Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

De ce vrea Liviu Dragnea să candideze la președinție. C.T. Popescu: Nu îl interesează neapărat Cotroceniul

Liviu Dragnea, tot înainte

Foto: Inquam Photos

Când Liviu Dragnea a spus că în urmă cu un an nu își dorea să candideze la alegerile prezidențiale, a fost una dintre ocaziile extrem de rare în care a spus adevărul crede Cristian Tudor Popescu. 

„Până la sfârşitul lui 2018 nu l-a interesat candidatura la preşedinţie. Ţinta lui a fost mereu funcţia de premier, pe care spera să o obţină prin albirea dosarelor, începând cu cel al Referendumului din 2012. În momentul în care era achitat, putea deveni a doua zi premier sau să încerce asta.

Nu îl prea interesa funcţia prezidenţială, care, cu largul concurs al PSD are mai puţine prerogative decât cea de premier. Şi prim-ministru i se potrivea mult mai bine, pentru că funcţia de preşedinte presupune mai mult componentă externă, unde Dragnea e zero sau chiar minus.

Începând din iarnă, Dragnea, de când a constatat că are mari probleme cu dosarele, că nu reuşeşte să le rezolve prin Guvern, prin Parlament, cu Curtea de Apel a reuşit câte ceva, dar iată că a ajuns la situaţia de a se pronunţa sentinţa luni, 27 mai. Când a constatat că e groasă cu Justiţia şi că începe să aibă probleme tot mai mari cu controlul guvernului şi al doamnei Dăncilă, că şi-a făcut şi ea nişte socoteli, atunci i-a încolţit această idee să candideze la preşedinţie. De ce? Pentru a-şi întări controlul asupra partidului. Nu îl interesează neapărat Cotroceniul. <După alegeri, vom anunţa duminică seară> - aşa a spus. A doua zi, după ce a recepţionat nişte copite în gură de la Dăncilă şi super baronul Oprişan şi de la Tăriceanu, Dragnea iese din nou la tv aseară şi, întrebat fiind <păi, n-aţi zis că duminică seara?>, răspunde: <aaîîîîîbbbbbbnuu>. După care ştiţi ce a făcut? Uluitor, omul ăsta are şi niste tulburări, pentru că, în tot acel interviu de o oră, la aproape fiecare frază domnul Dragnea s-a hlizit continuu. Cine a văzut ştie că nu exagerez. Acolo se discuta despre alegeri, despre viitorul României, despre proiecte internaţionale pe care le arunca pe ecrane Dragnea, iar el hi-hi-hi-hi...”, a declarat jurnalistul la Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Administrația prezidențială desfășoară de ceva timp ( de la Băsescu încoace ) o campanie elaborată și susținută pentru crearea condițiilor de trecere a României la un regim de republică prezidențială. Poporul român este „ajutat” să intre într-o perioadă de amnezie selectivă, șă uite faptul că România a mai avut un astfel de regim în vremurile de tristă amintire.
    Oricum se pare că struțo-cămila actuală de guvernare, republica semi-prezidențială, este generatoare de dezbinare și de scandal politic perpetuu.
    Singurul avantaj al republicii prezidențiale îl reprezintă ușurința în identificarea și personalizarea a tot ceea ce va fi rău sau bine în viața social-economică. este mult mai ușor să înjuri o singură persoană acuzănd-o de tot ceea ce „nu-ți iese” sau să înalți osanale unei singure persoane pentru tot cee ce „ți-a ieșit”.
    Dragnea reprezintă acum vinovatul de serviciu, dar se pare că a observat tendința de evoluție a regimului politic românesc și vrea să acceadă la funcția prezidențială, poate, poate va fi și beneficiarul osanalelor de rigoare.
    • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Adicătelea, sintetizând toată polologhia asta: Dragnea președinte!
      Ei, nu, lasă, că nu e cazul.
      Mult mai bine #muiePSD #lamulțianicuexecutare
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult