Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Stație de energie E.ON. Cum este integrată securitatea energetică în factura ta de electricitate?

Cum este integrată securitatea energetică în factura ta de electricitate?

Ce este securitatea energetică?

Agenția Internațională de Energie definește securitatea energetică drept accesul neîntrerupt la energie, la un preț accesibil. Despre securitatea energetică trebuie să știi că poate fi pe termen lung, dar și pe termen scurt. Cea pe termen lung se definește în principal prin investiții pentru furnizarea de energie în timp util în funcție de schimbările economice și nevoile de mediu. Pe de altă parte, securitatea energetică pe termen scurt se concentrează pe capacitatea sistemului energetic de a reacționa prompt la schimbările bruște care pot afecta echilibrul cerere-oferta.

De ce este importantă siguranța energetică?

Întreruperile sistemelor energetice provoacă efecte grave care pot limita dezvoltarea economică și socială, sau care pot pune în pericol viața noastră de zi cu zi. Știm că e deranjant să nu poți da drumul la TV acasă, dar nu-i la fel de frustrant ca atunci când nu-ți merge frigiderul sau congelatorul. Vorbim deja despre un alt nivel atunci când un spital rămâne fără energie electrică sau când alte instituții sau sisteme ce țin de infrastructură suferă întreruperi. 

Care sunt riscurile la care trebuie să fim atenți?

Într-un sistem atât de interdependent și critic cum este cel energetic, de cele mai multe ori siguranța lui ține de protejarea verigii slabe. Atunci când vorbim de siguranță energetică, ne referim atât la ofertă, cum ar fi cea de aprovizionare și livrare, cât și la cerere, care vine de la consumatorii finali, casnici sau industriali. Factorii care influențează securitatea energetică sunt economici, politici, tehnologici, geografici sau de mediu.

Sistemele energetice moderne trebuie să fie capabile să reziste la șocurile provenite dintr-o gamă largă de surse. Putem vorbi aici despre dezastrele naturale, conflictele geopolitice, atacurile informatice. Nici schimbările climatice nu sunt trecute cu vederea. Influența lor se manifestă atât prin fenomenele meteorologice extreme, stresul asupra rezervelor de apă, dar și creșterea cererii de energie și impredictibilitatea ei.

Cum se reflectă securitatea energetică pe factura ta de energie?

Dacă facem o analiză a facturii de energie electrică, putem observa modul în care funcționează sistemul energetic național prin cei 4 actori: PRODUCȚIA, TRANSPORTUL, DISTRIBUȚIA și FURNIZAREA. Fiecare dintre cei patru au o componentă critică de securitate energetică care trebuie adresată. De fapt, atunci când plătim factura, iar banii se distribuie conform legislației în vigoare între toți operatorii de sistem, fiecare entitate ar trebuie să folosească un procent din acei bani pentru investiții.

Investițiile în securitatea energetică nu se văd ușor, la fel cum se întâmplă cu cele din structura unei case. Știi că ai făcut o treabă bună atunci când nu ai parte de evenimente neplăcute, când pereții rămân la locul lor după un cutremur și ferestrele nu se zdruncină la o furtună. Este mult mai ieftin să previi incidente, decât să le repari, fie că vorbim despre costuri directe sau indirecte. Așa cum investițiile pe care le facem acasă țin de bunăstarea, precauția și contextul în care se află o familie, același lucru se întâmplă și la nivel național. Acțiunile noastre de astăzi vor determina modul în care vom trăi viitorul.

Află mai multe pe Stația de energie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult