Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dacă s-ar reduce pensiile speciale cu 10%, ar putea fi asigurată o creștere a salariilor profesorilor cu 10%. O creștere de substanță a salariilor în învățământ se poate face dacă statul întreprinde reforme

greva profesori

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Câștigul salarial mediu net în învățământ: 4321 lei. În învățământ sunt circa 250 000 de profesori. O creștere cu 10% a salariilor înseamnă un efort bugetar anual de 1,3 miliarde lei.

Anvelopa pensiilor speciale: 12 miliarde lei. Astfel, dacă s-ar reduce pensiile speciale cu 10% (nici vorbă de eliminare), ar putea fi asigurată o creștere a salariilor profesorilor cu 10%.

Având în vedere sistemul pensiilor speciale unic în lume din România, cred că aceasta ar fi o alocare mai echitabilă a banilor publici, nu cea mai echitabilă, dar mai echitabilă. Și nu e mare filosofie să o pui în aplicare, nu trebuie să aștepți greva generală, nu trebuie să creezi emoții părinților, nu trebuie să te dai cu fundul pe pământ; este o observație contabilă elementară. 

Care însă nu ne scapă de altă belea, anume că statul trebuie să își reducă cheltuielile în ansamblu, prin urmare dacă mută banii de pe o linie de cheltuieli pe alta, atunci nu rezolvă nimic. Nu mai zic de faptul că o creștere cu doar 10% a salariilor profesorilor este echivalentă cu zero, pentru că salariile reale au fost tăiate anul trecut prin inflație tot cu atât. O creștere de substanță a salariilor se poate face dacă statul întreprinde reforme, tot de substanță: reducerea achizițiilor publice ruinătoare (BMW), reducerea pierderilor companiilor de stat (miliarde), reducerea numărului de birocrați și de structuri guvernamentale, reducerea numărului de UAT-uri care doar consumă bani și mai și împiedică dezvoltarea locală, reducerea subvențiilor stupide care generează "greenflation" și deficit comercial etc.

Alternativ, ca să nu fiu acuzat că mă uit doar la cheltuieli, dacă pe partea de venituri am elimina dubla măsură și excepțiile, atunci ar fi bani gârlă la buget.

Un exemplu: în agricultură și industria alimentară lucrează ceva mai mulți oameni decât la catedră. Anul trecut guvernul i-a scutit de impozit pe venit, de CASS și de contribuția asiguratorie pe acești salariați. Drept urmare, salariile lor nete au crescut cu 30%-40%. Vorbim de o anvelopă care ar fi asigurat creșterea cu 20% a salariilor în învățământ. Iarăși, nu trebuie să ai un doctorat în economie ca să vezi o realitate contabilă simplă.

În anul 2021 valoarea totală a portițelor și a dublelor măsuri din Codul fiscal a sărit de 50 miliarde lei, bani gârlă pentru multe lucruri, nu doar pentru profesori, dar...

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca pensiile ,,nesimtite ,, se vor reduce la Normalitate ,, multe lucruri bune se vor putea face in Romania ..La nimeni in Lumea Civilizata nu mai este asa o excrocherie cu pensiile nesimtite ! Au incercat foarte bine cei de la USR , sa faca putina Normalitate si ,,specialii ,,au sarit la gatul lor in frunte cu Mincinosul de budai , Sper ca dupa rotativa , sa nu mai fie pe acolo ,caci nimic bun nu a facut ..Daca pensiile nesimtite se vor reduce la normalitate ,multe lucruri bune-utile se pot face,,inclusiv salariile profesorilor , pensiile pe contributii aduse la normal etc,,
    • Like 0
  • um miliard, lunar...dar cati judecatori la curtea suprema mai sunt la pensie?
    ne gandim la partea speciala a pensiei, presupun;
    dar daca includem si arhitectii, scriitorii, actorii, ziaristii, pictorii, cascadorii, cineastiii de toate felurile, cei din televiziune si alte echipe de creatie, poate ca da;
    chiar si persoanele de sex femenin au o bucata de pensie speciala dar reprezinta peste jumatate din corpul electoral!
    • Like 1
  • ...DACA....!!!???!!!...
    • Like 0
    • @ Toma Canja
      dar de ce sa nu se dea surplusul de la pensiile speciale pensionarilor?
      Pensia medie neta este de aproximativ 1800 lei, daca nu ma insel.Ar fi fost bine daca era 4300 lei.Dar nu este posibil.
      Venitul mediu al corpului didactic din Romania este 1,5 din salariul mediu si raportat la Europa este in prima jumatate a clasamentului.
      Nu zic sa nu li se mareasca salariul, dar nu atat cat doresc ei ci numai cat este posibil. Intr-o tara in care performanta educatiei facuta de acesti profesori este 41% elevi analfabeti functionali si 47% analfabeti functionali partiali si 11% educati mai ales cu ajutorul meditatiilor si parintilor, sigur ca merita premiati cu majorari de salar ? Nu mai vorbim ca din dragostre fata de scoala si profesorii ei abandonul scolar dupa gimnaziu este urias.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult