Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum arată văzută de sus singura autostradă pe care am putea-o inaugura în 2016. Situația kilometrilor de autostradă de la an la an

Un segment de 15 km din lotul 2 al autostrăzii A1 Lugoj-Deva ar putea fi deschis circulației până la sfârșitul acestui an, sunt de părere reprezentanții Asociației Pro Infrastructura, care au postat o înregistrare video care arată stadiul lucrărilor.

În acest an nu a fost inaugurat deocamdată niciun kilometru nou de autostradă. În urmă cu câteva zile a fost redeschis traficului tronsonul Cunţa - Sălişte, de pe Autostrada Sibiu - Orăştie, care intrase în reparații în urmă cu mai bine de un an din cauză că sub asfalt s-a descoperit apă, iar o bucată de 200 de metri din ea a fost demolată. 

„Deschiderea celor 15 km din lotul 2 al autostrăzii A1 Lugoj-Deva este tehnic posibilă și ar fi probabil singura cale de a evita un rușinos bilanț de 0 km noi de autostradă în anul 2016. Autoritățile implicate în proiect trebuie să se asigure din timp că acest lucru va fi posibil și din punct de vedere birocratic, având în vedere că după nodul Margina vor râmăne încă lucrări de executat (min 00:00-01:40), dar care nu ar afecta traficul auto. Segmentul de autostradă Margina-Traian Vuia s-ar adăuga celor 146 km deschiși deja între localitatea Traian Vuia și vama Nădlac”, se arată în postarea pe Facebook a reprezentanților Asociației Pro Infrastructura.

Cei 15 kilometri de autostradă ar putea rămâne singurii ce vor fi inaugurați în acest an. Lucrările sunt avansate și pe loturile 3 și 4 din tronsonul Sebeș-Turda, dar deschiderea lor în acest an depinde mult de condițiile meteo, după cum a spus în urmă cu două luni la Digi24 șeful CNADNR, Cătălin Homor. Astfel, în total s-ar ajunge la 66 de kilometri noi în acest an. 

„Dacă discutăm de Sebeş - Turda, loturile 3 şi 4 sunt într-o fază destul de avansată. Posibilitatea de a fi deschişi la finalul anului există, dar cea mai mică influenţă negativă... vremea... plouă două săptămâni... ne duc lucrările anul viitor”, a spus în luna august la Digi24 directorul general al CNADNR, Cătălin Homor.

Înregistrarea video din avion cu Lotul 2 al autostrazii A1 Lugoj - Deva: 

Executivul are planuri mari pentru infrastructura de transport în următorii 20 de ani, dar rămâne de văzut dacă va exista și finanțarea necesară. 

Guvernul a adoptat recent, sub forma unei legi, strategia de dezvoltare teritorială a României până în 2035, care prevede, printre altele, construirea a două autostrăzi care să traverseze ţara de la nord la sud şi de la est la vest, realizarea a două autostrăzi la exteriorul Carpaţilor și construirea a cel puţin unei autostrăzi de legătură între Moldova şi Transilvania. În total toate proiectele din strategia de dezvoltare a României presupun investiţii de 126 de miliarde de euro, echivalentul a 80% din PIB-ul României.

Până atunci însă rămân cifrele din statisticile autorităților care ne arată evoluţia anuală a numărului de kilometri noi de autostradă deschiși circulației în România:

2004: 97 km

2007: 50 km

2009: 42 km

2010: 10 km

2011: 50 km

2012: 164 km

2013: 116 km

2014: 22 km

2015: 12 km (22 de kilometri închişi)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    E bine și așa, stimată doamnă. Problema cea mai gravă în România nu este că nu ar fi mulți km de autostradă, ci că aproape toate drumurile naționale și județene trec prin mijlocul localităților. Uitați-vă la nenorocirea aia de DN 1 care trece prin Otopeni, de ex., din loc în loc ai poduri. Bun, și dacă o femeie/o bunică își plimbă copilul în cărucior, cum d-zeu traversează strada? Nu mai spun de un nenorocit de șofer de autobenă care pleacă fără să lase bena jos și zboară un pod cu bena ridicată. Și de mii de demenți la volan care conduc ca în filmele americane, avînd impresia că acolo așa se conduce (nu, evident, nu se conduce așa). Culmea este că și drumurile naționale modernizate în ultimii 25 de ani se fac la fel, prin inima localităților, uitați-vă la nenorocirea de DN 7 + 71 care trece prin imensa localitate Tărtășești + Bîldana + Răcari, 25 de km numai prin localități, lipite unele de altele. Păi asta e prostie, prostie girată de acești nenorociți de administratori și de proiectanți de drumuri naționale.
    • Like 3
    • @
      Venom check icon
      Exact, iar dacă tot îl fac prin localitate, în bugetul inițial trebuie să existe și pasarelele, dacă îți pasă de populație. Nu știu dacă avem legislație în acest domeniu.
      • Like 0
    • @ Venom
      check icon
      Păi ce legislație? Adică să se dea o lege să nu fii prost sau ce lege?
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult