Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum mi-a făcut o tanti din sat „testul cu banul”, ca să-mi dovedească „ce pun ăștia în vaccin”. Magie, superstiții și gândire științifică în România rurală

Vaccinare în braț

Foto: Getty Images

De-a lungul pandemiei, am discutat mult cu oamenii din jurul meu despre boală, despre protecție, despre respectat măsuri, de altfel ca noi toți. Nu cred că există vreun om care să nu fi fost preocupat de acest subiect. Atât cât m-am priceput, am liniștit, am potolit panica, am încurajat.

Când a apărut vaccinul, a venit pe la mine o femeie din sat și m-a întrebat ce cred despre asta. I-am spus că mă vaccinez. Ea mi-a spus toate teoriile conspirației auzite prin sat și la televizor.

- V-am spus părerea mea. Am ascultat-o pe a dvs. Știți că nu v-am influențat niciodată nici când era vorba de politică. Mi-ați spus cu cine țineți și v-am respectat întotdeauna opțiunea. Nici acum nu vă spun să vă vaccinați. Nu mi-aș permite. Aveți probleme de sănătate și singurul om ce vă poate sfătui e medicul de familie.

A hotărât că nu!

În ziua când m-am vaccinat cu prima doză m-a sunat (nu a fost singura) și m-a întrebat, cum mă simt, cu atâta grijă în voce, de parcă se aștepta să fiu deja moartă. Am râs și i-am spus că sunt vie. La fel le-am spus tuturor prietenilor, ce mă sunau îngrijorați. Eram vie! Respiram! Râdeam!

Când am făcut tendinită, tanti mi-a spus cu sfială:

- E de la vaccin!

- Nu! Am făcut tendinită la umăr și doare înfiorător.

I-am explicat cu răbdare de ce am făcut tendinită, ce înseamnă asta, în cât timp și cum trece. Mă asculta, dar știam că vorbesc degeaba. Ochii ei îmi spuneau: Știu eu că te doare brațul de la vaccin!

Brațul mi-a trecut. A venit valul patru. Tanti a venit la mine îngrijorată. 

- Oare să fi făcut vaccinul?!

- Vă răspund ca și altă dată. Doar medicul dvs. vă poate da sfaturi legat de asta. Eu nu îmi permit. Iar decizia va fi a dvs.!

Mai trec câteva zile. Vine tanti pe la mine. Iar avea sclipirea aceea în ochi, pe care o avea, când îi vorbeam de tendinită și ea știa mai bine ce am.

- Luminița, lipește-ți un ban de locul unde ai fost vaccinată! îmi zice cu bucurie. O să vezi că se lipește! Ți-au băgat cip!

Vă mărturisesc că i-am răspuns cu niște cuvinte mai colorate despre băgat cip și lipit un ban undeva, apoi am râs cu poftă. A râs și ea, dar anemic. Tot voia să îmi lipesc un ban și să văd că stă lipit. Văzând că nu e de glumit cu lucruri atât de grave, mi-am lipit o monedă de mână. A căzut sub ochii măriți ai femeii, ce privea uimită, cum banul, ce trebuia să stea lipit de brațul meu ca un magnet de frigider, s-a rostogolit până sub pat.

- Au spus la dispensar... Am auzit oamenii vorbind... Am crezut... a șoptit moale. Spune-mi, dacă știi, cum funcționează vaccinul! Nimeni nu mi-a explicat. Dar fă-o pe înțelesul meu.

Respir adânc și mă gândesc intens cum să o fac.

- Ce făceau moldovenii lui Ștefan cel Mare când veneau turcii sau hoardele migratoare?! întreb și tanti se uită la mine ca rața la avion. Mă iubea prea mult ca să îmi spună ce gândește, dar ochii ei nu puteau minți. Îi râdeau. Râdeau de mine, mai bine spus. Citeam în ei: A înnebunit, săraca, de la vaccin! Eu o întreb una și ea îmi vorbește de Ștefan cel Mare și turcii! Săraca... Vaccinul!

- Se închideau în cetăți! Pregăteau apărarea! Puneau muniții pe ziduri și soldații își ocupau posturile de pază, continui eu și tanti mă privește cu milă infinită.

- Așa face și corpul omenesc, când e vaccinat!

...Săraca, e nebună! De la vaccin... citesc în ochii interlocutoarei mele, dar continui netrădând că știu ce gândește.

- Corpul omenesc e o construcție miraculoasă. Știe să se apere de microbi, de viruși, de bacterii. Sistemul imunitar se ocupă de acest lucru. Sunt celule din corp ce distrug orice agent patogen. Dacă nu ar fi așa, am muri și de la o simplă zgârietură. Oamenii de știință au studiat acest lucru foarte bine și au gândit un lucru tare deștept: Să pregătească organismul de apărare înainte ca acesta să fie atacat. Cum? Inoculează în corp....

- Ce!?

- Băgă în corp prin vaccin un virus sau alt agent patogen, ce provoacă o boală, inofensiv - ce nu poate provoca boala -, dar păcălește celule soldat din corp să fabrice anticorpi - mici soldați de apărare - substanțe ce distrug acel dușman... În momentul când corpul chiar intră în contact cu virusul, să zicem Sars-cov 2019, el are deja armata pregătită să lupte și omul, chiar dacă se infectează, sunt șanse foarte mici să mai dezvolte o formă gravă a bolii. Ați înțeles? Pe principiul acesta funcționează vaccinul antirabic, antitetanos, antipoliomielitic. De asta am făcut o paralelă între corp și o cetate asediată. Cetatea poate fi găsită de invadatori complet nepregătită sau cu soldați pe ziduri de apărare. Despre asta e vorba...

- Și dacă fac reacții dure la vaccin, cum am auzit!?

- Da, sunt cazuri foarte rare, când vaccinul poate da reacții adverse grave, de aceea nu vă îndemn eu să o faceți. Trebuie să fie decizia dvs. luată după ce vă sfătuiți cu medicul de familie.

Ne-am despărțit prietene bune. Știu că sunt omul în care are foarte mare încredere. Deși e cu mult mai în vârstă ca mine îmi spune uneori: „Tu pentru mine ești ca mama mea…”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din pacate tanti nu are nici vina, vina apartine scolii si medicilor pe la care a fost sau, probabil, pe care nu prea i-a vazut la viata ei. Daca medicii ar fi oferit regulat consultatii la sate si s-ar fi straduit sa explice pe intelesul oamenilor simpli diverse fenomene si prodedee medicale sunt sigura ca rata de vaccinare era mult mai mare si mortalitatea mult mai mica, comparabila cu restul statelor civilizate. Dar medicii sunt produsul "prestigioasei" scoli medicale romanesti care scoate tocilari, avizi de bani, lipsiti de logica si de emapatie.
    • Like 0
    • @ Viorica Ionita
      Delia MC Delia MC check icon
      Tanti aceea a fost vaccinată în copilărie și și-a vaccinat la rândul ei copiii. Deci ar fi știut la ce-i bun un vaccin.
      Sistemul medical românesc e slab însă medicul ajunge la ea odată pe lună ( ori ea la medic) însă A3 și celelalte latrine zilnic. Plus că aia cu cipurile e din internet.
      Cum să crezi că moneda se lipește? Unde-i atunci magnetul?
      Prostia nu are scuze.
      • Like 1
  • Frumos explicat pentru astfel de, multe, mult prea multe, tantici si nenici. De n-ar exista si sosocii pe lume ce bine ar fi. Si pe langa sosoci si alti "virusi" umanoizi, unii cu pretentia de licentiati.
    • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult