Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce plafonarea prețurilor la unele produse alimentare este praf în ochi: nu va reduce inflația și nu va ajuta nici producătorii, nici procesatorii autohtoni

supermarket - cumparaturi

Foto: Inquam Photos / George Călin

„Vom trece de la fapte la vorbe!" Guvernul, cu sprijinul unor „asociații patronale” care nu înțeleg afacerile lor și nici haosul intervenției etatice, s-a pus cu râvnă pe arestat adaosul comercial al supermarketurilor la alimente pe o perioadă limitată de 6 luni. Îl va limita prin lege, cel puțin temporar. În plus, va elimina taxa de raft percepută de supermarketuri.

Au trecut la vorbe! De ce?

- Măsura este praf în ochi și nu va ajuta cu nimic nici producătorii și nici procesatorii autohtoni. Supermarketurile vor cumpăra ca și până acum roșiile sau uleiul de la producătorii din România. Nu vor mai putea pune mai departe un adaos prezumat mare la acest ulei când îl vând către consumatori. Nu va crește numărul produselor românești la raft în detrimentul celor din import, semnificativ peste procentul minim impus de lege. Dimpotrivă, supermarketurile vor avea încă un motiv de supărare în plus pe producătorii românii (unii, nu toți) și vor trata și mai cu precauție această relație cu unele „patronate” care, în loc să genereze negocieri și discuții coerente și în grup unit, au alergat la politician, invocând puterea și „ajutorul” lui. Un ajutor otrăvit care li se va întoarce rapid împotrivă.

- Măsura este praf în ochi și nu va reduce inflația. Cu adaosurile plafonate, supermarketurile sunt cele mai în măsură să transfere pierderea de adaos de la alimente pe celelalte produse expuse la vânzare, produsele non-alimentare.

- Măsura este praf în ochi și nu va proteja consumatorul. Acesta va găsi mai greu la raft produsele pe care le caută cel mai mult și care sunt premiate printr-un adaos ușor mai mare. În plus, vor cumpăra mai scump alte produse unde adaosul nu este plafonat (argumentul anterior).

Culmea, cu ajutorul unei părți din mediul de afaceri care arată, mai degrabă, ca o castă ce aleargă după rente și privilegii (ca alte caste care domină puterea politică în România), guvernul lovește într-o altă parte a mediului de afaceri. În loc să stimuleze cooperarea între aceste sectoare, guvernul alege una dintre părți și alege să intervină brutal și cu consecințe mai degrabă adverse. Obiectivele invocate din spatele acestui haos vor fi ratate. Plafonarea adaosului comercial este o „vorbă", gargară adică, și nicidecum o „faptă”!

Va adăuga doar un plus de stres inutil pentru consumatori, comercianți și producători...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Specialistul in masini second hand spunea ca in Franta masura functioneaza. Asa sa fie? Chiar functioneaza? Daca da, cum s-a reusit? As fi curios sa aflu. Ce masuri au luat cu importurile din alte tari?
    • Like 0
  • Da s-a mai discutat subiectul dar măsura e în principiu bună pentru că deși o parte din adaosuri se va transfera spre alte produse din afara listei totuși acele produse sunt cumpărate de un procent mai mic de oameni. Produsele alimentare de bază sunt cumpărate de toate clasele și paturile sociale de aia s-au scumpit cu peste 30-50 % fata de rata medie a inflației de 15-16%. Să nu uităm însă nici de miorlăiturile producătorilor autohtoni care nu sunt în stare să asigure necesarul de produse agroalimentare pentru populație de suntem nevoiți să aducem în procent de 30-40 % produse vegetale și legume fructe și peste 60 % din carne și produse din carne din import fără de care ne-am întoarce la cartelele lui Ceaușescu. Ca să dau câteva exemple concrete nu înțeleg de ce roșiile românești costă la piața (atenție nu la supermarketurile blamate că impun prețurile) 35-40 de lei iar cele din Olanda se vând cu 6 lei și aici nu am dat exemplu de cele din Spania sau Turcia care au climat mai blând. De ce carnea de porc vine mult mai ieftină din Germania sau Danemarca unde salariile sunt între 2500-5000 € lunar cam de 5 ori mai mari ca salariile din agricultura și zootehnia românească. Înainte de a vedea paiul din ochiul supermarketurilor să vedem și bârna din ochiul producătorilor autohtoni. Eu ca principiu sunt de acord să plătesc să zicem cu 10-15 % mai mult pe produse românești dar nu de 3-5 ori mai mult pentru că fermierul n-are tractor performant sau instalație modernă de irigat dar el se plimbă în Maserati. Îmi aduc aminte cu groază anii '90 când se plângea soarta ComTim-ului în care porcii rodeau zabrelele de foame pentru că onor conducerea acestuia nu plătise furajele dar tot CA-ul achizitionase vre-o 6-7 mașini SUV Volvo noi. M-am saturat să tot văd la emisiuni fermieri plângăcioși că nu sunt ajutați de stat , că subvenția e prea mică, că prețul de achiziție oferit de depozite și supermarketuri nu acoperă rata la Vila sau sejururile fermierului din Maldive și Bali și arata în primetime roșia uscată de secetă sau porcii și vacile rahitice din lipsa de concentrate dar ei sunt îmbrăcați în haine de firmă și când ridică roșia uscată I se vede ceasul Fossil/ Tissot de la mână și conduce reporterul la tarla cu un autoturism de teren cu 500 CP și pentru care îți trebuie elevator să urci în el. Principalul motiv al scumpirilor a fost creșterea abruptă a energiei si combustibilului nu adaosul din retail. Nimeni nu observa ca în sectorul energetic nu s-a mai investit nimic de 34 ani nimic și acu Nicu & Marcel pregătesc privatizarea ( vânzarea) Hidroelectrica că să acopere nereformarea pensiilor speciale.
    • Like 0
  • S-a mai comentat pe subiectul ăsta. După umila dvs. părere, ar trebui lăsat la liber și prețul energiei electrice, pe principiul "cine poate, supraviețuiește, cine nu, nu"?
    • Like 0
  • O societate romaneasca de IMPOSTORI secondata de un " COR DE BOCITOARE " pe interes. Un melanj care va duce la FALIMENT intelectual dar mai ales economic. Si asta nu-i nimic....priviti cum romanii devin psihopati literalmente pentru niste bucati de "piftie" sleite intr-un context de elemente gen posesie ex. cine are cine n-are. Infirmi rational dementi intr-un malaxor de influenta care-i foloseste ca pe rufe impotenti in a avea o viata normala raportata la un adevar intrinsec sau la principii sanatoase acestia se lasa terfeliti in jegul societatii alergand dupa niste stihii care-i duc intr-o bezna a mintii si a unei lipse de stima personala. Pur si simplu nu ai cum sa progresezi evoluezi cu astfel de specimene inapte in asi depasi conditia de "sugative" raportate la un "normal" veridic in special economic sau pe latura gandirii si punerii in practica a unui viitor PROSPER. O natie pierduta inevoluata inadaptata..... O zi buna va doresc !
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult