În centrul Moscovei, un bărbat ține un banner cu un portret al unei femei în vârstă din Ucraina cu un steag sovietic. Bărbatul se află la un miting al susținătorilor Partidului Comunist Rus, pe 1 Mai 2022, de Ziua Internațională a Muncitorilor. Foto: Nikolay Vinokurov / Alamy / Alamy / Profimedia
Sunt 72 de zile de când a început războiul pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Cele mai importante lucruri care s-au întâmplat peste noapte:
- Invazia Rusiei în Ucraina a dus la devastarea a sute de spitale și a altor instituții medicale și i-a lăsat pe medici fără medicamente pentru combaterea cancerului sau fără posibilitatea de a efectua intervenții chirurgicale, a declarat președintele Volodimir Zelenski, citat de Reuters. Liderul de la Kiev a spus că multe zone din estul și sudul Ucrainei, principalele câmpuri de luptă, nu aveau nici măcar antibiotice de bază. "Dacă luăm în considerare doar infrastructura medicală, începând de astăzi, trupele rusești au distrus sau au deteriorat aproape 400 de instituții de sănătate: spitale, maternități, ambulatorii", a declarat Zelenski într-un discurs video pentru un grup medical de caritate. În zonele ocupate de forțele rusești, situația este catastrofală, a spus el.
- Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, a avertizat, joi, că un război similar celui din Ucraina ar putea să fie declanșat și în Asia de Est, dacă principalele puteri din regiune nu acționează în tandem pentru ca pacea și stabilitatea să fie păstrate în zona Strâmtorii Taiwan, relatează Reuters.
- Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a mărturisit că el doreşte ca statele membre ale UE să confişte activele ruseşti supuse sancţiunilor, pentru ca Rusia să plătească astfel din pagubele provocate Ucrainei în timpul războiului. Ideea sa, enunţată într-un interviu pe care l-a acordat agenţiei Interfax-Ukraina, vine în întâmpinarea unei propuneri asemănătoare a preşedintelui american Joe Biden, ce are în vedere confiscarea activelor oligarhilor ruşi, relatează Politico. Michel a admis în același timp că un asemenea demers s-ar putea lovi de obstacole legale în statele membre.
- Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele american Joe Biden au convenit, joi, într-o discuţie telefonică, să nu recunoască niciun câştig teritorial al Rusiei în Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, relatează Reuters. De asemenea, cei doi lideri ''au convenit că Ucraina are nevoie să fie susţinută substanţial şi în mod continuu în punerea în practică a dreptului său legitim la autoapărare'', a mai menţionat sursa citată, referindu-se la ajutorul militar destinat Ucrainei.
- Rusia ar trebui să ia în considerare dezvoltarea unei alternative autohtone la Wikipedia, a spus joi președintele rus Vladimir Putin, punând la îndoială calitatea informațiilor publicate în renumita enciclopedie online, transmite The Moscow Times.
- Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a aruncat în aer relația Germaniei cu regimul de la Moscova, iar Berlinul se vede acum trecând printr-un proces dureros de introspecție, îndoială de sine și recriminare, scrie Politico. După ani de zile în care germanii au susținut că un pic de „politică răsăriteană” (Ostpolitik) ar fi tot ce este nevoie pentru a ține Rusia în frâu, elita politică, academică și jurnalistică din Germania are o nouă dilemă: Cum au putut să se înșele atât de tare în privința Rusiei? Aproape niciodată în istorie nu s-a mai întâmplat ca încrederea unei țări în propriile forțe și imaginea ei despre locul pe care îl ocupă în lume să fie atât de zdruncinate peste noapte, scrie Politico.
- Cancelarul Olaf Scholz, un socialist democrat care a preluat conducerea țării după plecare Angelei Merkel în decembrie, a anunțat o schimbare de 180 de grade a politicii de apărare a Germaniei imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Supranumit Zeitenwende („schimbare istorică”), planul include angajamentul de a aloca 100 de miliarde de euro pentru apărare în cât mai scurt timp. Doar câteva săptămâni mai târziu, panica instaurată în rândul oficialilor de la Berlin în privința acțiunilor lui Vladimir Putin a lăsat loc unei atitudini mai sfidătoare față de aliații săi care cer Germaniei să accelereze aprovizionarea Ucrainei cu arme mai serioase decât rachetele din era sovietică pe care le-a trimis până acum. Această încăpățânare amintește de faptul că relația Germaniei cu Rusia nu a fost clădită peste noapte. Procesul a durat ani de zile, iar la final toată țara a devenit complice, scrie Politico.
O bătrânică din Ucraina, transformată în simbol pro-război
- O femeie ucraineană în vârstă a devenit un simbol al sprijinului pentru invadarea Ucrainei de către Rusia, după ce bătrânica i-a întâmpinat din greșeală pe soldații ucraineni cu un steag sovietic. Rușii s-au folosit de imaginile cu aceasta pentru a o transforma într-un simbol pro-război, scrie The Moscow Times. Imagini cu „Babușka Z” au împânzit internetul în Rusia, în timp ce picturi stradale cu aceasta au fost desenate în întreaga țară. Popularitatea ei virală vine în perioada premergătoare sărbătorii Rusiei de 9 mai, Ziua Victoriei, când nostalgia pentru Uniunea Sovietică și înfrângerea Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial este la cote înalte.
Babuska Z, Berdyansk, Ukraina // Foto Sergei Ilnitsky / EPA / Profimedia
- Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat, joi, că Germania va coopera cu Republica Cehă în furnizarea de arme Ucrainei, apelând la un mecanism de schimb circular, potrivit agenției spaniole de presă EFE. Un mecanism asemănător a fost anunţat de premierul britanic Boris Johnson, care a declarat că Marea Britanie are în vedere să furnizeze tancuri Poloniei, pentru ca în schimb aceasta din urmă să transfere din stocul său Ucrainei tancuri T-72 de concepţie sovietică, aflate deja în dotarea armatei ucrainene şi pe care militarii ucraineni ştiu să le folosească. Republica Cehă a produs numeroase arme şi muniţii sub licenţă sovietică şi are astfel o industrie militară compatibilă cu nevoile armatei ucrainene, fiind acum o piesă importantă în ajutorul militar oferit Ucrainei.
Parlamentul European a cerut joi statelor cu legislaţiile cele mai restrictive din UE pentru întreruperile de sarcină, Polonia printre ele, să le permită refugiatelor ucrainence să folosească serviciile de sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv avortul legal şi fără riscuri, relatează agenţia EFE. Parlamentul European a condamnat într-un text adoptat cu 462 de voturi pentru, 19 împotrivă şi 89 de abţineri folosirea violenţei de gen şi sexuale în război şi au avertizat cu privire la numărul în creştere al denunţurilor despre acte de violenţă sexuală, violuri, trafic de persoane, exploatare şi alte abuzuri suferite de femeile ucrainence în timpul conflictului armat sau în drumul lor spre Europa. „Femeile şi fetele au nevoie de un acces continuu la servicii de sănătate sexuală şi reproductivă, inclusiv accesul la o naştere sigură, la servicii de planificare familială, la avort legal şi fără riscuri sau la gestiunea clinică a violurilor”, au transmis eurodeputaţii.
- Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat, într-un discurs adresat atât poporului ucrainean, cât şi participanţilor la un eveniment de caritate din Marea Britanie, că "dacă toţi din lume - sau cel puţin majoritatea - erau conducători fermi şi curajoşi ca Ucraina, ca Marea Britanie" este sigur că s-ar fi pus capăt deja războiului. Președintele ucrainean a adăugat că o veste notabilă a zilei a fost discuţia sa cu Boris Johnson, spunând că astfel de discuţii sunt importante pentru Ucraina, dar şi pentru Marea Britanie, pentru că este vorba despre "constanţa, curajul şi leadership-ul de care dau dovadă împreună naţiunile ucraineană şi britanică", în apărarea libertăţii.
- Premierul ucrainean Denys Shmygal a declarat că pierderile economice preliminare sunt de aproximativ 600 de miliarde de dolari. De asemenea, Ucraina are nevoie de între 4 și 5 miliarde de dolari pe lună doar pentru a acoperi deficitul bugetar, exporturile importante de cereale ale Ucrainei fiind afectate după ce șase dintre cele mai mari instalații de depozitare ale Ucrainei au fost lovite de rachete.
- Paun Rohovei, șeful misiunii diplomatice a Ucrainei la București, spune că scopul Ucrainei este revenirea sa la granițele recunoscute internațional, inclsuiv cu recuperarea Crimeei și regiunilor separatiste din Donbas. Invitat la Jurnalul de seară de la Digi24, Rohovei a precizat că „scopul final al luptei poporului ucrainean pentru a fi și pentru viitorul său este restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei în granițele care sunt recunoscute de întreaga lume civilizată”.
- Activişti ai partidului naţionalist Vazrazhdane au coborât joi un drapel ucrainean de pe faţada Primăriei din Sofia, dar acesta a fost repus la scurt timp de oficiali locali. Preşedintele Consiliului Municipal din Sofia, Gheorghi Gheorghiev, a calificat comportamentul naţionaliştilor drept vandalism şi şi-a exprimat speranţa că aceştia vor fi traşi la răspundere, potrivit BTA.
- Autoritățile ucrainene au planificat pentru ziua de vineri o nouă rundă de evacuări din orașul asediat Mariupol, potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereșciuk. Operațiunea urmează să aibă loc lângă centrul comercial Port City din Mariupol, în jurul orei locale 12, a anunțat Vereșciuk într-o postare pe Facebook de joi seară.
Zelenski, comparat de George W. Bush cu Winston Churchill
- Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al Națiunilor Unite, spune că nu este clar câți civili se mai află în oțelăria Azovstal din Mariupol asediată de forțele ruse, conform CNN. „Azovstal este în mijlocul unei zone active de război. Părți din acesta au fost distruse. Sunt oameni care trăiesc în tuneluri. Ne este foarte greu să avem un număr exact. Continuăm să lucrăm în parteneriat cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii și ne ocupăm pentru a scoate cât mai mulți oameni din Mariupol, precum și din Azovstal", a spus Stephane Dujarric la un briefing la sediul ONU din New York.
- "Invazia Ucrainei de către Rusia este o încălcare a integrităţii sale teritoriale şi a Cartei Naţiunilor Unite", a repetat secretarul general al Organizaţiei, Antonio Guterres, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate organizată de Washington. "Aceasta trebuie să înceteze pentru binele poporului ucrainean, al poporului rus şi al întregii lumi", a adăugat el. Majoritatea membrilor Consiliului de Securitate, printre care China, Statele Unite, Irlanda, Franţa sau Mexic, au cerut "încetarea războiului". "Numai dialogul şi negocierea vor pune capăt luptelor", a rezumat ambasadorul chinez Zhang Jun, criticând trimiterea de arme în Ucraina, în timp ce omologul său kenyan, Martin Kimani, a cerut o "mediere" a lui Antonio Guterres.
Foto Presidencia de Ucraina / Zuma Press / Profimedia
- "Ar trebui profitat de orice ocazie pentru a ajunge la pace", a declarat ambasadorul ucrainean Serghei Kisliţa. Potrivit unor diplomaţi, Norvegia şi Mexicul, membri nepermanenţi, au supus un text partenerilor lor, exprimând "un sprijin puternic pentru oferta de bune oficii a secretarului general în căutarea unei soluţii paşnice". Adoptarea acestei declaraţii - care ar fi prima manifestare de unitate a Consiliului de la invazia din 24 februarie - rămâne incertă. "Avem timp", a declarat ambasadorul adjunct al Rusiei, Dmitri Polianski, întrebat dacă Moscova ar putea să o aprobe.
- Fostul președinte american George W. Bush l-a supranumit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski „Winston Churchill al vremurilor noastre ” într-o postare pe Instagram. Fostul lider de la Casa Albă a avut joi o convorbire video cu Zelenski, iar ulterior a postat pe Instagram o captura de ecran din timpul conversației și i-a mulțumit președintelui ucrainean pentru „exemplul său și angajamentul său pentru libertate”.
Citiți aici continuarea sintezei celor mai importante evenimente petrecute în noaptea care a trecut
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.