Colaj Profimedia Images & Evan Vucci/AP Photo
Imaginea lui Donald Trump cu sânge pe față, ridicând pumnul la câteva momente după ce a fost împușcat, este distribuită pe internet de susținătorii săi ca un semn al forței sale. O analiză Deutsche Welle arată că această imagine se potrivește perfect cu iconografia patriotică a SUA.
Există anumite fotografii ale evenimentelor istorice care rămân vii în memoria noastră colectivă. Mulți își vor aminti imaginile cu oameni îmbrăcați în haine de afaceri care cad din World Trade Center pe 11 septembrie 2001, cu puțin timp înainte de prăbușirea turnurilor. Sau, mergând mai departe în istoria SUA, fotografia soldaților ridicând un steag american pe câmpul de luptă de pe insula japoneză Iwo Jima, în timpul etapelor finale ale celui de-al Doilea Război Mondial din Pacific.
Se pare că acum există o altă imagine pentru cărțile de istorie: fotografia pe care Evan Vucci, un fotograf al agenției de știri Associated Press (AP), i-a făcut-o lui Donald Trump la câteva secunde după ce acesta a fost împușcat într-o tentativă de asasinat în timpul unui miting din weekend, mai scrie Deutsche Welle.
„Știam că este un moment din istoria Americii și că trebuie documentat”, a declarat chiar Vucci la scurt timp după tentativa de asasinat din Butler, Pennsylvania.
Fotograful șef al AP News din Washington își făcea treaba pe care o făcuse de sute de ori la mitingurile politice când s-au auzit împușcăturile. „M-am uitat spre scenă și am văzut agenții Secret Service alergând spre președintele Trump. Din acel moment am alergat spre scenă și am început să fotografiez”, a declarat Vucci. „Nu sunt sigur cât timp a trecut de la început până la sfârșit, dar în mintea mea totul s-a întâmplat foarte repede”, a mai spus fotograful, citat de Deutsche Welle.
Sfidarea și patriotismul în aceeași poză
Pe rețelele sociale oamenii compară deja fotografia cu imaginea emblematică a ridicării drapelului din cel de-al Doilea Război Mondial. Un utilizator al platformei de social media X a numit-o „fotografia Iwo Jima a acestei generații”, iar revista The New Yorker a subliniat și ea asemănările. „În detaliile sale de suprafață, ea poartă ecouri ale pușcașilor marini de la Iwo Jima”, a scris reporterul The New Yorker, Benjamin Wallace-Wells.
Este ușor de văzut de unde vine comparația. Pumnul ridicat al lui Trump și expresia feței sale, accentuate de stropii de sânge de pe obraz, pot fi interpretate ca o declarație de sfidare în fața morții. Și apoi mai este steagul în sine, piesa centrală în imaginea Iwo Jima și fundalul patriotic perfect pentru gestul lui Trump „I'm still standing”, mai scrie Deutsche Welle.
Steagul este extrem de important pentru americani
Steagul național are o importanță imensă în cultura americană. În special, dar nu exclusiv, în rândul americanilor conservatori, acesta este cel mai important simbol al mândriei naționale și al dragostei de țară.
Dacă conduci prin SUA, se mai arată în analiza celor de la Deutsche Welle, nu ai cum să nu întâlnești multe case particulare cu steagul roșu, alb și albastru arborat pe stâlpi lângă ușile de la intrare sau la capătul aleilor.
Cetățenii americani patrioți își numesc țara „țara celor liberi și casa celor curajoși”, făcând referire la versurile imnului național. Pentru susținătorii lui Trump, a vedea steagul fluturând în spatele președintelui lor, care tocmai a supraviețuit unei tentative de asasinat, este un simbol puternic al forței și al rezistenței - al țării lor și al lui Trump.
Vucci a câștigat Premiul Pulitzer
Nu este prima dată când fotojurnalistul Evan Vucci lucrează sub focuri de armă. El a acoperit un pluton de soldați americani și familiile acestora în timpul unui tur de luptă de 15 luni în Mosul, Irak. În 2021, el a făcut parte din echipa AP care a câștigat Premiul Pulitzer, unul dintre cele mai importante premii în jurnalism, la categoria „breaking news photography” pentru reportajul despre protestele Black Lives Matter după moartea lui George Floyd.
Imaginea surprinsă de Vucci, scrie New York Times, au făcut din Trump o „întruchipare a sfidării”. Dacă am fi văzut atacul asupra fostului președinte Donald Trump doar prin intermediul imaginilor televizate, ar fi părut șocant, dar și haotic și confuz, mai scrie New York Times.
Candidatul plonjează la tribună după ce glonțul unui atacator îi zgârie urechea. Agenții Secret Service sar în ajutor. El se ridică, face un gest către mulțime și este scos în grabă în aplauze. Imaginile fixe spun o altă poveste. Sângele care curge de la urechea lui Trump până la buze mărturisește cât de aproape de moarte a fost Trump. Pumnul său ridicat e un refuz de a capitula. Pentru camerele de televiziune, totul era un haos. Însă fotografia spune o altă poveste, se arată în analiza celor de la New York Times.
Fotografiile cu Trump însângerat și cu pumnul strâns pare să-i fi dus pe mulți oameni cu gândul la fotografia cu steagul ridicat la Iwo Jima. Oamenilor le plac aceste analogii vizuale, indică New York Times, pentru că oferă substanță imaginilor de știri. Ele promit să facă distincție între elementele aberante din fluxul perpetuu de imagini și să înscrie trecutul în prezent. Dar, din punct de vedere moral, scrie jurnalistul Jason Farago de la New York Times, nu e bine să cădem pradă tentației de a trata imaginile suferinței ca obiecte de judecată estetică. Iar Farago precizează că doi oameni au murit, în timp ce Trump și alte două persoane sunt rănite în urma tentativei de asasinat.
Forța fotografiilor, mai scriu jurnaliștii americani, nu constă în ceea ce descriu din punct de vedere politic, ci în ceea ce transmit despre realitatea politică, pe care Trump pare să o înțeleagă mai bine decât orice altă figură din zilele sale. După două săptămâni în care președintele în exercițiu a fost în centrul atenției pentru aparența sa de fragilitate, Trump a avut instinctul, în mijlocul unui pericol de moarte, de a se gândi cum va arăta totul.
Când președinții Lincoln și Garfield au fost împușcați în secolul al XIX-lea, imaginile au călătorit lent în plan general. Atunci ilustratorilor le-a revenit sarcina de a descrie ce s-a întâmplat cu șeful de stat asasinat.
Apoi, când președinții Ford și Reagan s-au confruntat în a doua parte a secolului XX cu atentate la viața lor, trimiterea imaginilor prin cablu necesita încă transmițătoare portabile incomode. Acum, aparatul foto digital este un mijloc în sine de difuzare, iar fiecare imagine pe care o produce poate deveni un vector nemijlocit de susținere, opoziție, propagandă și amuzament.
Admiratorii cei mai profunzi ai lui Trump l-au portretizat adesea ca pe un „superman”. În meme-uri, el a pozat ca un erou cuceritor, departe de realitatea de pe scena dezbaterilor sau din boxa acuzaților. Până duminică după-amiază, echipa de campanie a lui Trump a trimis un e-mail de strângere de fonduri care conținea o versiune retușată a fotografiei lui Vucci. Culoarea era modificată în scală de gri și cu zgomot adăugat pentru a sugera o fotografie mai veche. O imagine istorică? Nu mai există istorie, ci doar prezentul perpetuu al conținutului, pe care Trump îl înțelege chiar și în mijlocul focurilor de armă, conchide New York Times.
Teoriile conspirației: o imagine „prea perfectă”
După cum observă presa britanică, a fost nevoie de doar câteva minute pentru ca teoreticienii conspirației anti-Donald Trump să afirme că împușcăturile au fost „înscenate” pentru a-i spori perspectivele electorale. Primele mesaje au apărut pe platforma X în timp ce agenții îl scoteau pe Trump de la locul mitingului său din Pennsylvania cu sângele curgându-i pe partea dreaptă a feței.
În orele care au urmat împușcăturilor de sâmbătă seara, „înscenare” a fost al patrulea termen de căutare pe Google, urmat de Trump, Secret Service și Antifa - înainte ca forțele de ordine să fi confirmat identitatea atacatorului, indică Daily Mail.
Unii utilizatori X și-au legat teoriile de imaginile provocatoare ale lui Trump după împușcături. „Aceasta este o fotografie atât de perfectă încât este greu de crezut că nu este înscenată. Fotografia deceniului. Absolut incredibilă”.
„Împușcarea lui Trump a fost complet înscenată. El nu s-ar fi oprit din privit în acea direcție. Evident, cineva care putea să tragă așa nu ar fi ratat dacă intenționa să îl omoare. Apoi s-a ridicat și a ridicat mâna. Ar fi făcut pe el dacă asta ar fi fost real. Ce teatru pus în scenă”, a scris un alt utilizator de X.
Kevin Rojek, agent special însărcinat cu biroul FBI din Pittsburgh, a calificat împușcăturile drept o „tentativă de asasinat”. Însă unii teoreticieni ai conspirație au scris pe internet că tentativa de asasinare a lui Trump a fost „înscenată” folosindu-se sânge fals.
Tentativele de asasinare a preşedinţilor americani au fost în trecut un magnet pentru conspiraţii. Asasinarea lui John F. Kennedy în noiembrie 1963 este cel mai cunoscut caz. A fost primul care s-a desfăşurat în timp real, aşa că nu este surprinzător că au înflorit zvonuri nefondate, scrie News.ro și HotNews.
Întrebările puse după atacul asupra lui Trump
Ca întotdeauna, teoriile conspiraţiei au început uneori cu întrebări legitime şi confuzie, indică HotNews. Acestea s-au axat pe presupuse deficienţe de securitate, mulţi utilizatori întrebându-se, în mod firesc, cum s-a putut întâmpla acest lucru? Cum a reuşit atacatorul să ajungă pe acoperiş? De ce nu a fost oprit?
În acest vid a pătruns puternic un val de neîncredere, speculaţii şi dezinformare. „Pare o mare înscenare”, se arată într-o postare pe X care a adunat un milion de vizualizări. „Nimeni din mulţime nu fuge sau nu se panichează. Nimeni din mulţime nu a auzit o armă adevărată. Nu am încredere”, spune utilizatorul. Profilul arată că este vorba despre o persoană de pe coasta de sud-vest a Irlandei. De atunci, a fost etichetat cu o notă pe X care arată că împuşcăturile au fost reale.
Odată ce au fost difuzate mai multe imagini şi mărturii atât din interiorul, cât şi din exteriorul mitingului, panica şi teama celor aflaţi acolo au devenit mult mai clare.
HotNews mai precizează că conspiraţiile au fost amplificate şi de imaginile extraordinare care au apărut după acele clipuri iniţiale. În special, este vorba de o fotografia lui Evan Vucci. Un cont YouTube cu sediul în SUA pretinde că fotografia este „prea perfectă” şi descrie modul în care s-au obţinut „steagul poziţionat perfect şi tot” restul.
Postarea a ajuns la aproape un milion de vizualizări – dar a fost ulterior ştearsă de persoana care a distribuit-o. Este important să te corectezi dacă greşeşti, a spus utilizatorul într-o postare separată.
Alţii au subliniat faptul că, în timp ce se trăgeau focurile de armă, Trump ridica mâna pe scenă. Ei s-au folosit de acest lucru pentru a sugera că evenimentul a fost înscenat, deşi nu există nicio dovadă care să sugereze acest lucru. Multe dintre cele mai virale postări au venit de la utilizatori de stânga care îşi împărtăşesc în mod regulat opiniile anti-Trump.
O postare a indicat, fără nicio dovadă, că „ordinul” pentru asasinat „a venit probabil de la CIA” şi i-au acuzat pe Barack Obama, Hillary Clinton şi Mike Pence de implicare. Nu există nicio dovadă care să susţină aceste afirmaţii, dar postarea a fost văzută de 4,7 milioane de ori.
Congresmanul Mike Collins, un republican din Georgia, a postat că „Joe Biden a dat ordinele”. El a făcut referire la un comentariu pe care preşedintele Biden l-a făcut la începutul săptămânii, în care spunea că îl pune pe „Trump în vizor”, referindu-se la lupta lor electorală, mai indică News.ro.
Încercările incorecte de identificare a trăgătorului au alimentat diferitele naraţiuni lipsite de dovezi.
Pe X, activiştii şi susţinătorii politici s-au refugiat rapid în propriile camere de ecou, citind postări care erau recomandate de algoritmul site-ului şi care confirmau ceea ce credeau deja, scrie BBC, citat de Hotnews.
Restul utilizatorilor s-au străduit să evite această groapă adâncă de conspiraţii şi speculaţii. Dar acesta a fost un test şi pentru noul Twitter al lui Elon Musk – şi este greu de spus că site-ul l-a trecut cu brio.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.