Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Stație de energie E.ON. Cum este integrată securitatea energetică în factura ta de electricitate?

Cum este integrată securitatea energetică în factura ta de electricitate?

Ce este securitatea energetică?

Agenția Internațională de Energie definește securitatea energetică drept accesul neîntrerupt la energie, la un preț accesibil. Despre securitatea energetică trebuie să știi că poate fi pe termen lung, dar și pe termen scurt. Cea pe termen lung se definește în principal prin investiții pentru furnizarea de energie în timp util în funcție de schimbările economice și nevoile de mediu. Pe de altă parte, securitatea energetică pe termen scurt se concentrează pe capacitatea sistemului energetic de a reacționa prompt la schimbările bruște care pot afecta echilibrul cerere-oferta.

De ce este importantă siguranța energetică?

Întreruperile sistemelor energetice provoacă efecte grave care pot limita dezvoltarea economică și socială, sau care pot pune în pericol viața noastră de zi cu zi. Știm că e deranjant să nu poți da drumul la TV acasă, dar nu-i la fel de frustrant ca atunci când nu-ți merge frigiderul sau congelatorul. Vorbim deja despre un alt nivel atunci când un spital rămâne fără energie electrică sau când alte instituții sau sisteme ce țin de infrastructură suferă întreruperi. 

Care sunt riscurile la care trebuie să fim atenți?

Într-un sistem atât de interdependent și critic cum este cel energetic, de cele mai multe ori siguranța lui ține de protejarea verigii slabe. Atunci când vorbim de siguranță energetică, ne referim atât la ofertă, cum ar fi cea de aprovizionare și livrare, cât și la cerere, care vine de la consumatorii finali, casnici sau industriali. Factorii care influențează securitatea energetică sunt economici, politici, tehnologici, geografici sau de mediu.

Sistemele energetice moderne trebuie să fie capabile să reziste la șocurile provenite dintr-o gamă largă de surse. Putem vorbi aici despre dezastrele naturale, conflictele geopolitice, atacurile informatice. Nici schimbările climatice nu sunt trecute cu vederea. Influența lor se manifestă atât prin fenomenele meteorologice extreme, stresul asupra rezervelor de apă, dar și creșterea cererii de energie și impredictibilitatea ei.

Cum se reflectă securitatea energetică pe factura ta de energie?

Dacă facem o analiză a facturii de energie electrică, putem observa modul în care funcționează sistemul energetic național prin cei 4 actori: PRODUCȚIA, TRANSPORTUL, DISTRIBUȚIA și FURNIZAREA. Fiecare dintre cei patru au o componentă critică de securitate energetică care trebuie adresată. De fapt, atunci când plătim factura, iar banii se distribuie conform legislației în vigoare între toți operatorii de sistem, fiecare entitate ar trebuie să folosească un procent din acei bani pentru investiții.

Investițiile în securitatea energetică nu se văd ușor, la fel cum se întâmplă cu cele din structura unei case. Știi că ai făcut o treabă bună atunci când nu ai parte de evenimente neplăcute, când pereții rămân la locul lor după un cutremur și ferestrele nu se zdruncină la o furtună. Este mult mai ieftin să previi incidente, decât să le repari, fie că vorbim despre costuri directe sau indirecte. Așa cum investițiile pe care le facem acasă țin de bunăstarea, precauția și contextul în care se află o familie, același lucru se întâmplă și la nivel național. Acțiunile noastre de astăzi vor determina modul în care vom trăi viitorul.

Află mai multe pe Stația de energie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult