Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Declararea și impozitarea veniturilor din chirii. Proprietarii care au scăzut valoarea chiriei cu peste 30% față de februarie 2020 beneficiază de facilități fiscale

rent a house

Foto: Elmar Gubisch / Panthermedia / Profimedia

Regulile privind declararea și impozitarea veniturilor extra-salariale s-au modificat deseori pe parcursul ultimilor ani, de la modalitatea de declarare, la cotele de impunere sau nivelul venitului la care se aplică. De la introducerea declarației unice, în 2018, demersul s-a simplificat semnificativ în ceea ce privește declararea veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, cunoscute sub denumirea de venituri din chirii. În plus, în contextul pandemiei de COVID-19, au apărut și derogări de la plata obligațiilor fiscale pentru anumiți contribuabili care obțin venituri din astfel de activități.

Veniturile obținute de persoanele fizice din chirii din România sunt considerate impozabile, astfel că cel care le încasează este obligat să le declare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), prin intermediul declarației unice, și să plătească obligațiile fiscale aferente. În principiu, obligații similare se aplică și în cazul rezidenților fiscali români care obțin venituri din chirii din străinătate. În acest caz însă, trebuie să se țină cont și de țara din care se obține venitul, dar și de prevederile convențiilor de evitare a dublei impuneri, dacă există. 

Cum se impozitează veniturile din chirii?

Modalitatea de declarare și de impunere a veniturilor din chirii diferă, în primul rând, de numărul de contracte de închiriere pe care un contribuabil le are în derulare la finalul unui an (cel mult sau mai mult de cinci contracte). Detaliile care urmează sunt valabile pentru cazul cel mai des întâlnit în practică, al contribuabililor care obțin venituri din chirii din cel mult cinci contracte.

În primul rând, este important de menționat faptul că un contract de închiriere nou (sau orice modificare/reziliere a unui contract de închiriere aflat în derulare) trebuie notificat la ANAF în termen de 30 de zile de la producerea evenimentului, prin depunerea unei declarații unice (sau rectificative, în cazul modificărilor/rezilierilor contractelor existente) privind venitul estimat a fi realizat în anul curent. Pentru contractele în derulare, termenul de depunere este cel general, de 25 mai a anului în care contribuabilul estimează că va obține acel venit.

Anul următor, contribuabilul trebuie să depună declarația unică privind venitul realizat în anul anterior până la termenul legal, pentru definitivarea obligațiilor fiscale anuale, în mai multe situații (de exemplu, în cazul în care chiria a fost stabilită în valută, dacă se alege opțiunea de a declara venitul în sistem real etc.). În acest an, termenul legal este 25 mai, pentru veniturile obținute în 2020 și cele estimate pe 2021.

Veniturile din chirii se declară de persoana fizică, cumulat cu alte venituri extra-salariale, dacă este cazul. Venitul brut realizat se stabilește pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între proprietar și chiriaș, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei. Impozitul datorat se determină apoi de către contribuabil, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual impozabil. Acesta din urmă este determinat prin aplicarea cotei forfetare de 40% asupra venitului brut realizat.

Contribuabilii care obțin astfel de venituri și se încadrează în categoria persoanelor obligate la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) achită contribuția dacă valoarea venitului net anual impozabil (cumulat și cu alte venituri nete extra-salariale, subiect de CASS) depășește plafonul de 12 salarii minime brute pe țară. În 2020, plafonul anual a fost de 26.760 de lei, corespunzător unui salariu minim brut pe țară de 2.230 de lei/lună, iar în 2021 plafonul anual este de 27.600 de lei, corespunzător unui salariu minim de 2.300 de lei/lună. În acest caz, cota aplicabilă este de 10% din plafonul menționat.

Derogări pentru veniturile din chirii obținute în 2020

În cazul veniturilor din chirii, regulile de impozitare au fost modificate pentru anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, în încercarea de a stimula proprietarii de imobile să ușureze, la rândul lor, sarcina financiară a chiriașilor. Prin intermediul Legii 62/2020 privind aplicarea anumitor facilități de la plata chiriei pentru perioada stării de urgență, printre altele, a fost introdus un stimulent fiscal care presupune scutirea de taxe pentru veniturile din chirii, în anumite condiții.

Astfel, pentru veniturile de acest tip obținute începând din luna martie 2020, contribuabilul este scutit de impozit pe venit dacă a redus valoarea lunară a contractului de închiriere cu cel puțin 30% față de luna februarie 2020. În acest caz, valoarea redusă a veniturilor din chirii nu se ia în calcul nici la determinarea plafonului pentru CASS. Facilitatea este valabilă pentru perioada în care a fost redusă valoarea contractului de închiriere (demonstrată printr-un act adițional la contractul de închiriere), dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

Regula se aplică și persoanelor care, în cursul anului 2019, au obținut venituri din mai mult de cinci contracte de închiriere și, începând cu 2020, califică veniturile din închiriere drept venituri din activități independente.

Exemplu. O persoană a obținut venituri în anul 2020, dintr-un contract de închiriere, după cum urmează: 3.000 de lei/lună în perioada ianuarie – aprilie, 2.000 de lei/lună în perioada mai – august și 2.500 de lei/lună în perioada septembrie – decembrie. Presupunem că aceste modificări ale valorii chiriei au fost stabilite prin acte adiționale încheiate la contractul inițial de închiriere. Așadar, începând cu luna mai 2020, veniturile din chirii s-au redus cu aproximativ 33% față de februarie 2020, iar începând din septembrie 2020, venitul a fost mai mic cu aproximativ 16% comparativ cu aceeași referință.

În aceste condiții, beneficiarul venitului trebuie să plătească impozitul pe venit în România numai pentru sumele din chirii obținute în perioadele ianuarie – aprilie 2020 și septembrie – decembrie 2020. Pentru perioada mai – august 2020, acest venit nu este impozabil, având în vedere că valoarea chiriei a scăzut cu mai mult de 30% față de februarie 2020. În plus, venitul obținut în perioada mai - august 2020 nu se ia în calcul la stabilirea pragului peste care contribuabilul datorează CASS (respectiv 12 salarii minime brute pe economie).

Așadar, în ceea ce privește declararea veniturilor din chirii, cei care au scăzut valoarea chiriei pentru un anumit contract cu mai mult de 30% față de luna februarie 2020, beneficiază de facilitățile fiscale prezentate anterior, pentru perioada din anul trecut în care au acordat reducerea.

A contribuit Simona Badoiu, Manager, Global Employer Services, Deloitte Romania

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Foarte bun articolul. Retineti ca in Romanaia daca sunt inregistrate 10 % din chirii la persoanele fizice care inchiriaza este mult. Este o evaziune fiscala formidabila. Eu nu am vazut ANAF-ul sa vina in controale la case sau pe scari de blocuri sa culeaga informatii/ Foarte multi care lucreaza in strainatate au apartamentele inchiriate la negru in tara, ceea ce nu isi permit acolo.
    • Like 1
    • @ Ionel
      Asa este stimate domn . Dar se pare ca fenomenul evaziunii este mult foarte mult mai mare ,decat se pare ;
      --Peste tot in pietele agro- alimentare , unde se comercializeaza produse din import , cumparate la pret mic de , specula , cu factura dar fara factura, de la Tyrul sosit noaptea ,, apoi vandute in piata ,ca produse bio sic,,, de catre ,comerciantii tuciurii cu unghii rosii , si nici vorba de bon -fiscal ! Rosii , castraveti ardei din Turcia ,apoi banane etc si mai nimic ,autohton ,, Personal am vazut asta, ,dar pe cine intereseaza,
      -- Sa nu mai vorbim de , zugravul ,care ne zugraveste aprt, ptr 2 000 lei , de instalator , electrician , etc etc,
      -- Aproape in toate sectoarele economiei , se face evaziune enorma ,vanzarile de lemne furate din paduri , servicii prestate in agricultura, etc etc,
      --Asta cu chiriile de la bnloc ,se pot ,identifica foarte usor din anuntulrile ,facute din rubrica , de Inchirieri ,,nr de tel nume--prenume , ,verificare ,ANAF etc,
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult