Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

CTP: Niciodată binele nu este majoritar pe termen scurt. Totuși ajunge să fie, în durată. Se mai schimbă câte un milimetru în om

CTP - Republica, 6 ani

Claudiu Pândaru l-a întrebat pe Cristian Tudor Popescu, într-un dialog prilejuit de aniversarea de 6 ani a Republicii, dacă crede că binele a fost vreodată majoritar. Întrebarea a venit în contextul în care cei care au ales să se vaccineze împotriva Covid în România sunt, în mod evident, în minoritate. „A fost vreodată binele majoritar? Nu. Niciodată binele nu este majoritar pe termen scurt. E vechea problemă cu binele învinge sau nu învinge. În moment, în prezent, în prezentul continuu să-i spunem, binele nu e majoritar niciodată. Totuși ajunge să fie în durată, în durată lungă”, a fost răspunsul gazetarului, care a vorbit apoi despre cum ajunge să se schimbe „un milimetru în om”.

Cristian Tudor Popescu: „Se întâmplă ceva groaznic, cum este pandemia, cum este războiul, cum este o revoluție, ceva care înseamnă suferință, care înseamnă moarte și așa mai departe. În momentul când se întâmplă, cel care prevalează e răul. Și sentimentul celui care trăiește atunci, în acea epocă, în acele momente, este de copleșire, de faptul că răul e mult mai puternic și că nu poți să i te opui. Însă, după ce se trece peste astfel de episoade, în durată lungă, în urma lor, ajunge să se câștige, puțin câte puțin, în ceea ce privește binele - social, uman. Se mai schimbă foarte puțin, câte un milimetru, în om. Progres în om, Nu progresul ăsta înșelător din jurul nostru, care ne face să ne considerăm niște ființe evoluate, superioare, de ce ? Pentru că avem mașini de tot felul, telefoane, sticlă, beton. Tehnologia din jur e amăgitoare, ne credem evoluați și deosebiți. Ei, ia trageți din priză toate astea din jur, ia trageți tehnologia din priză și lăsați omul fără, să vedeți la ce epocă de piatră se ajunge într-un timp record. Nu aș vrea să probăm vreodată asta la nivel de țară sau de planetă în mod real. Pentru că atunci s-ar vedea cu cât este diferit omul de astăzi de cel care își rezolva problemele în raport cu ceilalți cu măciuca și scuipând după aceea în ferigile de la ușa peșterii.

Binele e acel milimetru totuși. Pe planeta asta acum nu se mai întâmplă lucrurile care se întâmplau. S-a întâmplat Hitler, s-a întâmplat Holocaustul, s-a întâmplat Stalin - monștrii secolului 20. Se întâmplă și acum în Myanmar, în China, în Coreea de Nord, în toate aceste dictaturi, dar există destule locuri pe planetă în care astfel de lucruri, totuși, nu se mai pot întâmpla. Chiar dacă morbul ăsta, virusul ăsta al răului, care este virusul dictaturii, al naționalismului, al violenței, pe care îl vedem și în statele cele mai evoluate, în Franța, în Anglia, în Germania, el tot acolo e. Însă există acum destule zone pe Pământ în care poate fi ținut sub control. Adică o evoluție totuși spre bine, în timp, măcar putem să credem că există.”

Cu toate acestea, gazetarul a avertizat că nu putem să mizăm pe faptul că omenirea va găsi întotdeauna resurse să se echilibreze. „Eu cel puțin nu mă pot amăgi cu această speranță că, da, am reușit să supraviețuim lui Stalin, Hitler, Războiului Rece, amenințării nucleare, prin urmare vom supraviețui în continuare. Nu, nu e obligatoriu. Este posibil ca, la un moment dat, vectorii de solicitare a civilizației planetare să o spargă.”

Urmăriți înregistrarea discuției între Claudiu Pândaru și Cristian Tudor Popescu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu credeam ca voi ajunge vreodata sa fiu uimit de optimismul domnului Cristian Tudor Popescu. Din pacate, insa, mi se pare ca aceasta teorie, destul de optimista si logica, a dumnealui, are o hiba. Binele invinge, pe termen lung, milimetru cu milimetru, asa cum spune dumnealui dar cu o singura conditie: sa supravietuim raului. Daca omenirea supravietuieste, are dreptate domnul Tudor Popescu, asa se va intampla, milimetru cu milimetru binele va progresa sau, macar, va reveni la normal. Dar aceasta teorie sufera de "survival bias". Faptul ca noi am supravietuit pana acum tuturor crizelor nu inseamna ca o vom face si in viitor. Am putea foarte bine sa intalnim ceva care ne va distruge sau, mai probabil, ne vom autodistruge singuri. Nu mai exista milimetru cu milimetru dupa aceea. De asemenea, am putea intalni ceva care sa ne dea inapoi atat de mult timp (in comuna primitiva, de exemplu) incat milimetru cu milimetru s-ar putea sa dureze mii de ani pana cand (daca) revenim unde suntem acum.
    • Like 1
    • @ Arlecchino
      Crabu check icon
      In ultimul paragraf asta spune si CTP.
      • Like 0
  • Dv. catalogati actiuni in termeni de BINE si RAU. IN ROMANIA ar fi mai potrivit termenul SANATOS SI LUCID contra RETARDAT. Si haideti va rog sa nu punem toate nereusitele acestei societati bolnave romanesti pe PANDEMIE. Poti spre exemplu foarte bine sa fii vaccinat trecut prin boala sau testat si sa fii SLEROZAT DEMENT cu probleme chistemice de judecata logica derapaje comportamentale psihice sau emotionale ORI ahtiat de putere prin DUALISM inter-personal nefacand voit diferenta dintre FUNCTIA institutionala juridica jurnalistica de orice fel si PERSOANA FIZICA...DA ! ( persoana care a scris acest comment SE EXCLUDE )
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult