Foto: Guliver Getty Images
Cu câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din SUA, nimic nu e jucat. Donald Trump și Joe Biden, cei doi septuagenari care se bat pentru voturile americanilor, în timp ce se acuză reciproc că sunt atinși de demență senilă, își aruncă în luptă toate resursele, într-un război la finalul căruia America, așa cum o știm, ar putea deveni istorie.
În timp ce Biden, care va împlini 78 de ani chiar în noiembrie, e ca o carte deschisă pentru americani - cu bune și rele -, după 47 de ani petrecuți în serviciul public, în Senat și la Casa Albă, ca vicepreședinte al lui Barack Obama, Donald Trump, cu aproape patru ani mai „tânăr”, arată încă o dată că nici un preț nu e prea mare pentru el, atunci când își propune să obțină ceva. Dacă asta înseamnă că după el va urma potopul, fie!
E puțin probabil ca Trump să fi citit „Psihologia maselor”, a lui Gustave le Bon, opera ce poate fi considerată un veritabil manual de urmat pentru un viitor dictator, fiindcă e de notorietate faptul că omul de afaceri newyorkez nu se dă în vânt după citit. Totuși, cumva a aflat că un conducător autoritar trebuie să apeleze întotdeauna la sentimente, mai degrabă decât la rațiune.
Cubberley High School, Palo Alto, California, 1967. Ron Jones, profesorul de istorie, le vorbește elevilor săi despre Al Doilea Război Mondial și încearcă să le explice cum a fost posibil ca o mare parte a germanilor să întoarcă privirea și să accepte ororile compatrioților lor nazișt. Într-o perioadă în care se întețeau protestele împotriva războiului din Vietnam, iar mișcarea hippie își făcea loc în viața socială și culturală a Americii, profesorul Jones încerca, fără prea mult succes, să capteze atenția liceenilor, cu o lecție de istorie.
Totul s-a schimbat într-o săptămână. În timpul unui curs, Jones și-a anunțat elevii că tocmai a lansat o nouă mișcare socială, care se cheamă „Al treilea val” și care își propune, printre altele, să elimine democrația. Din acea zi, clasa respectivă urma să funcționeze după „reguli” clare și mult mai dure. Disciplina era pe primul plan - elevii erau obligați să se ridice atunci când vorbesc, să se limiteze la răspunsuri scurte și să urmeze ordinele profesorului Jones.
În următoarele două zile, au apărut un salut, asemănător celui folosit de naziști, un slogan - “Putere prin disciplină, putere prin comunitate, putere prin acțiune, putere prin mândrie” -, cardurile de membru și primele acte de agresiune asupra celor care nu voiau să se alăture „mișcării”. „Leneșii” clasei și cei mai slabi la învățătură erau acum plini de energie și deveniseră cei mai activi susținători ai „Valului”. După doar trei zile, „Al treilea val”, lansat într-o clasă cu 30 de oameni, avea peste 200 de membri.
Ceea ce pornise ca un simplu experiment începea să scape de sub control, așa că profesorul de istorie a decis că e momentul să-i pună punct. În a patra zi, și-a anunțat „camarazii” că adevăratul lider al mișcării le va transmite un mesaj televizat, în ziua următoare. În locul discursului mult-așteptat, pe ecrane a apărut un film despre regimul nazist și despre Adolf Hitler. „Valul” s-a spart imediat.
Washington, D.C., 2020. Ce trăiește America, de cinci ani încoace, poate fi privit ca un experiment social. Un individ mai degrabă slab dotat intelectual, cu un oarecare succes în afaceri - după ce a moștenit imperiul imobiliar clădit de tatăl lui -, mitoman, lipsit de empatie și de orice fărâmă de simț al ridicolului, dar cu mult tupeu și cu „școala vieții” făcută la zi, în jungla imobiliară a New York-ului, a reușit să devină cel mai puternic om al planetei.
Donald Trump nu și-a ascuns niciodată fascinația pentru dictatori și a afirmat de mai multe ori, mai ales în ultimele săptămâni, mai în glumă, mai în serios, că și-ar dori și un al treilea mandat de președinte. Nu și-a trecut încă America pe persoană fizică, fiindcă asta ar fi împotriva Constituției, dar nimeni nu ar mai băga mâna în foc că n-o să încerce, dacă iese din nou învingător. Pentru a-și atinge scopul, Trump trebuie doar să aplice „rețeta” care funcționează de când lumea, pentru orice lider autocrat.
1. Numai boul e consecvent.
Donald Trump este ceea ce în România s-ar numi un traseist politic. S-a înscris în Partidul Republican în 1987, s-a transformat în reformist în 1999, doi ani mai târziu îl regăsim în Partidul Democrat, pentru ca în 2009 să redevină republican.
2. „Găsește un dușman, ca să-i dai poporului speranță”.
Chiar fără să fi citit vreodată vorbele lui Umberto Eco, orice dictator serios știe că are mereu nevoie de un inamic. Poate fi o minoritate, o persoană cunoscută sau, pur și simplu, un rival politic, în spatele cărora pot fi aruncate toate eșecurile. Cel care nu are un astfel de dușman, ar face bine să-l inventeze.
În lagărele de concentrare din Germania nazistă au ajuns socialiști, evrei, romi sau martori ai lui Iehova. Burghezii, intelectualii, monarhiștii, veteranii bolșevici - printre alții - erau pe lista neagră a lui Stalin. În vremurile noastre, George Soros este inamicul preferat al lui Viktor Orbán, în Ungaria, sau al lui Matteo Salvini, în Italia.
Soros, să nu uităm, este același om care a angajat patru cetățeni fioroși, capabili să ucidă cu privirea. Din fericire, Liviu Dragnea a supraviețuit tentativei de asasinat de la Athénée Palace. Bolsonaro, Trump al Braziliei, a declarat război homosexualilor. Duterte, Putin al Filipinelor, n-ar ezita să-i ucidă pe cei trei milioane de traficanți de droguri din țară, ba chiar s-a lăudat că a omorât trei cu mâna lui. În Turcia, Erdoğan a umplut închisorile cu simpatizanții clericului Fethullah Gülen. În Rusia, Putin se declară unic apărător al planetei, împotriva „hegemoniei” Americii.
În cazul lui Trump, e mai simplu: în funcție de interesele sale, oricine îi poate fi dușman. Depinde cine se nimerește în bătaia puștii. Pot fi mexicanii, pe care i-a numit, chiar în ziua în care și-a început cursa către Casa Albă, “traficanți de droguri, ucigași și violatori”. Ca să-i țină departe, s-a angajat că va construi un zid la granița cu Mexicul, iar mexicanii vor suporta cheltuielile. Până în mai 2020, Administrația Trump finalizase 26 din cei 312 kilometri de gard ridicat acum cele două țări.
Dușmanii preferați ai lui Trump pot fi și imigranții. În 2018, cel puțin 2.000 de copii au fost despărțiți de părinții lor, acuzați de trecerea ilegală a frontierei. Mulți dintre acești copii, minori, au fost ținuți în cuști, separate prin pereți de sârmă. Inamicii lui Trump sunt fi și musulmanii. Pe site-ul său de campanie, în 2015, Trump promitea că va interzice accesul tuturor musulmanilor pe teritoriul american. În ziua în care a devenit președinte, postarea respectivă a fost ștearsă. Trump a reîncălzit ciorba în 2017, când a semnat o ordonanță antiimigrație ce interzicea intrarea în SUA a cetățenilor din mai multe state preponderent musulmane.
Pot fi și adversarii politici. Recunoscut drept un avid consumator și distribuitor de teorii ale conspirației, Trump l-a acuzat pe predecesorul său, Barack Obama, că nu este născut în SUA, deci n-ar fi avut dreptul să candideze la președinție. Nu ratează nici un prilej să-l atace pe Joe Biden, contracandidatul său din acest an. Zilele trecute, a redistribuit o fotografie în care fostul vicepreședinte apare într-un scaun cu rotile, alături de alți seniori. În alte tweet-uri și în timpul întâlnirilor cu votanții săi, îl ridiculizează pe Biden că poartă mască pentru a se proteja de coronavirus și spune că acesta depinde de droguri pentru a se menține pe linia de plutire. Tot pe Twitter, a redistribuit, cu câteva zile în urmă, un articol, născocit de adepți ai mișcării Qanon, care spunea că presupusa ucidere a lui Osama bin Laden, în 2011, ar fi fost doar o înscenare organizată de Obama și Biden, și că teroristul ar fi încă în viață.
3. Dacă presa nu mai e liberă, n-ai cum să încalci libertatea presei.
Dușmanul preferat al lui Trump este, însă, presa, cea care nu-i laudă realizările și, mai rău decât atât, îi adresează mereu întrebări incomode. Știrile care nu-i convin sunt “fake news”, iar ziariștii obiectivi îl tratează “incorect”. Nu există miting electoral în timpul căruia președintele SUA să nu le vorbească suporterilor săi înfierbântați despre cât de răi sunt ziariștii, “cei mai răi oameni din lume”.
Pentru Trump, socoteala-i simplă: în momentul în care mass-media își pierde credibilitatea, articolele negative la adresa lui vor ridica semne de întrebare. Potrivit US Press Freedom Tracker, din momentul în care și-a anunțat candidatura la funcția de președinte, în 2015 și până la sfârșitul lui 2019, Trump a atacat presa în aproape 1.900 de tweet-uri. Adică, în medie, cel puțin o dată pe zi.
Iar vorbele lui Trump nu rămân fără urmări: în doar o săptămână, în timpul protestelor care au urmat uciderii lui George Floyd de către un polițist, cel puțin 33 de jurnaliști au fost arestați, iar în jur de 120 au fost atacați de oameni ai legii. „O imagine minunată”, le-a spus Trump participanților la unul dintre mitingurile sale, când a vorbit despre un cameraman împușcat în genunchi, în direct, cu un glonț de cauciuc.
În ianuarie 2018, un bărbat din Michigan a fost arestat după ce a amenințat un cameraman de la CNN că-l va împușca. În august 2018, un individ din California a sunat de mai multe ori la sediul ziarului The Boston Globe și a amenințat că-i va ucide pe angajații acestuia. În octombrie 2018, un bărbat a trimis bombe artizanale la sediul CNN din New York. În februarie 2019, FBI a arestat un locotenent al Gărzii de Coastă din SUA, în Maryland. Acesta întocmise o listă cu lideri democrați și personalități media de la CNN și MSNBC, pe care plănuia să-i lichideze. În septembrie 2019, un soldat din Kansas a fost arestat după ce discutase online despre folosirea explozivilor pentru a ataca birourile CNN din New York.
4. Nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase.
De-a lungul anilor, nu au fost puțini cei care au spus despre Trump că-și organizează afacerile după modelul unei grupări mafiote. Nu doar adversarii lui au lansat aceste acuzații, ci și foști colaboratori. Fostul său „om bun la toate”, avocatul Michael Cohen, este unul dintre ei. În decembrie 2018, Cohen a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru fraudă, sperjur şi încălcarea legilor campaniei electorale, după ce a plătit două femei pentru a nu vorbi despre presupusa lor aventură cu Trump.
Autointitulat „pitbull-ul lui Donald Trump”, în vremurile „bune”, Cohen este unul dintre cei opt oameni implicați în campania magnatului, care au mari probleme cu legea. Fostul șef de campanie al lui Trump, Paul Manafort, a fost condamnat la 47 de luni de închisoare, pentru infracţiuni financiare de milioane de dolari, descoperite în timpul anchetei conduse de procurorul special Robert Mueller, cel care a investigat amestecul Rusiei în alegerile din 2016.
Un alt nume greu, generalul Michael Flynn, ex-consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui SUA, a pledat vinovat la acuzaţia că a minţit FBI cu privire la contactele sale cu Rusia. Flynn a fost salvat de noul “pitbull” al lui Trump, procurorul general, William Barr. Departamentul Justiției, condus de acesta, a retras, la începutul acestui an, dosarul de acuzare împotriva lui Flynn.
Tot anul acesta, Trump și-a mai salvat de la închisoare un fost colaborator. I-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său, Roger Stone, cu o săptămână înainte ca acesta să înceapă executarea unei condamnări de 40 de luni. Stone a fost găsit vinovat pentru șapte capete de acuzare, printre care că a mințit Congresul și că a obstrucționat o comisie de anchetă, ca parte a investigației Trump-Rusia.
Și fostul adjunct al şefului campaniei lui Trump, Rick Gates, a fost condamnat la 45 de zile de închisoare și a primit şi o perioadă de probaţiune de 36 de luni, după ce a pledat vinovat pentru mărturie mincinoasă şi delicte financiare. George Nader, un om de afaceri libanez şi martor-cheie în ancheta Trump-Rusia, a fost condamnat la zece ani de închisoare, pentru infracţiuni sexuale cu minori. George Papadopoulos, un alt fost membru al campaniei prezidențiale, a fost condamnat la 14 zile de închisoare pentru că a oferit informații false FBI în investigația privind ingerințele Rusiei în alegerile din 2016.
În august, a venit rândul lui Steve Bannon să stea față în față cu procurorii. „Creierul” campaniei electorale din 2016 și cel mai important consilier al lui Trump, în primele luni ale lui Trump la Casa Albă. Bannon a fost arestat după ce s-a angajat să construiască un zid, finanțat din fonduri private, la granița cu Mexic, însă, alături de complicii săi, a folosit o mare parte din bani, primiți sub formă de donații, în interes personal.
Nu mai este o surpriză pentru nimeni că, atunci când este încolțit, primul lucru pe care îl face Trump este să paseze responsabilitatea. S-a distanțat rapid de unii dintre cei pomeniți mai sus. Despre Papadopoulos, adjunctul lui Paul Manafort în campania din 2016, a spus că era doar „un tânăr voluntar de rang inferior” și că “puțină lume îl cunoaște”. Pe alții i-a apărat, afirmând că sunt victime ale “statului paralel”.
5. Dezbină-i și cucerește-i.
Chiar dacă are mari probleme să formuleze o frază cap-coadă, Donald Trump este suficient de isteț să înțeleagă alegătorul mai bine decât o fac adversarii lui, cu tot cu echipele lor superprofesioniste și milioanele investite în alegeri. Deși nu pare așa, Trump nu pierde nici o secundă contactul cu realitatea. Știe că el are fani, iar ceilalți au votanți. Paradoxal, cu cât distanța dintre cele două categorii este mai mare, cu atât șansele lui de a fi reales cresc. Acolo unde este violență, provoacă și mai multă violență. Acolo unde oamenii sunt divizați, spune și face orice ca să distrugă orice pod ce i-ar putea uni.
Trump nu a ratat nici o temă sensibilă pentru americani. A ales mereu o tabără și, atunci când cealaltă a protestat, a dublat miza. Pe deținătorii de arme de foc i-a speriat că, dacă vor câștiga, democrații vor modifica al Doilea Amendament al Constituției, deși aceștia insistă doar pentru un control riguros al celor care vor să cumpere o astfel de armă. Anul trecut, a anunțat retragerea SUA din tratatul ONU privind comerțul cu arme. O victorie pentru influenta Asociație Națională a Armelor (NRA), un sponsor important al Partidului Republican și, desigur, al lui Donald Trump. În 2016, NRA a donat 30 de milioane de dolari pentru campania actualului președinte.
De când Trump s-a mutat la Casa Albă, au ieșit din peșteri și americanii care promovează supremația rasei albe. Ku Klux Klan i-a susținut candidatura și a salutat alegerea sa, iar multe organizații neonaziste văd în el președintele perfect. După un marș al “dreptei alternative”, în Charlottesville, în 2017, Trump s-a codit să-i condamne pe organizatori, așa că a împărțit vina: au fost „oameni buni” și printre neonaziști, și printre cei care au răspuns cu o manifestație împotriva acestora. În timpul primei dezbateri cu Joe Biden din această rundă de alegeri, din 29 septembrie, s-a ferit să se delimiteze de acțiunile uneia dintre cele mai violente grupări de extremă dreapta din SUA, The Proud Boys, și a aruncat toată vina pentru atmosfera tensionată din ultimele luni, din mai multe orașe americane, asupra membrilor Antifa, o organizație care își are rădăcinile în lupta împotriva fascismului.
Campania electorală din 2016 i-a trezit lui Trump și conștiința creștină, despre care cei mai mulți - având în vedere “CV-ul” său - ar fi putut să jure că nu există. Președintele american a transformat religia într-o armă politică și a pozat, și la propriu, și la figurat, într-un apărător al Bibliei. În schimbul susținerii lui Trump, creștinii evangheliști au obținut promovarea agendei lor ultraconservatoare, care începe cu o temă extrem de sensibilă: interzicerea avorturilor.
Modul în care a gestionat criza COVID-19 s-ar putea să-i fie, însă, fatal. Cu peste 200.000 de americani uciși de coronavirus, Trump e cu spatele la zid. Oricât a încercat să-și convingă compatrioții că a făcut o treabă grozavă, de data aceasta e aproape imposibil să ignori realitatea: Știa că virusul este extrem de periculos încă din februarie, dar, de teamă că va pierde puncte electorale, spunea oficial că e doar o gripă. Chiar și acum, ridiculizează măștile, împrăștie o groază de informații false și își asmute susținătorii asupra guvernatorilor democrați, care au impus măsura lockdown-ului, în statele lor, pentru a încetini răspândirea virusului. O “joacă” periculoasă: luna aceasta, 14 indivizi au fost arestați și puși sub acuzare pentru că au plănuit să o răpească pe Gretchen Whitmer, guvernatorului statului Michigan, una dintre țintele preferate ale lui Trump, pe Twitter.
6. Dacă nu poți să-i cucerești, amețește-i.
În doar patru ani, Donald Trump și acoliții lui au reușit să construiască o realitate paralelă. Răspândesc teorii ale conspirației și livrează publicului orice știre falsă le vine la mână. Trump știe că, dacă oamenii sunt bombardați cu astfel de informații, sunt șanse mari să nu mai știe ce e adevărat și ce e fals. Suporterii lui se vor hrăni cu asta, iar mulți dintre cei care nu-l plac își vor dori să stea cât mai departe de politică. Cei care îl contestă sunt fie “radicali de stânga”, fie prost informați, “manipulați” de presa mainstream.
Când vine vorba despre minciuni sau tâmpenii spuse cu voce tare, cerul este limita pentru Donald Trump. The Washington Post a calculat că, în primii trei de mandat, Trump a făcut 16.241 afirmații care nu aveau legătură cu realitatea. Cele mai gogonate: propunerea de a detona bombe nucleare în mijlocul uraganelor, pentru a le opri înainte să ajungă în SUA, de a injecta dezinfectant și de a bea clor, pentru a “elimina” coronavirusul din corp, afirmația că morile de vânt cauzează cancer, aceea că americanii nu ar fi putut câștiga Războiul de Independență dacă nu ar fi preluat controlul aeroporturilor, în 1775, că avioanele F-35 sunt invizibile sau că oamenii se nasc cu o cantitate finită de energie și că exercițiile fizice le scurtează viața, fiindcă le consumă “bateriile”.
7. Dacă nu poți să-i amețești, cumpără-i.
Donald Trump nu a fost mereu atât de popular cum este acum, printre membrii Partidului Republican. Dimpotrivă. Doar că, pe măsură ce Trump și-a consolidat poziția în partid, criticii de odinioară s-au transformat în cei mai vocali apărători ai săi.
În urmă cu patru ani, în discursurile sale publice, Nikki Haley, fostul ambasador american la ONU, spunea că ar vota cu oricine în afară de Trump și că el reprezintă tot ce-și dorește să nu devină copiii ei. Înaintea alegerilor din 2016, fostul guvernator al Carolinei de Sud, de origine indiană, anunța că nu va alege niciodată un președinte care nu se delimitează public de Ku Klux Klan. Trump nu numai că nu s-a delimitat de KKK, dar s-a arătat măgulit de orice susținere, fie și din partea celor care cred în supremația rasei albe. Sau mai ales din partea lor. Asta n-o împiedică pe Haley să creadă astăzi că Trump este un președinte nemaipomenit. Nu-i o întâmplare: Haley este văzută drept un viitor “star” al Partidului Republican și un foarte probabil candidat la alegerile prezidențiale din 2024. În cazul în care Trump câștigă al doilea mandat, e clar că el va avea un cuvânt greu de spus și înainte de scrutinul viitor.
8. Dacă cer pâine, dă-le și circ.
Dacă Trump are vreo calitate, aceea este că-i un foarte bun om de vânzări. Spre deosebire de contracandidații săi - Hillary Clinton, în 2016, și Joe Biden, acum -, se pricepe să-și vândă marfa și știe exact cine-i sunt “clienții” și cum să-i țină în priză. În ultimii patru ani, și-a păstrat fanii aproape cu un reality show pe cinste, din care nu au lipsit intrigile amoroase (relația cu pornostarul Stormy Daniels), violența (luptele de stradă izbucnite după ce mai mulți cetățeni de culoare au fost uciși de polițiști) sau trădările (o mulțime de foști colaboratori ai actualului președinte, dar și o parte a familiei - nepoata sa și sora sa - au întors armele și vorbesc acum despre Trump ca despre un președinte incompetent, narcisist, mincinos, preocupat doar de propria persoană). Mitingurile sale electorale sunt veritabile spectacole de stand-up comedy. De proastă calitate, dar spectacole. “Dacă îți dorești simpatia maselor, spune-le lucrurile cele mai stupide şi mai gogonate”, spunea un individ cu care Trump are mai multe în comun decât s-ar putea crede - Adolf Hitler.
9. Cine nu votează nu contează.
Zgomotul este unul dintre cele mai eficiente mijloace de propagandă. O știe și Donald Trump. Și mai știe și că o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr. Iar o minciună pe care o promovează intens, în ultimele luni, este cea referitoare la rezultatul alegerilor din noiembrie.
Trump a atacat aproape zilnic votul prin corespondenţă, fiindcă, susține el, va duce la fraudă, însă n-a prezentat vreo dovadă în acest sens. El afirmă că rezultatul alegerilor prezidenţiale nu va putea fi stabilit niciodată cu precizie, iar din acest motiv a refuzat în mai multe rânduri să se angajeze la transferul paşnic al puterii, dacă va pierde alegerile.
În 16 state americane, votul prin corespondenţă este autorizat doar pentru situații speciale (dificultăţi în deplasare, maladie). În celelalte 34, orice alegător înscris pe liste este liber să-și trimită buletinul de vot prin poștă. Trump însuși va vota prin corespondență. E bine de știut că, între 2000 și 2014, la alegerile din SUA au existat 31 de cazuri de fraudă, dintr-un miliard de voturi exprimate.
10. Crede-mă, nu cerceta.
Dacă Nicolae Ceaușescu ar mai fi în viață, s-ar rușina când ar vedea cum a reușit Donald Trump să transforme Casa Albă într-o afacere de familie. Multe dintre rudele și apropiații săi au primit funcții publice, fără să aibă vreo calificare pentru posturile pe care le ocupă. Ivanka Trump, fiica sa, este consilier prezidențial, chiar dacă, de “meserie”, este creatoare de modă și starul unui show TV. Jared Kushner, ginerele său, un mogul imobiliar, este principalul consilier al lui Trump la Casa Albă. Și Andrew Guiliani, fiul avocatului lui Trump, Rudy Giuliani, lucrează la Casa Albă. Mary Daly, fiica procurorului general, William Barr, a primit o slujbă călduță la Trezorerie.
În mai 2018, Guvernul chinez a dat undă verde pentru înregistrarea mai multor mărci deținute de Ivanka. Ea trimisese o cerere în 28 martie 2017, cu o zi înainte să preia rolul de la Casa Albă. Nu-i o noutate că cele mai multe produse vestimentare comercializate de brandurile deținute de fiica președintelui sunt Made in China, tocmai țara căreia el i-a declarat “război”, fiindcă fură joburile americanilor.
Și cei doi fii ai lui Trump, Eric și Don Jr., au profitat din plin de poziția tatălui lor, pentru a-și promova business-urile. Forbes a calculat că, de la începerea mandatului lui Donald Sr., ei au vândut bunuri imobiliare ale organizației Trump, în valoare de peste 100 de milioane de dolari. Contribuabilii acoperă costurile de securitate pentru fiecare călătorie de afaceri pe care o fac cei doi - numai în primele două luni din 2017, ei au plătit 97.830 de dolari pentru o călătorie în Uruguay, 53.155,25 de dolari pentru un business trip la Vancouver și 16.738,36 de dolari pentru o excursie la Dubai, potrivit NBC News.
O parte dintre hainele împăratului au căzut luna trecută. Trump a pozat mereu într-un miliardar, însă dezvăluirile ziariștilor de la The New York Times arată că el este mai degrabă un actor care joacă suficient de convingător rolul unui afacerist de succes. În 2016, anul alegerii sale în funcţia de preşedinte, a achitat doar 750 de dolari sub formă de impozite federale, şi tot atât în 2017. Nu a plătit vreun impozit pe venit în zece dintre cei 15 ani precedenţi, fiindcă a declarat mai multe pierderi decât venituri. Donald Trump a găsit mereu scuze pentru a-și ține ascunse declaraţiile fiscale și a rupt tradiția, împământenită în anii ’70, prin care toți președinții SUA își declară veniturile, în momentul în care sunt aleși.
De când este președinte, Trump a săpat puternic la temelia democrației americane și nu există vreo garanție că nu va reuși să o și prăbușească, dacă mai primește un mandat de patru ani la Casa Albă. De acord, sună alarmist, însă drumul pe care merge Trump a fost bătătorit deja de alții. Din nefericire, istoria ultimului secol ne-a oferit destule exemple de lideri populiști care nu au fost luați în serios, au ajuns la putere, iar apoi au scăpat de sub control. Nimeni nu merge la urne cu gândul că va vota un dictator, nu-i așa?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ma bucur sa aud asta, pentru ca, realitatea este, domnule Marginean, ca articolul dumneavoastra are neadevaruri. Una dintre ele e asta: "În timpul primei dezbateri cu Joe Biden din această rundă de alegeri, din 29 septembrie, s-a ferit să se delimiteze de acțiunile uneia dintre cele mai violente grupări de extremă dreapta din SUA, The Proud Boys"
Wallace: "Are you willing, tonight, to condemn white supremacists and militia groups and to say that they need to stand down.."
Trump: "Sure, I'm willing to do that. I'm willing to do anything, I want to see peace. Give me a name, who would you like me to condemn?"
Biden: "Proud Boys"
Trump: "Proud Boys, stand back and stand by"
Dupa cum vedeti, nici vorba sa se fi ferit sa se delimiteze de vreo grupare.
"și a aruncat toată vina pentru atmosfera tensionată din ultimele luni, din mai multe orașe americane, asupra membrilor Antifa, o organizație care își are rădăcinile în lupta împotriva fascismului."
A aruncat toata vina pe gruparile de stanga pentru ca gruparile de stanga sunt de vina pentru atmosfera tensionata din ultimele luni...
Antifa si "trained marxistii" din BLM au batut oameni in strada, au incendiat chestii, au jefuit magazine, samd.
Si ce daca Antifa si-ar avea radacinile in lupta impotriva fascismului?
Ce parere aveti despre faptul ca Joe Biden, in aceeasi dezbatere, s-a sustras de la a zice ceva de rau despre aceste doua adunaturi care terorizeaza SUA de cateva luni?
Oameni buni , nu democratia va avea de suferit daca Trump castiga un nou mandat ci planurile ravasite ale " democratilor - progresiti " , varfurile filosofiei Neo-Marxiste, care nu au nimic de a face cu valorile iudeo- crestine , motor al dezvoltarii civilizatiei Europene si nu numai. Asa zisele " valori" promovate de progresisti , vor duce mai devreme sau mai tarziu la o implozie a societatii actuale tot mai afectate de filosofia neo-marxista. In spatele lui Trump sunt oameni care inca mai cred cu tarie in valorile iudeo-crestine, unii ca vicepresedintele actual al SUA,Mike Pence.
Tot ce ai scris in articol e luat din media "progresista".
Nu pacalesti pe nimeni, cei ce sunt de acord cu tine aici sunt troli platiti, exact ca tine.
Rusine cum un roman provenit dintr-o tara care a suferit cumplit de pe urma comunismului face propaganda socialista.
Baiete, neica nimeni, stim foarte bine ce e marxismul si neo-marxismul si tu nu intelegi ca nu criticandul pe Trump esti acuzat de neo-marxism ci laudand pe democratii-socialisti.
Trecand la articolul in sine, cu cat e mai black and white cu atat e mai clar ca domnul Marginean, altminteri cu bune intentii, e la o extrema care face ca argumentele dansului sa scada in valoare (vezi comparatia cu nemtii din anii 30-40).
Intre Antifa, BLM, the squad, pe de o parte, si Trump pe de alta parte, alegerea nu mai e atat de simpla. Partidul democrat de acum nu e cel din anii 90 (sau chiar de mai devreme). E partidul lui AOC/squad, BLM si Antifa, utopici rupti de realitate care viseaza cai verzi pe pereti.
E ciudat ca un site ca Republica, atat de anti-socialist (va felicit pentru retorica inpotriva lui Dragnea & Co) poate fi atat de pro-socialist cand vine vorba de altii.
Exista un banc inainte de 89: americanii sunt pe marginea prapastiei. Si de acolo se uita in jos la noi. Daca am avea si noi macar o picatura din elixirul democratiei americane, am fi departe.
Sau daca vrem musai sa-l incadram ideologic l-am putea incadra la populism (conform parerii autorului, cu care putem fi sau nu de acord). In Romania majoritatea populistilor sunt de stanga, desi am avut si de dreapta (CVT de exemplu). Iar populismul este periculos pentru democratie, indiferent ca e de stanga sau de dreapta, si banuiesc ca aici suntem TOTI de acord.
Nu va luati dupa etichete. Cei care sunt pro imigranti traiesc in zonele cele mai segregate. Cei care sunt pro free speech sunt cei care cenzureaza. Anarchy USA, episodul despre care vorbeam in comentariul anterior, v-ar da o foarte buna imagine a ce se intampla acum. Dureaza o ora dar merita.
Eu nu am vorbit de economie, ci de democratie. Economia a mers bine si pe vremea "socialistului" care i-a precedat, in ciuda propagandei care prevedea un dezastru cu planurile lui comuniste de asigurari medicale sau de mediu. Mandatul lui Trump doar a continuat doar acelasi trend care exista de la revenirea din criza din 2008.
Economia a mers si mai bine in Romania pe vremea lui Dancila/Dragnea. Este insa asta un motiv ca Dancila sa fi fost aleasa presedinte? Oamenii aia care si-au luat bataie de la jandarmi nu din cauza saraciei au iesit in strada, iar psd-ul nu sa dus la vale din motive economice.
Plus ca nu exista neaparat o legatura intre economie si democratie. China nu e o democratie insa economic merge bine de 40 ani, mai bine decat orice tara democratica. Vrem insa sa copiem modelul chinezesc, doar pentru ca economic pare sa functioneze?
A lasat mana libera generalilor? Inseamna ca generalii sunt de vina ca in Afganistan a pierdut razboiul, in Siria si-a abandonat aliatii kurzi in mana unui "democrat" ca Erdogan care abia astepta, iar pe sauditii care finanteaza si raspandesc islamul radical din toata lumea de o generație practic (nu doar in Afganistan sau Siria ci si in Africa de N, Middle East, Pakistan dar chiar și în Europa) sau casapesc jurnalistii in consulate ii pupa in ... pentru ca aia ii cumpara armament de sute de miliarde si asta face bine la economie. Orice argument poate fi citit in doua chei.
Asta nu inseamna ca Biden mi se pare un cavaler pe cal alb. Si mie mi se pare ca democratii sunt in deriva si asta inca dinainte sa fie Trump ales. Din pacate am impresia ca "cea mai mare democratie" a cazut prada populismului in ambele parti ale spectrului politic. Care s-a radicalizat mai tare nu stiu, insa cred a e reductionist sa spui ca toti simpatizantii democrati sunt niste teroristi comunisti la fel cum e reductionist sa spui ca toti simpatizantii republicani sunt membri ai kkk-ului.
Trump: taierea taxelor (care-i avantajeaza pe cei care lucreaza). Biden: cresterea taxelor pentru a mari guvernul (explicatia oficiala este plata deficitului, dar oricine a studiat Economie in clasa a XI-a stie ca nu asa se reduce deficitul) si in special cresterea taxelor platite de cei bogati (nu suna "tax the rich" populist?)
Trump: pro school choice. Biden: pro public schools.
Trump: impotriva sindicatelor. Biden: pro sindicate.
Trump: impotriva cresterii salariului minim in perioada cand economia se reface. Biden: pentru salariul minim.
Trump: intrebat in 2016 (inainte de alegeri!) "what do you think about entitlements? Will you expand them?" a raspuns "nobody is entitled." Un raspuns nu foarte populist. Biden vrea extinderea entitlements/food stamps pentru ca asa tine sub control populatia saraca (daca suna similar cu ce a facut PSD cu pensiile, nu sunteti prima persoana care vede asta). In ciuda masurilor luate de democrati timp de decenii, singura perioada in care negrii cu beneficiat cu adevarat a fost sub Trump. Democratii nu vor asta pentru ca pierd controlul unei populatii care altminteri voteaza cu ei in proportie de 94% (de frica pierderii acelor entitlements).
Trump: cresterea bugetului politiei. Biden: se opune reducerii bugetului politiei dar multi din partid ai strigat sus si tare "defund the police", iar in timpul DNC nu au spus o vorba, timp de 4 zile, despre violentele din SUA.
In concluzie, un partid care promite bani din treasury celor saraci e populist. Un partid care bune baza pe free enterprise si free markets (i-a propus lui Merkel sa reduca toate tarifele intre EU si SUA la zero, dar nimeni din EU n-a fost de acord) nu e populist.
Alexander Tytler, altminteri un obscur profesor din Scotia anilor 1800, spunea: "A democracy cannot exist as a permanent form of government. It can only exist until the majority discovers it can vote itself largess out of the public treasury. After that, the majority always votes for the candidate promising the most benefits with the result the democracy collapses because of the loose fiscal policy ensuing..."
Binden si mai ales democratii radicali (care probabil vor controla Casa Alba dupa alegerea lui Biden) sunt cei care vin cu promisiuni utopice care s-ar rezuma la o sa aiba guvernul grija de tot, voi nu trebuie sa va ingrijorati de nimic. Este o falsa impresie de siguranta, similara cresterilor cu 10% a pensiilor.
Trump e populist si are gura mare. E pacat, dar asta e. Democratii sunt si ei populisti. Pe termen lung, depinde de noi daca alegem un populist pro big government, sau unul care se aliniaza mult mai bine cu gandirea regretatului Milton Friedman.
Dealtfel la alegerile trecute nu venitul a fost factorul decisiv în preferințele pentru un candidat sau altul ci educația, rasa sau varsta. Da, Clinton a fost votata de minorități însă și de tineri sau cei cu educație înaltă in timp ce Trump a fost preferatul albilor însă a celor bătrâni, slab educați și bisericosi (aici mai degrabă e buna paralela cu Dragnea) . Dealtfel statele mai bogate sunt tradițional democrate. După alegeri putem poate apar date noi însă greu de crezut ca vor fi radical diferite. Dacă Biden va fi votat în proporție covârșitoare de săraci slab educați sunt recunosc deschis ca m-am înșelat cu privire la populism.
Povestea cu Merkel n-o știu însă suna a fake news. Germania are balanta comerciala pozitiva cu us și Merkel are mai mult interes decât Trump sa elimine tarifele.