Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum ar putea arăta notele la Evaluarea Națională 2024. „Anul trecut, subiectele au avut un grad de dificultate mai redus. Anul acesta, au fost echilibrate”

evaluare nationala 2020 - Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea 

Câțiva profesori și-au exprimat, la solicitarea Republica, așteptările privind rezultatele la examenul de Evaluare Națională 2024. Profesoara Cristina Tunegaru, de la Școala nr 75 din București, anticipează o ușoară scădere a notelor la Limba română, comparativ cu cele de anul trecut, în timp ce Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș, consideră că acestea ar putea fi asemănătoare. La Matematică, profesorul Cătălin Ciupală de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, a observat dificultatea crescută a subiectelor din acest an, care ar putea asigura o departajare mai bună a elevilor.

Cristina Tunegaru, profesoară de Limba română, consideră că notele la proba de la examenul de Evaluare Națională 2024 din acest an vor fi ușor mai mici față de cele de anul trecut, pentru că gradul de dificultate a fost puțin mai crescut anul acesta.

„E greu să ghicim câte note de 10 vor fi anul acesta, dar cred că, per ansamblu, notele vor fi puțin mai mici față de cele de anul trecut. Anul trecut, subiectele au avut un grad de dificultate mai redus. Anul acesta, subiectele au fost echilibrate, având un nivel mediu de dificultate”, explică profesoara Tunegaru.

Exercițiile de gramatică au avut un rol important în departajarea elevilor, crede profesoara. „De exemplu, exercițiul 6, care cere construirea unor enunțuri cu respectarea unor anumite funcții sintactice. Și exercițiul 8, un exercițiu foarte interesant, care cere completarea spațiilor libere cu formele corecte ale cuvintelor - acolo, mai ales, apare dilema pe care o trăiesc mulți români, din păcate: cu câți „i” scriem anumite cuvinte - substantive, adjective sau verbe. 

Și acolo s-a greșit foarte mult, inclusiv la adjectivul „complex”, la forma de conjunctiv „să descrii”, la fel și adjectivul negru – negri, cu câți „i” scriem, sau substantivul membri, la plural, cu câți „i” scriem. Și cred că subiectele acestea de gramatică au fost inspirat alese și vor face departajarea. De aceea, cred că notele față de anul trecut vor fi puțin mai scăzute. Adică nu vor fi note atât de mari la română, cel puțin”, a explicat profesoara Cristina Tunegaru.

Un semnal pentru schimbări

Profesoara de Limba română consideră că rezultatele examenului vor reprezenta un semnal pentru nevoia unor schimbări în modul de predare și încurajare a elevilor.

„Sigur că este un semnal. Trebuie să insistăm pe scrierea corectă și pe lectura eficientă. De multe ori, copiii nu citesc suficient acasă, în pregătirea pentru examen se preferă drumul cel mai scurt, adică citirea unor texte cât mai scurte și angajarea minimă în lectură. Acest lucru este în defavoarea unui elev care vrea să obțină o notă bună,” adaugă Tunegaru.

Textul 1 din subiectul de examen a cerut competențe crescute de înțelegere a textului, pentru un copil de 14 ani, iar mulți copii au întâmpinat dificultăți. „Mulți copii au greșit la înțelegerea textului, fie pentru că n-au înțeles care este contextul prezentat, că e vorba de un copil care se rătăcește în pădure, fie că au amestecat numele personajelor și nu au înțeles foarte bine care e acțiunea, care e dinamica personajelor, nu au observat trăsături ale personajelor în context și nu le-au putut explica într-o compunere de caracterizare”, vede ea.

Tunegaru a subliniat importanța promovării lecturii. „Este important ca lectura să fie promovată încă de acasă și părinții să-i încurajeze cât mai mult pe copii să citească,” concluzionează profesoara.

„Nota 10 nu cred că era imposibil de luat, mai ales pentru un copil care a învățat pe tot parcursul celor patru ani”

La rândul său, Bogdan Rațiu, profesor de Limba română, crede că per ansamblu nu vor fi diferențe mari între notele de la proba de Limba și literatura română de la examenul de Evaluare Națională 2024 și cele de anul trecut, pentru că gradul de dificultate al subiectelor a fost relativ asemănător.

„Din perspectiva aceasta, aș spune că nu ar trebui să fie diferențe de notare. Singurul lucru nou anul acesta este faptul că avem o evaluare digitală. Dacă vor fi schimbări foarte mari de notare, deci nu vom avea note asemănătoare cu cele de anul trecut, cred că mai degrabă ar trebui să ne gândim dacă sunt în regulă baremele de corectare, pentru că, în mod normal, ar trebui să fie aproximativ la aceleași note”, spune profesorul Bogdan Rațiu.

În ceea ce privește notele maxime, profesorul subliniază că obținerea unui 10 la Limba română nu este ceva ușor, dar nici imposibil pentru elevii bine pregătiți.

„Trebuie să știi foarte bine toată materia, să fii foarte atent, să ai experiența examenelor și a concursurilor și să-ți planifici timpul foarte bine. Nu aș putea să aproximez dacă vor fi mai multe sau mai puține note de 10, dar nu cred că era imposibil de luat, mai ales pentru un copil care a învățat pe tot parcursul celor patru ani,” spune Bogdan Rațiu.

Profesorul a observat că exercițiile de gramatică au fost cele care le-au dat cele mai mari bătăi de cap elevilor, în special exercițiile 6 și 8.

„Acolo am auzit că au fost mai multe erori, mai multe probleme, în special la exercițiile 6 și la exercițiul 8. La 8 - este vorba de exercițiul în care trebuie să completezi cu formele corecte ale unor cuvinte. Ceea ce ne spune că modelul acesta comunicativ-funcțional, prezent în programa școlară de foarte mult timp, ar trebui cumva să dea roade, astfel încât elevii noștri să se exprime corect, să scrie și să comunice oral corect, dar se pare că au probleme în această parte, noi fiind tributari într-o oarecare măsură unei viziuni mai clasice a gramaticii”, explică profesorul Rațiu.

„În mod normal, programa ne cere nouă profesorilor să urmăm un model funcțional de predare, adică să vedem limba în funcțiune în timpul orei, formele corecte, formele incorecte. Iar elevii să ajungă la o conștientizare lingvistică, adică să înțeleagă de ce facem astfel forma de plural, de ce e această formă a verbului etc”, a adăugat profesorul.

La matematică „sunt destul de multe subpuncte care pot face departajarea”

Subiectele la proba de matematică de la Evaluarea Națională au fost anul acesta mai dificile și ar trebui să facă o departajare mai bună în cazul notelor mari, crede profesorul Cătălin Ciupală, de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. Profesorul Ciupală este de părere că mulți elevi ar putea să nu fi întâlnit niciodată unele dintre tipurile de exerciții primite la examenul din acest an. „Au fost câteva subpuncte care erau destul de dificile și au fost într-o proporție mai mare decât în alți ani. Mă refer la 3-4 subpuncte chiar dificile, care pot face mai bine departajarea la notele mari decât anul trecut”, a declarat profesorul de matematică pentru Republica. „Sunt destul de multe subpuncte care pot face departajarea, până acum erau foarte multe note îngrămădite în jurul lui 9,50. Anul acesta de la 8,50 la 10 trebuia să știi carte”, a punctat profesorul.

Conform calendarului Evaluării Naționale 2024, primele rezultate la Evaluarea Națională 2024 vor fi afișate pe data de 3 iulie, până în ora 14:00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    E clar pentru oricine că trecem printr-o obsesie a notei. Ce rezolvă acest lucru? Există deja studii care arată că între A REZOLVA și A ÎNȚELEGE nu există o legătură directă. Este de dorit să înțelegi un lucru și să-l rezolvi pe baza a ceea ce a ai înțeles, dar poți rezolva și fără a înțelege. Poți rezolva mecanic, pe pilot automat. Știu din propria exiperiență. La matematică prindeam șpilul exercițiului, SCHEMA, tiparul, dar nu mă chinuiam să-l înțeleg. În definitiv sunt lucruri care devin inutile imediat ce se predă lucrarea.
    Vrem să luptăm pentru notă? Se pot găsi soluții, dar asta nu înseamnă și diminuarea analfabetismului funcțional.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult