor contracte cu spitalele în scopul de a vinde pe piața liberă la prețuri mult mai ridicate.

În ceea ce privește Autoritatea de Concurență din Marea Britanie, deși până la momentul actual a fost suficient de reticentă în a face declarații, a publicat un comunicat de presă prin care a adus în discuție, printre altele, posibilitatea formulării de recomandări la adresa Guvernului, în vederea reglementării prețurilor pentru produsele relevante în această perioadă. Cu toate acestea, tot mai multe surse confirmă antamarea unor discuții cu principalii retaileri de pe piață. Cele 4 mari supermaketuri din Marea Britanie au anunțat public că încearcă o negociere cu Autoritatea în vederea obținerii acordului acesteia pentru a avea libertatea de a se coordona prin împărțirea piețelor în cazul în care livrările la domiciliu vor fi necesare ca urmare a pandemiei actuale. Se pare că până în prezent Autoritatea nu a răspuns oficial acestor cerințe, concentrându-se pe aspecte organizatorice privind modalitatea în care activitatea sa se va desfășura în viitorul apropiat. Inclusiv în ceea ce privește o posibilă prelungire a termenelor în cazurile notificărilor de concentrări economice.

În Franța, măsura plafonării prețului de către autorități a fost adoptată începând cu 5 martie. Măsura are în vedere prețul gelului dezinfectant pentru mâini care a fost limitat la 2, 3 sau 4 Euro în funcție de volum (50, 100, respectiv 300 ml). De asemenea, se pare că Autoritatea de Concurență din Franța a avut de lucru și nu a pus pauză activității sale în condițiile create de această criză. În data de 16 martie a anunțat cea mai mare sancțiune pecuniară impusă până acum, respectiv. A amendat cu 1,1 miliarde de Euro gigantul Apple pentru modul anticoncurențial în care două companii din lanțul său de distribuție s-au înțeles asupra politicilor de preț. Separat, în data de 17 martie, Autoritatea a anunțat măsurile de adaptare pe care le va adopta în cadrul actual și faptul că activitatea privind concentrările economice va suferi în mod natural întârzieri - „Deși ne străduim să asigurăm continuitatea serviciului public, măsurile de prevenire a epidemiei COVID-19 vor avea un impact asupra capacității noastre de a face față cazurilor de concentrare cu diligența noastră obișnuită. ”

Cum era de așteptat, modificări în ceea ce privește programul de lucru al autorităților au avut loc în mai multe state. Dacă Autoritatea de Concurență din Austria a anunțat că și-a suspendat activitatea, cea din Spania a transmis un comunicat de presă prin care a anunțat că activitatea va continua, însă s-a instaurat munca de la distanță. 

Autorități de concurență de peste Ocean (S.U.A.), susțin momentan cu strictețe rigorile reglementărilor de dreptul concurenței și atrag atenția asupra faptului că cei care nu le respectă vor fi trași la răspundere. „Departamentul de Justiție este gata să se asigure că ”actorii răi” nu profită de situația de urgență, furnizorii de servicii medicale sau poporul americani fiind în acest moment cruciali”, a declarat procurorul general William P. Barr. "Mă angajez să asigur că resursele departamentului sunt disponibile pentru a combate orice infracțiune și pentru a proteja publicul."

În ceea ce privește schemele de ajutor de stat, acestea sunt un subiect puternic dezbătut într-un prezent în care relațiile economice cunosc puternice dezechilibrări iar suportul financiar este un element important în susținerea entităților afectate. Comisia Europeană a recunoscut prin diverse comunicate de presă faptul că situația excepțională necesită flexibilitate în ceea ce privește acordarea ajutorului de către statele membre și că susține aceste intervenții financiare la nivel statal.

Primul pas a fost făcut în data de 12 martie 2020. Atunci Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat din partea statului danez în cuantum de 12 milioane de Euro în vederea susținerii financiare a organizatorilor de evenimente cu participare mai mare de 1000 de persoane care au fost anulate din cauza pandemiei de COVID-19. Aceasta a fost prima schemă de ajutor de stat în legătură cu pandemia COVID-19 notificată Comisiei Europene. A fost aprobată în aproximativ 24 de ore de la depunere. Un termen record pentru astfel de măsuri.

În acest context, Vicepreședintele executiv, Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Cu ajutorul schemei, Danemarca va compensa organizatorii evenimentelor anulate din cauza focarului COVID-19 pentru pierderile suferite. Aceasta este prima măsură de ajutor de stat notificată de către un stat membru în legătură cu pandemia COVID-19. Suntem pregătiți să lucrăm cu toate statele membre pentru a ne asigura că se pot pune în aplicare cât mai rapid și eficient posibil măsuri naționale de sprijin pentru combaterea focarului, în conformitate cu normele UE. "

În lumina acestor fapte, Comisia Europeană a publicat vineri, 13 martie, un comunicat prin care a anunțat că va lua măsurile necesare care țin de atribuțiile sale în vederea echilibrării efectelor negative provocate de pandemia actuală, printre care: sprijinirea firmelor și asigurarea faptului că lichiditatea sectorului financiar poate continua să sprijine economia și suportul statelor membre în vederea unei acțiuni decisive coordonate, prin utilizarea deplinei flexibilități a criteriilor privind ajutorul de stat, a stabilității și a creșterii. „Vom face tot ceea ce este necesar pentru a susține europenii și economica europeană”, a spus președintele Ursula von der Leyen pe 13 martie.

Mai mult, printr-un comunicat din data de 17 martie, Comisia Europeană a anunțat că o serie de măsuri excepționale provocate de această criză actuală vor fi adoptate. Astfel, noul cadru temporar propus va permite patru tipuri de ajutoare: subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenționate către companii și garanții pentru bănci.

În pas cu evenimentele actuale este și Autoritatea de Concurență din România.

Consiliul Concurenței a fost prompt în a-și anunța prezența activă și îndeplinirea cu atenție a atribuțiilor sale de coordonare și supraveghere a modului în care se comportă companiile în situația de criză.

Încă din februarie, președintele Consiliului Concurenței a atras atenția asupra faptului că acele companii care profită de situația actuală și comercializează produse și echipamente de protecție din domeniul sănătății și securității în muncă, în contextul majorării excesive a prețurilor acestora, sunt susceptibile de sancționare.

Poate cea mai relevantă intervenție de până acum a Consiliului Concurenței a fost reprezentată de comunicatul de presă din data de 13 martie prin care a subliniat faptul că, în contextul actual, din punct de vedere al legii concurenței, companiile pot adopta unele măsuri ce pot fi justificate de prevenirea răspândirii coronavirusului, dar în același timp, acestea nu trebuie să conducă la restrângeri grave ale concurenței. Astfel, Consiliul Concurenței a calificat ca fiind acceptate două practici până în momentul actual, respectiv cele privind reducerea programului de funcționare și faptele administratorilor platformelor de comerț de a impune măsuri pentru limitarea creșterilor nejustificate ale prețurilor pentru produsele și serviciile de bază. În același context, se pare că Autoritatea din România rămâne strictă în alte fapte cu efect anticoncurențial, excluzând în totalitate de sub sfera practicilor acceptate schimbul de informații sensibile, înțelegerile de tipul împărțirea clienților și a teritoriilor, fixarea prețurilor sau eliminarea comercializării unui anumit produs/ serviciu, ori abuzul de poziție dominantă.

După o trecere în revistă a câtorva comportamente adoptate “în regim de urgență” de Autoritățile de Concurență, rezultă în mod evident faptul că situația excepțională nu a determinat adoptarea unor măsuri cu totul excepționale de către autoritățile de concurență, până în prezent, dar că, date fiind circumstanțele, acestea s-ar putea să apară în cel mai scurt timp. Ce este clar este faptul că acum mai mult ca oricând se impune ca autoritățile să rămână active, direct implicate în evoluția realităților economice dictate de realitatea pandemică și că este absolut necesar dialogul permanent și eficient cu acestea pentru identificarea acelor cazuri concrete în care derogările de la abordările clasice în materia concurenței și ajutorului de stat se sunt obligatorii pentru asigurarea interesului public.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Telemunca

Odată cu răspândirea noului coronavirus de la o țară la alta, companiile din toată lumea și-au schimbat politica de resurse umane și și-au încurajat angajații să lucreze la distanță pentru a preveni extinderea epidemiei. O decizie care ține de supraviețuirea biologică, dar și de supraviețuirea ca business. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Recul

Povestea Recul începe în 2015, când regizorul Vlad Dragomirescu și actorul Bogdan Untilă și-au propus să creeze un incubator pentru proiecte culturale independente, care să cuprindă două direcții: teatrul de improvizație și teatrul clasic.

Citește mai mult

Alphahead

Vishal Narender și Georgeta Brehoi, soția sa, au venit în România în urmă cu 4 ani, după ce au lucrat în mai multe multinaționale din India, Franța și Irlanda, și au decis să-și investească toate economiile pentru a produce echipamente moto.

Citește mai mult