Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

De la „opriți masacrul împotriva animalelor sălbatice!” la „avem nevoie de banii din vânătoarea de trofee”. Ce se întâmplă în teren: gestionarea faunei și politica

urs - Foto: Jens Buttner / AFP / Profimedia

Foto: Jens Buttner / AFP / Profimedia

Dacă s-ar face un sondaj pe tema vânătorii de trofee, ne-am putea aștepta la următoarele răspunsuri:

Fermierul: „Faceți cum știți, numai să împuținați efectivele de urși și mistreți.”

IT-istul: „Mă opun ideii. Este o activitate josnică, practicată de oameni bolnavi psihic, care duce la limitarea biodiversității.”

O casnică din capitală: „Opriți masacrul împotriva animalelor sălbatice!”

Vânătorul: „Avem nevoie de banii obținuți din vânătoarea de trofee, pentru a putea asigura un management cât mai eficient al fondului cinegetic.”

Ce se întâmplă în teren?

Dacă gestionezi un fond de vânătoare din zona de deal, în care ai, printre altele, mult urs și mistreț, ești nevoit să cheltuiești sume consistente pentru a achiziționa și distribui porumb în teren. Dacă mistreții nu ar primi porumb, la punctele de hrană, ar face pagube mai mari în culturile agricole și ar parcurge distanțe mai lungi, în căutarea hranei. 

În condițiile actuale, când există focare de pestă porcină africană, deplasarea mistreților dintr-o zonă în alta ar crește numărul focarelor de PPA. De aici vin două probleme, una ecologică și una economică. Efectivele de mistreti afectate de PPA se reduc cu 80-90%, lăsând un mare gol în ecosistem. Pe de altă parte, creșterea numărului de focare de pestă pune în pericol un important sector zootehnic. Dacă tot ne plângeam că importăm carne de porc, trebuie să știm că poate să fie și mai rău.

Dacă pui porumb mistreților, dar fondul cinegetic este suprapopulat cu urși, mistreții vor mânca doar grăunțele care rămân după ce se satură urșii. În cazul ăsta poți să faci mai multe puncte de hrănire și să duci mai mult porumb în teren, ceea ce înseamnă o creștere a costurilor de administrare a fondului cinegetic, dacă situația financiară îți permite.

Ca să asiguri o cantitate de porumb suficient de mare pentru a hrăni și urșii și mistreții, va trebui să iei în calcul, pe lângă costul furajului, prețul plătit pentru combustibilul ars între depozit și punctele de hrănire. Să nu uităm că mașina de teren, încărcată cu sute de kilograme de porumb, nu se încadrează în consumul de 7,5 litri/100 km.

În afară de cheltuielile cu asigurarea grăunțelor și a bulgărilor de sare necesare animalelor, gestionarul mai are și alte cheltuieli, cum ar fi: taxe de mediu; taxe către Garda Forestieră; redevențe plătite proprietarilor de terenuri; salariul paznicului/paznicilor; salariul directorului (angajat cu studii superioare); diverse alte cheltuieli.

Când le pui pe toate la un loc, se ajunge la sume consistente. Sursele de venit de care dispune gestionarul sunt cotizațiile membrilor vânători în asociație și, eventual, taxele de vânătoare percepute vânătorilor care nu fac parte din asociație.

În perioada în care ursul era vânat conform cotelor de recoltă, populația de urși era ținută sub control, iar banii obținuți din vânarea unui exemplar ajutau la o mai bună gospodărire. Când în ecosistem există un efectiv optim de urși, aceștia se hrănesc cu ce le oferă natura, plus ce mai strică prin culturi de porumb, livezi și turme.

Dacă efectivul real de urs este mai mare decât cel optim cu 40-80%, acei urși nu vor mai duce o viață caracteristică speciei. 

Îți recomandăm

Când alimentația ursului este bazată pe porumbul pus mistreților, sau pe resturile aruncate în tomberoane, umanitatea batjocorește această specie, mai grav decât în cazul în care atârnă craniile și blănurile unor exemplare într-o sală destinată trofeelor.

De ce nu mai vânăm urs?

Ursul, mai nou, are statut de specie strict protejată în România, pentru că în secolul trecut unele țări din UE și-au nimicit populația de urși.

În același timp, colegii noștri din Finlanda, Suedia și Croația vânează anual cam 10% din efectivul de urși, în condițiile în care aceste țări au efective de urs mult mai mici decât avem noi. Totuși, ei își mențin niște populații stabile.

Aici intervine și factorul politic. Orice politician are nevoie de voturi și știe că nu își permite să piardă voturile IT-istului și al unei casnice care îndrăgește urșii. Nu contează cât sunt de pregătiti, în ecologie, cei care pun ștampila pe buletinul de vot, important e că ei sun mulți. Până la urmă, cei mai mulți votanți sunt în mediul urban, deci, pe ei trebuie să-i convingă.

În prezent, Ministerul Mediului este condus de un membru UDMR, partid care nu este nevoit să ia decizii populiste. UDMR se bazează mereu pe același electorat- etnicii maghiari, care nu prea plâng de mila lui Arthur.

Poate că nici cei care locuiesc în marile orașe nu ar fi atât de îndrăgostiți de urși, dacă nu ar fi apărut domnul Păun, să pună nume unui urs împușcat, pentru ca mai apoi să-l jelească.

Ce ușor e să-ți dai cu părerea, când trăiești în bula ta!

Dacă e să ne întoarcem la politică, poate că ar trebui să aruncăm o privire și spre electoratul din mediul rural. Oare ei cum percep situația asta?

Oamenii ocupați cu munca câmpului nu prea au habar de Convenția de la Berna (1979), sau de Directiva Habitate a Consiliului European (1992), dar au drept de vot.

Ei văd doar că francezul, neamțul si austriacul nu au probleme cu urșii și lupii, pentru că i-au nimicit demult. În același timp fermierul român află că noi protejăm, în România, o mulțime de urși, pentru că asta ne-o impune UE.

Așadar, nu ar trebui să ne mai mire scorul pe care AUR îl are în sondaje.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Vina apartine, in primul rand, celor ce defriseaza, in goana dupa bani. Astia sunt niste "criminali". Au redus semnificativ teritoriile ursilor, ii tulbura cu utilajele de defrisare si cu mijloacele de transport. Nimic nu este reglementat cu strictete in tara asta, legea este "plastica", nu se aplica in cazuri "deosebite". Despre asta nu vorbeste nimeni.
    • Like 0
  • Însuși faptul că omul dă de mîncare animalelor sălbatice este o anomalie generatoare de abuzuri. Ăsta e mobilul „altruismului” gestionarilor fondurilor de vînătoare: să le permită manipularea frauduloasă a animalelor „valoroase”. Pe lîngă ei o mulțime de trepăduși fac lobby în același scop, mercantil și păgubitor.
    • Like 2
  • Nu sunt IT-ist, dar sustin categoric ceea ce autorul il crediteaza ca gandeste in privinta vanatorii / vanatorilor. Nu este neaparat nevoie sa fii IT-ist ca sa gandesti asa: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/ctp-vanatoarea-de-placere-sa-fie-interzisa-oriunde-pe-pamant-este-un-obicei-la-fel-de-ticalos-ca-sclavia-1521273
    Demonstratia "logica" a autorului poate fi utilizata si pentru a justifica orice crima. Ca daca tot avem grija de niste oameni, ii hranim, ii ingrijim, dar se inmultesc cam mult - pai sa ii mai si impuscam din cand in cand. Sau macar o eutanasiere mica - pe ici, pe colo.
    Problema cu fauna este reala, solutia este tampita. Asta ca sa fiu exagerat de finut.
    • Like 1
    • @ Iron Spike
      Mai ”Țeapă de fier - undercover”, daca ai locui intr-o zona aproape de padure, Sa te trezesti cu ”ursuletii ăia mici” garantat habr nu ai ce insemna un urs, mistret si cum se comporta. Da trebuie reduse efectivele , de ursi sunt foarte multi, padure au avem inca paduse foarte multa. Ce vezi tu din masina ta de fite, este doar marginea, fa-ti un bine si intra pe Google Maps si veze cam ce inseamna o padure in Carpati!
      Ursul care daca se ridica pe labele din spate are mai mult de 1,5-1,7 m te face frajuri in cateva minute, cat pare de greu fuge mai repede catine.
      Iar mistretul daca ”ai apucat sa-i vezi coltii” inseamna ca este batran si de asta nu mai scapi, poate sa ai ceva copac pe care te urci.
      Mai mergi pe munte cu ceva padurar poate iti arata un urs, mistret in libertate.
      De Teapta de fie, pentru faci decalaratii sub pseudonime inventate, te ascuzi de tine insuti.
      • Like 0
    • @ Mihai Achim
      Mai nea Achime, daca tot te polenizeaza grija in ceea ce ma priveste - afla ca stau chiar langa padure.
      Dar nu asta este problema, ci analfabetismul functional in care te afli. Nu ai intele nimic nici din articol si nici din comentariul meu.
      Mai incearca o data, poate iese.
      Succes!
      • Like 1
  • Un alt demers din interes unilateral ! Nu te dezminți ”instrumentule” !
    • Like 2
    • @ Ion Filip
      Dan check icon
      NU inteleg , de ce albaticiunile au voie sa ,atace Omul ,,iar Omul NU are voie sa le faca nimic, adica sa le reduca numarul , sau mai clar ,sa le impuste ,
      ---Omul de cand a aparut pe Pamant , a fost Vanator si asa s-a mentinut echilibrul intre Om si animale salbatice ,, Am multi prieteni ,mici fermieri ,unul in zona de munte ,o zona unde se cultiva cartofi De f. multe ori se plange ca mistretii au distrus culturi imense de cartofi .In final a trebuit sa-si cumpere gard electric,( care nu este ieftin ) caci altfel nu mai recolta nimic,Apoi altul ca i-a distrus cultura de ,porumb , iar ciorile distrug fructele din pomii fructiferi .rtc
      • Like 1


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult