Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Creșterea taxării pe chirii va duce la creșterea chiriilor și la reducerea numărului de apartamente disponibile pentru închiriat și care trebuie frecvent renovate cu zugravi, electricieni și instalatori

small business - home

Foto: Eugenio Marongiu / ImageSource / Profimedia

Așa cum nu există taxare pe care să o poți direcționa exclusiv în sarcina unui sector sau a unui producător anume, așa nu există taxare pe care să o poți direcționa exclusiv către muncă sau către capitalul folosit de o afacere.

Și munca și capitalul sunt ingrediente într-o afacere. Capitalul este cel mai important factor de producție, în fața oricărui alt factor (muncă, resurse naturale, capacitate de inovare, capacitate antreprenorială etc.). Fără capital, toți ceilalți factori de producție rămân izolați, nu se combină și nu generează act antreprenorial. Al cărui obiectiv exclusiv este să producă bunuri și servicii pentru consumatori.

Adesea, mai ales la afacerile mici, capitalul se amestecă cu munca. De exemplu, antreprenorul (neavând mult capital de riscat și investit) muncește zi și noapte pentru afacerea sa, reinvestind în ea tot profitul pe care îl obține. Tot adesea, în loc să plătească salariu (din motive fiscale de cele mai multe ori), preferă să își plătească chirie, închiriind un spațiu din propria locuință firmei pe care tocmai a creat-o. Ideea aceasta că poți taxa mai puțin munca și mai mult capitalul sau invers este complet anapoda. Taxarea pe o afacere, că este pe muncă sau pe capital, este în final suportată de consumator, prin preț. Cu alte cuvinte, mutând taxarea dintr-o parte în alta, taxarea tot rămâne și tot la consumator ajunge.

Dacă este însă să luăm în calcul importanța factorilor de producție, munca nu există fără capital. Nici capital fără muncă nu există, dar ca să poți începe să produci (să muncești ceva) ai nevoie de economisire. Clasicul exemplu din cartea de economie cu Robinson Crusoe, care trebuie să economisească pește pentru a face o undiță (bun de capital). Deci, capitalul ar trebui să fie ultimul pe listă la impozitare de către stat. Acumularea de capital este motorul dezvoltării unei națiuni și nu plimbatul taxelor dintr-un buzunar în altul. Redistribuționismul promovat prin taxare și inflație nu te dezvoltă niciodată, din moment ce nu sunt create resurse noi prin producție ci sunt mutate resurse de la unii la alții, cu multă luptă de clasă în spate.

Orice instigare din asta între clasele sociale (capitaliștii și salariații lor) este extrem de păguboasă pe termen lung. În final, taxarea capitalului se va întoarce cu vârf și îndesat împotriva salariaților (angajaților), care vor găsi mai greu loc de muncă sau deloc. Un mic exemplu simplu pentru a fi mai clar în ceea ce spun aici: creșterea taxării pe chirii va duce la creșterea chiriilor (taxă pe salariați deci, mulți fiind din cei care nu au venituri pentru un credit ipotecar) și duce la reducerea numărului de apartamente disponibile pentru închiriat și care trebuie frecvent renovate cu zugravi, electricieni și instalatori.

Citiți și: 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Evident că sunt efecte în lanț pe care legiuitorii de la noi nu le prevăd. E de manual exemplu cu suprataxa pe carburanți introdusă de guvernul Ponta care nu a dus la încasări mai mari la buget. Și pe lângă subiect nu se observă nicio măsură de reducere a risipei din sectorul bugetar ci doar de măriri de taxe se discută. A devenit extrem de clar că această guvernare nu face nimic reformator și vom avea încă 3 ani pierduți după cei de regres din guvernarea PSD-Dragnea.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult