Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Déjà vu: Germania riscă să facă cu China aceeași greșeală pe care a făcut-o cu Rusia

Olaf Scholz la Beijing

Foto: Profimedia Images

La Münster a debutat joi, 3 noiembrie, cel de-al zecelea summit G7 din acest an. 

De-a lungul anilor, temele au devenit din ce în ce mai legate de actualitate, iar de data aceasta se discută nu doar despre războiul din Ucraina și relațiile cu Rusia (aici intră și acordul legat de transportul cerealelor), ci și despre relațiile cu Iranul și China. 

Situația din Ucraina ocupă, pe bună dreptate, locul 1 între priorități. Ceea ce surprinde - prin întârzierea cu care guvernul german a luat poziție - este totuși subiectul legat de protestele din Iran. Până acum, niciun politician german nu s-a pronunțat clar și critic față de regimul de la Teheran. Toate vocile, inclusiv cele feminine, cum ar fi cea a ministrului de externe Annalena Baerbock, și-au exprimat solidaritatea cu femeile iraniene, prin afirmații de genul „suntem alături de protestatarele din Iran". 

Însă, așa cum bine se observa într-un popular show de satiră de pe canalul național ZDF, Die Heute Show, nimeni în Europa nu stă „alături” de iranience, pentru că noi suntem aici, în siguranță, iar ele acolo, unde refuzul de a-și acoperi capul a ajuns să fie delict pedepsit cu moartea - acolo unde drepturile civile nu există pentru femei. În Europa putem cel mult susține lupta politică și ideologică pe cât de curajoasă, pe atât de disperată a femeilor din Iran, căci regimul lui Khamenei nu dă semne de a se clătina… Europa are libertatea, dreptul și obligația de a critica regimul de la Teheran. Și se pare că va începe să o facă în cadrul acestui summit G7. 

Pe agenda Germaniei se află și relațiile de afaceri cu partenerul China. Scholz nu dorește și nici nu consideră oportună ori benefică izolarea economică a lui Xi. Se doresc soluții viabile, ce nu implică dependențe unilaterale - se pare deci că lecția legată de Rusia a dat roade - cel puțin teoretic. Teoretic, spun, căci practic… ceva mai puțin. 

Un recent eveniment a atras atenția și a ridicat nenumărate semne de întrebare în acest sens: întreprinderii chineze de stat Cosco i-a fost permisă cumpărarea unui pachet de acțiuni (24,9%) la un terminal portuar din Hamburg. De menționat ar fi faptul că este vorba de un compromis, căci inițial se vorbea de un procent de 35%. 

Evident, vorbim de o frumoasă perlă de sorginte hanseatică ce s-ar potrivi perfect în colierul atent lucrat de Beijing. 

Reducerea procentajului inițial s-a efectuat în urma reacțiilor: opoziția a avertizat și a dat imediat exemplul portului Piraeus, ce aparține practic Beijingului. Acolo, Cosco și-a asigurat drepturile de operator parțial în 2008, a achiziționat 51% în 2016, iar în octombrie 2022 și-a mărit participarea la 67%. Iar portul Kumport din Istanbul nu este nici el într-o situație prea diferită: Cosco a achiziționat un 64% încă din 2015. Asta dacă e să ne referim doar la porturile istorice ale Vechii Lumi…

Și dacă tot vorbim de porturi și de Turcia, ea a ieșit iarăși victorioasă în calitate de vajnic intermediar între Rusia și Ucraina, după ce, în urmă cu câteva zile Putin amenința cu anularea categorică a tratatului privind transportul de cereale. Baerbock a numit războiul contra Ucrainei un „război al grânelor" și a afirmat că familiile din Bangladesh, Liban sau Niger nu trebuie să-și socotească banii de mâncare în funcție de toanele președintelui rus. 

Uniunea Africană este și ea invitată la G7, prezența unor state cum ar fi Ghana și Kenya vrea să arate lumii întregi că G7 nu este un club restrâns și elitist, ci că se reunește pentru a găsi soluții pentru întreaga lume…

Soluții ar trebui găsite și pentru criza umanitară din Ucraina, acum, în prag de iarnă, având în vedere că infrastructura energetică a fost deja distrusă în procent de 40%. Germania a trimis 100 de generatoare, însă ucrainenii ar prefera de fapt tancuri Leopard… Berlinul rămâne surd la aceste cerințe îndrăznețe, dar promite ajutor constant împotriva Rusiei. 

Scholz a obținut deja, în urma scurtei vizite la Beijing din 4 noiembrie, o pseudodovadă de solidaritate a Chinei cu eforturile de sprijinire a Ucrainei contra Rusiei. Deși prețul va fi unul exorbitant… mulți se tem că Germania repetă greșelile trecutului, oferind Chinei acces la propria infrastructură și făcând concesii în privința condamnării persecuțiilor uigurilor din Xinjiang… că să nu mai vorbim de Taiwan. 


În concluzie, predomină o senzație de deja vu destul de greu de ignorat...

Să sperăm că orașul Münster și a sa Pace Westfalica vor fi totuși de bun augur pentru acest G7.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca prin aceleasi greseli intelegem - beneficiul si bunastarea cetatenilor germani chiar si cu riscuri de securitate atunci sunt de acord.
    • Like 0
  • Xi ar trebui izolat economic, exact ca si Putin, pentru ca este si el un tiran infect. Ca nu se poate face asta IMEDIAT e alta poveste. Dar daca Scholz nu a inteles ca trebuie trasata clar si gros o linie intre democratii si regimuri autocrate, atat din punct de vedere economic cat si militar, atunci e chiar prost.
    • Like 1
  • nemtii au stiut ce fac tot timpul, nu au gresit. foamea a invins caracterul, daca a existat vreodata, asta se intampla si acum.
    • Like 1
  • Adica ori noi am facut o greseala ascultand de vestici privatizand toate cele ori a venit vremea vestului sa fie salvat de... China.
    • Like 0
    • @ Ciobanu Florin
      Noi am greșit. Simplu. Infrastructura energetica nu se da privatilor. Niciodată, de nici un stat sănătos la cap.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult
sound-bars icon