Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Cum pot fi scăzute profiturile Rețelei Underground. „Poți să faci contrabandă în fiecare zi. Azi îți confisc casa, mâine îți iau pământul”

Recuperarea prejudiciilor de către ANAF în cazul dosarelor de contrabandă i-ar face pe contrabandiștii de țigări să se gândească de două ori înainte de a-și relua activitatea ilegală. În plus, stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie și implicarea mai puternică a Direcției Antifraudă în cazuri de evaziune fiscală în zona produselor accizabile reprezintă alte două posibile soluții pentru scăderea profiturilor Rețelei Underground. Eforturi pentru contracararea contrabandei se fac și la nivelul Comisiei Europene. Într-un răspuns transmis Republica.ro de un oficial european de la Direcția de taxe și politici vamale din cadrul Comisiei Europene se arată că un element în politicile de armonizare, ce au în vedere contracararea și combaterea fraudei și a contrabandei cu produse accizabile, include încercarea de a face ratele accizelor la produsele din tutun comparabile.

În cele șase episoade ale Rețelei Underground am vorbit, pe rând, despre întregul lanț al rețelei: capii de rețea, cărăușii, vânzătorul și cumpărătorul. V-am spus apoi povestea celui mai ghinionist contrabandist de țigări, iar în episodul șase am scris despre polițiști de frontieră care au trecut în tabăra cealaltă, a contrabandiștilor, dar și despre mari rețele destructurate prin efortul mai multor autorități între care DIICOT, Poliție, Poliția de Frontieră, SRI. În ultimul episod prezentăm câteva posibile soluții și recomandări venite din partea autorităților.

Incursiune în istoria traficului cu țigări 

Traficul cu țigarete în România cunoaște un boom în 2007. După aderarea României la UE, preţurile ţigaretelor fabricate în România s-au dublat, iar duty free-urile din Vama Porţile de Fier I au început „să lucreze din plin”.

„Ţigările erau apoi revândute pe piaţa neagră din judeţul Mehedinţi, iar profitul era uriaş. Existau şi contrabandişti grei care cu complicitatea autorităţilor şi sub protecţia unor politicieni veroşi deturnau camioanele cu ţigări care trebuiau să ajungă în magazinele duty free. Efectiv sutele de mii de pachete de ţigări luau drumul depozitelor clandestine ale unor potentaţi ai vremii, iar avizele de expediţie se semnau fără ca tirul să mai ajungă în vamă”, spune comisar șef de poliție, Valeriu Pera, de la Poliția de Frontieră Mehedinți.

În 2010, traficanţii de ţigări netimbrate din Drobeta Turnu Severin au primit o lovitură de graţie din partea guvernanţilor. Cele şase magazine duty-free din Vama Porţile de Fier I au fost obligate să-şi lichideze stocurile de ţigări şi băuturi alcoolice, iar apoi au fost închise.

Apusul traficului cu ţigări din Serbia

Traficul cu ţigări a continuat, dar la un nivel mult mai mic, contrabandiştii reorientându-se către magazinele sârbeşti, unde ţigările se vând la un preţ mult mai mic faţă de magazinele din România.

„Marii contrabandiştii nu îşi mai fac apariţia prin vamă, traficul făcându-se în general cu plasa. O parte din familiile de contrabandişti arhicunoscute lucrează însă din umbră, angajându-şi tineri cunoscuţi ca „săgeţi” sau „alergători”, fără antecedente penale sau contravenţionale la regimul vamal. De regulă, aceştia au autoturismele modificate, astfel încât să poată trece cu o cantitate cât mai mare de ţigări ori ascund marfa în rezervoare duble ori în anvelope”, spune comisarul șef.

Polițistul spune că există şi o metodă legală de a introduce ţigări în ţară, folosită de locuitorii din zonă care nu au un loc de muncă şi care le asigură un venit de supravieţuire. Cinci persoane aflate în autoturism au asupra lor doar câte două pachete de ţigări, exact cât permite legea. „Aceasta înseamnă un cartuş şi luând în calcul că cele cinci persoane trec prin vamă de trei ori pe zi, cantitatea de ţigări este bunicică. Pentru serviciul prestat, persoanele respective, de regulă oameni cu o situaţie materială precară, sunt plătite de contrabandişti cu 5 lei pe zi şi un pachet de ţigări”, arată polițistul. În ultima vreme preţul ţigărilor a crescut însă şi în Serbia şi treptat îl va atinge pe cel al ţigărilor din România. Rămân însă deocamdată active rețele de contrabandă prin care se aduc țigări din Republica Moldova și Ucraina, unde un pachet costă de câteva ori mai puțin decât în România, din cauza taxelor.  

Pierderi uriașe la buget

Industria tutunului din România este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu o contribuție în 2015 de 2,98 miliarde de euro – accize, TVA și impozite și taxe locale -, reprezentând 1,9% din PIB, 12,5% din veniturile bugetare și 38,7% din totalul veniturilor din accize.

În România, aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigări este reprezentat de taxe – accize și TVA. 

Pierderile bugetare generate de comerțul ilegal cu țigări sunt estimate la 600 milioane de euro în 2015, la o medie anuală de circa 17,8% din piața totală a țigărilor - potrivit celui mai recent studiu Novel Research. În Uniunea Europeană, nivelul mediu al pieței negre a țigărilor este de 10%.

Comerțul ilegal cu produse din tutun este controlat în cele mai multe cazuri de rețele de crimă organizată care pot avea legături inclusiv cu terorismul.

Influența creșterii taxelor în preț este majoră. Creșterea accizelor mărește diferența de preț față de țările vecine nemembre UE, și crește implicit profiturile contrabandiștilor.

În urma creșterii accelerate a accizei din 2009 cu circa 50%, comerțul ilegal cu țigarete s-a dublat. În 2010 piața neagră a țigaretelor a ajuns la 36% din piața totală a țigărilor. În următorii trei ani piața ilegală a scăzut la 13-15%, după ce s-a revenit la un calendar de creștere graduală a accizei. La începutul anului 2016 piața neagră ajuns la 17,8%.    

Posibile soluții pentru reducerea contrabandei: atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie și implicarea mai puternică a Direcției Antifraudă în cazuri de evaziune fiscală cu produse accizabile 

Cu toate că autoritățile susțin că depun mari eforturi în combaterea contrabandei, pentru reducerea pieței negre este nevoie de o serie de schimbări legislative. Pentru că mare parte din comerțul ilegal cu țigări are loc în piețe, oboare, sau în apropierea stațiilor de metrou este nevoie de stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie.

„Eu cred că odată cu adoptarea directivei tutunului, lucrurile vor fi mai clare, va exista o mai mare trasabilitate a produselor. Trebuie să întărim însă și controlul autorităților, iar acolo unde se impune confiscarea și punerea sub sechestru a bunurilor obligatoriu să creăm cadrul legal, dacă nu este creat”, spune pentru Republica.ro deputatul Aurelia Cristea, membru în comisia buget-finanțe a Camerei Deputaților.

Deputatul Gheorghe Ialomițeanu, fost ministru de Finanțe, vede necesitatea unei mai puternice implicări a Direcției Antifraudă în combaterea evaziunii fiscale în domeniul produselor accizabile.

„Eu credeam că după înființarea Direcției Antifraudă, această instituție va ataca zonele cele mai sensibile din punct de vedere al fraudei fiscale, zona carburanți, țigări, băuturi alcoolice, dar am văzut multe controale la nivelul contribuabililor mici, case de marcat. Această instituție ar trebui folosită mai mult pentru combaterea evaziunii fiscale în cazul produselor accizabile – țigarete, băuturi alcoolice. Am văzut chiar o scădere în ultimele luni a ritmului încasărilor la accize. Ar trebui ca inspectorii antifraudă să își planifice controale mai multe în aceste zone de mare evaziune fiscală”, a declarat pentru Republica.ro fostul ministru al Finanțelor, Gheorghe Ialomițeanu.

Recuperarea prejudiciilor de către ANAF în cazul dosarelor de contrabandă „i-ar mai pune cu botul pe labe pe mulți contrabandiști”

Creșterea gradului de recuperare a creanțelor de către ANAF în cazul dosarelor penale întocmite în caz de contrabandă i-ar descuraja pe contrabandiști, cred reprezentații Poliției de Frontieră din Maramureș.

„Problema care ar trebui să se pună la nivel național este cea a recuperării creanțelor de către ANAF. Aici îi doare pe contrabandiști. În momentul în care poliția de frontieră l-a prins pe un contrabandist cu câteva baxuri cu țigări, faptul că noi poliția de frontieră continuăm dosarul, mergem cu propunere de trimitere în judecată, nu îl doare așa tare pe contrabandist. Dar în momentul în care vine ANAF și pune sechestru pentru recuperarea creanțelor, la un bax este un prejudiciu de 1.000 de euro. Și automat, dacă te-a prins transportând patru baxuri, ai de plătit 4.000 de euro. Dacă mai ai nevoie și de un avocat, pe care capul rețelei nu ți-l dă oricum, se mai adaugă și acolo 1.000 de euro. Și este dureros. Dacă ai o căsuță, un teren, se pune sechestru, dacă instanța decide”, spune pentru Republica.ro comisarul șef Sorin Danalache, șef sector Poliția Frontieră Valea Vișeului, cu care am stat de vorbă recent și care urma să iasă la pensie.

Comisarul șef consideră că este nevoie și de prevederi mai clare pentru pedepsirea vinovaților în cazurile de contrabandă.

„La început era un fel de colegialitate prost înțeleasă - „măi, nu spui la poliție” - , dar când cărăușul, odată prins, a văzut că el este pus să plătească prejudiciul, deși țigările nu sunt ale lui, el doar le transportă, și vede că el e condamnat și penal, și pe linie civilă, i se confiscă lui bunurile, e deja altceva. Deja acum când l-ai prins, cărăușul spune imediat ale cui sunt țigările. Problema e că vine celălalt și nu recunoaște. „Cine, eu? Fugi dom’ne, nici nu l-am văzut.„ „Păi cum, că ai vorbit cu el la telefon”. „Am întrebat ce face, că îmi era dor de el”. Deci tot cel care transportă cade să plătească prejudicii și penal, și civil. Aici ar trebui insistat mai mult, aici ar trebui făcut ceva”, este de părere comisarul șef Sorin Danalache.

„Poți să faci contrabandă în fiecare zi. Azi îți confisc casa, mâine îți iau pământul”

Sorin Danalache consideră că recuperarea prejudiciilor este o problemă la nivel național, nu numai în caz de contrabandă. Confiscarea bunurilor și recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat i-ar descuraja pe contrabandiști. Mulți dintre cei condamnați la închisoare pentru contrabandă își reiau activitatea infracțională după ce ies de după gratii, spune comisarul șef.

„Stă bine mersi la pușcărie. Refuză să iasă la muncă. Și îl ții acolo mai bine decât ții un copil în casa de copii. Pe când dacă recuperezi prejudiciul, nu îl mai ții la închisoare. „Poți să faci în fiecare zi. Azi îți confisc casa, mâine îți iau pământul”. I-ar mai pune cu botul pe labe pe mulți contrabandiști”, spune Sorin Danalache.

Procedură simplificată în cazul sechestrului pe mașinile implicate în contrabandă

Pe de altă parte, comisarul spune că este nevoie și de o procedură simplificată în cazul mașinilor confiscate de la contrabandiști.

„Avem sechestre asiguratorii pe mașinile prinse transportând țigări și care au fost modificate special pentru acest lucru. Numai anul acesta sunt (până în luna aprilie – n.n.) vreo 15 mașini cu sechestre. Mașinilor reținute trebuie să le asiguri securitatea, să ai grijă de ele. Instanța decide ce se face cu mașina. Dacă are stăpân, se pronunță instanta, dacă nu are stăpân este o procedură prin care după un an de zile prin instanță se trece în proprietatea statului bunul abandonat. Am avut prin ‘96-‘97 mașini care au stat vreo 10 ani prin cazarmă până să se pronunțe instanța. Am înțeles că în alte state este o procedură mai simplificată. Au confiscat mașina, se trece în proprietatea statului, sunt instituții pe care o folosesc. Cred că aici ar trebui lucrat”, mai arată comisarul șef de poliție de frontieră.

În 2015 au fost reținute în vămi până la plata amenzii sau confiscate cu caracter definitiv, conform datelor transmise de direcțiile regionale vamale, un număr de 561 de autoturisme. „La nivelul ANAF s-a inițiat o propunere de modificare legislativă pentru reglementarea definitivă a situației autovehiculelor reținute în vamă”, a precizat pentru Republica.ro Claudiu Ardeleanu, director general Direcția Generală a Vămilor.

Campanii publice de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei

Contrabanda cu țigarete este principalul curent de fraudă la frontiera internațională de nord și nord-est, a declarat Claudiu Ardeleanu, director general al Direcției Generale a Vămilor. Acesta a arătat că pe lângă intensificarea activităților operative punctuale, este necesară derularea în județele de graniță, împreună cu producătorii de tutun, a unor campanii publice de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei. „De asemenea, urmărim instruirea și perfecționarea profesională a echipelor mobile canine special antrenate în depistarea țigaretelor, precum și a numerarului”, a declarat, într-un comunicat, șeful Direcției Generale a Vămilor.

Comisia Europeană face eforturi pentru ca accizele la tutun în Republica Moldova și Ucraina să fie comparabile cu cele din țările UE

Nu numai România are pierderi la bugetul de stat din cauza contrabandei cu țigări. În fiecare an, statele membre UE pierd peste 10 miliarde de euro din veniturile vamale și fiscale din cauza contrabandei cu țigări și alcool, potrivit statisticilor Comisiei Europene. Republica Moldova și Ucraina sunt două dintre statele care alimentează piața ilegală de țigări din România, dar nu numai. Diferența între nivelul accizelor între țările membre UE și cele nemembre reprezintă un „motor” al contrabandei.

Într-un răspuns transmis Republica.ro de un oficial european de la Direcția de taxe și politici vamale din cadrul Comisiei Europene se arată că „un element în politicile de armonizare, ce au în vedere contracararea și combaterea fraudei și a contrabandei cu produse accizabile, include încercarea de a face ratele accizelor la produsele din tutun comparabile”.

În România taxele și accizele reprezintă 80% din prețul unui pachet de țigări, mult peste nivelul din Republica Moldova și Ucraina.

„Lupta împotriva contrabandei cu țigări, precum și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun rămâne o prioritate majoră pentru UE în raport cu vecinii de la granița de est a Uniunii Europene. Comisia pune în aplicare în mod activ planurile privind accelerarea luptei împotriva contrabandei cu țigări, precum și a altor forme de comerț ilicit cu produse din tutun, în strânsă cooperare cu statele membre”, se arată în răspunsul transmis pentru Republica.ro de la Direcția taxare și politici vamale din cadrul Comisiei Europene. Sursa adaugă că „dispozițiile respective au fost convenite în cadrul noilor acorduri de asociere cu Republica Moldova și Ucraina”.

„Cooperarea vamală cu Republica Moldova și Ucraina se bazează pe cadrele strategice, aprobate între 2011 și 2012, care vizează, de asemenea, consolidarea dialogului privind lupta împotriva fraudei, inclusiv cu privire la contrabanda cu țigări. Mai multe tipuri de operațiuni vamale comune (ROMOLUK I și ROMOLUK II), în care atât Republica Moldova și Ucraina au participat au fost organizate, cel mai recent în 2015. Misiunea UE de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) a oferit asistență valoroasă privind activitățile în lupta antifraudă”, se mai arată în răspunsul de la Direcția taxare și politici vamale din cadrul Comisiei Europene.

Noi incertitudini la încasarea lunară la buget a 230 milioane de euro

Piața legală a țigărilor riscă să fie perturbată în ultima vreme de un nou element: incertitudinile legate de transpunerea Directivei Tutunului în legislaţia naţională.

Proiectul legii care ar urma să transpună directiva europeană în legislația autohtonă, elaborat de Guvern cu întârziere, se află încă la Senat, cu termen de aprobare tacită 13 iunie. Data aprobării Proiectului de către Camera Deputaților, care este decizională, este incertă, mai ales că urmează vacanța parlamentară, iar sesiunea de toamna va fi scurtată de campania electorală. Companiile de tutun au cerut urgentarea transpunerii avertizand încă din aprilie 2014, după publicarea Directivei tutunului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, că au nevoie de timp pentru adaptarea producției la noile cerințe, dat fiind că termenul de transpunere coincidea cu cel de conformare a producției, 20 mai 2016. 

„Conform art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), o directivă nu are aplicabilitate directă în dreptul intern, ceea ce înseamnă că, pentru a deveni efectivă și obligatorie pentru persoanele private, prevederile ei trebuie transpuse in legislația națională, iar conformarea poate avea loc numai în baza Legii de transpunere si a Normelor ei de aplicare”, a declarat pentru Republica.ro Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Republica Moldova şi Bulgaria.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele luni ale acestui an cifra de afaceri generată de fabricile de tutun a crescut faţă de perioada similară a anului anterior cu până la 38%.

„Într-adevăr, producţia fabricii JTI a crescut substanţial în primele luni ale acestui an comparativ cu perioada corespunzatoare a anului trecut, atât pentru piața internă, cât şi pentru export, din cauza stocurilor pe care am fost nevoiţi să le facem, date fiind incertitudinile legate de transpunerea Directivei Tutunului în legislaţiile naţionale şi necesitatea de a onora cererea de produse pe perioada verii, care este o perioadă de vârf. Am solicitat public, în nenumarate rânduri, urgentarea transpunerii, pentru a avea timpul necesar adaptării producţiei fără sincope şi disturbări ale pieţei. Din păcate, Guvernul nu şi-a asumat această responsabilitate, iar consecinţele se văd, situaţia actuală afectând direct atât managementul stocurilor, cu costurile de rigoare, cât şi încasările bugetare. Fluctuațiile încasărilor din acciza la tutun au fost deja remarcate în raportările ANAF”, mai arată Gilda Lazăr.

Până la aprobarea, publicarea și intrarea in vigoare a Legii de transpunere a directivei și a Normelor ei de aplicare, producătorii de țigări vor continua să producă și să pună pe piață produse fabricate conform legislației actuale în vigoare. „Așadar, fumătorii vor găsi în continuare pe piață produse conforme actualei legislații. Sigur că, dacă incertitudinea persistă, iar piața legală va fi perturbată, vor fi afectați și consumatorii, în sensul că mulți vor apela probabil la oferta de pe piața neagră, care va fi disponibilă în continuare oriunde: în piețe, la metrou, la colțul blocului. Așadar, comerțul ilegal, care a ajuns în ianuarie 2016 la 17,8%, ar putea crește accelerat. Dincolo de pierderile producătorilor, încasările medii lunare la buget, care se ridică la circa 230 milioane de euro, reprezentând taxe și contribuții, pot fi serios periclitate”, mai spune Gilda Lazăr. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Lasă-te sedus de o cafea prețioasă ca aurul

V-ați întrebat, vreodată, ce înseamnă pentru dumneavoastră o cafea bună? Are note blânde de pin? Conține arome de stejar și lemn dulce, sau de migdale prăjite, ori poate de nuci, citrice și fructe de pădure? Cea mai mare provocare a profesioniștilor cafelei este să-i aducă în fiecare zi iubitorului de cafea băutura pe care el o adoră și să-i ofere aceeași senzație la fiecare ceașcă.

Citește mai mult

Carmen Iohannis

Calitatea de primă doamnă, pe lângă faptul că aduce niște beneficii, vine la pachet și cu niște constrângeri de protocol și de conduită, dar mai ales cu niște responsabilități speciale. Ce ar trebui să înțeleagă cetățeanul de rând din gestul primei doamne? (Foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu)

Citește mai mult

Nicolle Birta

- Maman, c'est du vrai chocolat? (mami, este ciocolată adevărată?). Întocmai ca în povești, băiețelul își lipise nasul roșu, înghețat de frig, de geamul vitrinei frumos decorate, cu prilejul Sărbătorilor de iarnă. - Mais bien sûr c'est du vrai chocolat, (desigur că este ciocolată adevărată), îi răspunsese mama.

Citește mai mult