foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia
Exact 8 zile ne mai despart de turul II al prezidențialelor, tur în care trebuie să alegem între proeuropeanul Nicușor Dan și George Simion. Nu folosesc antieuropean în dreptul lui Simion pentru că acesta e felul presei potrivnice lui de a-l face, a-l cataloga. Eu nu sunt pro-Simion, dar sunt pentru a supune criticii discursurile ambilor candidați. Simion, tributar discursului lui Georgescu, și nu numai, pentru că are de gând să-l pună prim-ministru, nu are cum să mă fascineze sau să mă capteze pentru că e discursul tipic politicianului care vină să-ți ceară un vot.
Am observat cu toții că în fiecare campanie politicienii promit că vor face și vor drege... Iată rezultatul, poporul și-a dat seama că lucrurile pe care el le așteaptă nu vor fi făcute niciodată. De aici și surprinderea domnului Ciolacu că oamenii nu au votat cu candidatul coaliției. Cred că oamenii și-au epuizat răbdarea cu acest tip de politicieni. Vor ca cineva să facă ceva în mod efectiv. Vor ca cineva să fie sensibil și la doleanțele lor. Încă de la revoluție politicienii s-au distanțat de oameni, chiar dacă unele măsuri au fost îndreptate către ei. Oricum multe măsuri așa-zis sociale au efect nul sau chiar negativ. De exemplu laptele și cornul. Multă lume ar considera că e un program bun, reduce absenteismul șamd... În realitate programul este ineficient. Nu cred că elevii din Cluj ori București chiar consumă laptele și cornul. În cele mai bune circumstanțe laptele ajunge la pisică și cornul la câțiva porumbei din parc. Cine a gândit un astfel de program a urmărit doar o chestiune populistă, de a se promova prin intermediul educației. Sunt multe programe ineficiente care trebuie stopate, care sunt doar populiste și care nu au efect real în societate. Eu și mulți alții am văzut aceste lucruri, dar nu le putem sancționa decât la vot. Din moment ce democrația funcționează prin reprezentanți. O dată la 4 ani puterea e la cetățeni și acum s-a văzut asta mai mult ca niciodată. Vechea clasă politică a fost sancționată pentru aroganță, lipsă de empatie, suficiență.
Atât de tare a fost sancționată, încât anul trecut era să ajungă Georgescu președinte, om despre care nu știm nimic mai mult decât ce a apărut pe Tik-Tok. Și declarațiile lui de pe Tik-Tok nu numai că sunt hazardate, ci unele sunt de-a dreptul fantasmagorice, ireale, contradictorii, adică se înscriu în ceea ce Foucault numea perfecta logică a delirului. Acum, Simion care-și revendică autoritatea și candidatura de la Georgescu, spune că-l va pune prim-ministru pe Georgescu. Oare ce soluții divine va adopta prim-ministrul? Vor fi lucruri serioase, concrete sau vor fi doar apă de ploaie, din moment ce apa e foarte importantă pentru om și apa de ploaie e filtrată, pură. Pe de altă parte, Simion, politicianul, e foarte priceput în a merge și a vorbi cu oamenii. Le spune ceea ce vor să audă. Vom reduce taxarea pe muncă, vom redeschide fabrici, vom resuscita industria de apărare etc... Ne e milă de săracii mineri care sunt nevoiți să culeagă căpșuni în Spania, îi vom aduce înapoi și le vom da țara înapoi. Îi vom face suverani în propria lor țară. Perfect discurs populist. Bineînțeles că actualul statut economic al țării nu le va permite domnilor Simion și Georgescu să facă prea multe. E simplu, mai simplu decât pălăvrăgeala politico-populistă. Economia poate fi salvată doar prin măsuri nepopulare, cum ar fi creșterea de taxe, a TVA-ului etc... Domnul Simion exersează un discurs. Discursul e ceea ce se poate spune în momentul actual. Trebuie luate măsuri concrete, adică trebuie activat un demers. Dar demersul, cu măsuri nepopulare, e diferit de discurs. Nimeni nu sancționează un discurs, în schimb demersurile în situația actuală pot inflama populația.
M-am uitat la prestațiile lui Simion și Nicușor de la BNS. Domnul Dan face referire la distanța dintre demers și discurs. De exemplu amintește că a schimbat 200 de km. de conducte în 4 ani la primărie, aproape de două ori mai mult decât toți ceilalți primari postdecembriști. Un lucru trebuie amintit și anume că demersurile pe care vrei să le întreprinzi ar fi necesar să fie girate și înțelese de societate. Un lucru pe care Nicușor îl înțelege mai bine ca Simion. Simion vrea cu orice preț să-l impună pe Georgescu, chiar de-ar fi să avem alegeri anticipate. Simion nu vrea un dialog cu societatea. El le știe pe toate, are soluții pentru orice problemă, așa că dacă va fi președinte va fi suficient pentru țară. Din când în când ne va rosti un discurs tineresc, patriotic și înflăcărat. E de ajuns, mai mult ce se poate face?
De asta e preferabil Dan în momentul actual. Nu pretinde că are soluții pentru orice. Dar nici nu spune că va fi ușor. Simion pare suspect de pregătit și cu un discurs aproape moderat. Nu ne punem întrebări? Oare e același Simion care a înjurat-o pe Șoșoacă? Pare să fie altul, calm, tolerant cu întrebările incomode, responsabil. Asta pentru că Simion a devenit doar un discurs frumos. Nu poate înjura când doar 8 zile îl despart de funcția cea mai importantă din stat.
Și, la sfârșit, o poveste despre IMO (International Mathematical Olympiad). În 1988 când domnul Nicușor Dan a participat la evenimentul din Australia, comisia nu a știut să rezolve o problemă propusă de un german. S-a apelat la cinci matematicieni din Australia cărora li s-au dat 6 ore să rezolve problema. Nici aceștia nu au știut. Atunci comisia a avut în vedere să scoată problema din concurs. Cineva din comisia a sugerat ca problema să rămână, poate participanții știu să rezolve. 11 copii din lume au reușit să rezolve toate cele 6 probleme. Doi au fost români. Unul dintre ei este Nicușor Dan. A urmat un demers corect în rezolvarea problemei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Daca ND poate demonstra ca a schimbat conducte pe o asemnea distanta in mod real si nu declarativ, eu merg si il votez!
O alta minciuna spusa de ND convingator si repetat, este ca ratingul PMB este superior cu 4 trepte fata de cel al Romaniei care este BBB-.
In realitate, ratingul PMB este identic cu cel al Romaniei!
La agentiile Fitch, Moody;s, S&P, ratingul ROvsPMB este identic!
MInciuna spusa de ND cu convingere si mandrie, ar trebui, macar pe autor, sa-l infioare.
Cam asta e. Vom vedea pe 18, ce contează în ochii electoratului.
Haideți să plecăm de la adevărul că politica s-a combinat și se combină cu afacerile și că liberalismul rămâne valabil chiar dacă PNL e perdant în alegerile astea.
Adică să recunoaștem cinstit că interesul poartă fesul..
Că individul e tentat să acumuleze maximum de profit cu minimum de efort.
Că brutarul nu se scoală la 5 dimineața să frământe alutul de dragul mușteriilor, ci de dragul portofelelor plinuțe cu care aceștia îi trec pragul.
Dincolo de poezii de campanie (de genul, măcar minte-mă și tu frumos..), avem două opțiuni :
1- UE, adică fonduri de dezvoltate, dar și controlul cheltuirii lor.
E ceea ce nu convine multora. Nu mai merge să descarci o basculantă din zece, la poarta primarului, chiar dacă are și el de dat șpagă la centru, că vin alegerile..
Cei cărora li s-a dat peste mânuță au sărit ca arși, că suntem sclavii Europei, că ni se calcă în picioare tradițiile milenare. Orgolii rănite..
De fapt mult populism înfășurat într-un fals patriotism. E genul de iliberalism propăvăduit prin Europa de Victor Orban. Și prinde..
2- Rusia, adică târgul propus de Putin conducătorilor africani.
Plătiți taxa de protecție, iar noi vă asigurăm spatele, indiferent de potlogăriile pe care le faceți în dauna compatrioților.
Cu asta se ocupa Prigojin, fostul șef Wagner. Asta până i s-a urcat la cap..
Nu e de mirare că orgolioșii care nu mai pot smântâni oalele de răul controalelor făcute de UE, au bătut imediat palma. Și-n timp ce fac portofelul gros, țările lor suferă. A se vedea parcursul Ungariei..
Cam asta e. Cică pornirile izvorâte din frică și emoție sunt trecute prin filtrul cortexului prefrontal. Așa să fie oare..?
„Lupta” dintre sinceritatea lui Nicușor și prefăcătoria lui Simion e de fapt războiul dintre adevăr și minciună pe care îl poartă omenirea de milenii. Na, că am dat-o pe vorbe mari!
Nu intenționez să-l desființez pe candidatul Simion, dar cred că orice român cu capul pe umeri nu îl va alege președinte într-un moment atât de tulbure al devenirii noastre democratice. Iar se va supăra domnul Cojocaru în „suveranitatea” dumnealui și-apoi să te ții comentarii...
Credința multora că un „tătuc” poate face și desface totul în țară ne face să uităm că România prezentului este o republică semiprezidențială și puterile președintelui sunt limitate. Deocamdată e bine așa, părerea mea. Vrem o democrație „á la russe”? Păi hai să-l punem prezident pe Simion, că ăsta vrea „dreptate” pentru popor.
Facem alegeri anticipate, dăm la popor „turu' doi înapoi” și ne întoarcem la epoca de AUR în care luptam ideologic cu imperialiștii. Refacem Marea Adunare Națională (că Parlamentul actual e vai de capul lui!) și aplaudăm frenetic marile realizări ale noului „cel mai iubit fiu”.
Dacă majoritatea cetățenilor patriei și-l doresc pe Simion președinte, așa să fie! Cameleonii din politică își râd în barbă că ne-au păcălit încă o dată...
Ca să-mi termin comentariul într-o notă de campanie electorală, vă îndemn să mergeți la vot. Că votați cu Nicușor sau cu Simion, alegerea vă aparține. O parte dintre noi va fi, oricum, supărată. Eu sper să-mi amân supărarea pentru alegerile viitoare...
„Lupta” dintre sinceritatea lui Nicușor și prefăcătoria lui Simion e de fapt războiul dintre adevăr și minciună pe care îl poartă omenirea de milenii. Na, că am dat-o pe vorbe mari!
Nu intenționez să-l desființez pe candidatul Simion, dar cred că orice român cu capul pe umeri nu îl va alege președinte într-un moment atât de tulbure al devenirii noastre democratice. Iar se va supăra domnul Cojocaru în „suveranitatea” dumnealui și-apoi să te ții comentarii...
Credința multora că un „tătuc” poate face și desface totul în țară ne face să uităm că România prezentului este o republică semiprezidențială și puterile președintelui sunt limitate. Deocamdată e bine așa, părerea mea. Vrem o democrație „á la russe”? Păi hai să-l punem prezident pe Simion, că ăsta vrea „dreptate” pentru popor.
Facem alegeri anticipate, dăm la popor „turu' doi înapoi” și ne întoarcem la epoca de AUR în care luptam ideologic cu imperialiștii. Refacem Marea Adunare Națională (că Parlamentul actual e vai de capul lui!) și aplaudăm frenetic marile realizări ale noului „cel mai iubit fiu”.
Dacă majoritatea cetățenilor patriei și-l doresc pe Simion președinte, așa să fie! Cameleonii din politică își râd în barbă că ne-au păcălit încă o dată...
Ca să-mi termin comentariul într-o notă de campanie electorală, vă îndemn să mergeți la vot. Că votați cu Nicușor sau cu Simion, alegerea vă aparține. O parte dintre noi va fi, oricum, supărată. Eu sper să-mi amân supărarea pentru alegerile viitoare...
Aveți dreptate cu lupta asta dintre adevăr și minciună, adânc sădită în noi.
Cică persanii sunt primii care au separat apele între bine și rău, lumină și întuneric, fără să citească asta undeva..
Nici eu nu citisem la 10 ani ceva despre Zathustra și ai săi. Și totuși am avut partea de experiența vieții mele în materie de vise. Și visez cu spor..
A fost de fapt un soi de coșmar care s-a tot repetat zile la rând și din care mă trezeam epuizat, lac de transpirație, cu o senzație de durere nedefinită. Și se repeta identic.
Mi-era și frică să mai adorm.
Totul începea cu un "filmuleț" stocat în memoria mea de copil care-și petrecea vacanțele la bunici. El conținea drama unor vecini cărora le murise vaca. Erau strânși în jurul ei și o jeleau, ca și cum ar fi făcut parte din familie, cu lumânări aprinse și bocete. M-a impresionat puternic.
Apoi visul vira spre ceva abstract, greu de povestit. N-am putut să descriu altfel atunci și nici acum nu pot, decât ca pe o luptă dureroasă între lumină și întuneric.
Vedeam parcă un film cu efecte suprarealiste, ca o călătorie care nu se mai termina, printr-un tunel, cum am văzut mult mai târziu prin unele SF-uri.
Asta se-ntâmpla în epoca de AUR, pe la începuturi, când nu era încă frig și întuneric. Ba din contră, la bloc dădeau o căldură de se usca aerul, iar mama punea farfurioare cu apă pe calorifere, pentru umidificare.
Poate de-acolo și coșmarul meu, care s-a-ntâmplat (evident..) în decembrie.
Nu știu dacă de-atunci mi se trage, dar îi detest pe farsori, pe cei care se joacă cu mințile oamenilor din interese meschine, pe cei care manipulează.
Am fost dezamăgit de-atâtea ori de politicieni, încât îmi vine greu să mai păstrez de doi bani optimism. Și totuși, decât Simion..
Noroc, domnule Francisc.
P.S. După cum vedeți, eu nu sunt deloc supărat, așa cum credeați. Nici n-aș avea de ce să fiu. Doar că încep să mă plictisesc pe platforma asta. În ultima vreme toate articolele au trecut de la propagandă mai mult sau mai puțin subtilă la îndemnuri și iar îndemnuri, asociate cu inducerea de spaimă. Spaima de a face totul ”tovarăși”, de a merge la vot 110%, de a vota cu ambele mâini etc ca nu cumva să cadă țara pe mâna lui Bau-bau. Vai, vai, vai!!! Dar Dvs? Sunteți cumva supărat? Din câte vă văd ați obosit să fiți supărat și ați rămas la o resemnare meditativă....
convins fiind că sunt singurul „deștept” din univers...
Hai noroc și încă-o bere, că merită!
Hai că am comis-o și eu! Credeam că tableta mea s-a uzat, dar, văzând ca li se întâmplă si altora m-am liniștit.
Am văzut de când mă știu doar jumătatea plină a paharului, dar de la o vreme bag de seamă că e gol pe jumătate. Îl tot umplu sperând că nu se va goli niciodată...
Și de data asta avem „decât” două variante: ori îl sprijinim pe Nicușor, ori ne punem la tâmplă revolverul ruletei rusești. Poate că exagerez...
Părerile mele de alegător nu pot fi schimbate cu una cu două, oricâte „dezbateri” televizate s-ar face. Sunt prea bătrân ca să renunț la idealurile tinereții și prea încăpățânat ca să accept ideile cetățeanului Simion.
Admit că am greșit crezând că sunt unicul posesor al adevărului. Recunosc că am fost și rămân un fraier de care lumea politicii are atâta nevoie. Atâta vreme cât „băieții deștepți” au nevoie de votul meu, mă simt util. Un idiot util...
Mă întorc la halbele mele, că e duminică și am timp destul să le apuc de toartă. Hai noroc!
Ar fi interesant, dar asperitatile nu trec, asperitatile politice. Unul dintre noi se va simți frustrat. În funcție de rezultatul din 18 mai.
Cât despre golit, am povestit nu demult într-un comentariu, că pe vremuri era o terasă numită Retezat (noi îi zicem Rezemat..), undeva vizavi de gara Basarab. Farmecul acelei terase consta în ineditul țevii cu robinet, din peretele fabricii Grivița, prin care berea curgea mereu proaspătă.
Parcă m-aș teleporta în spațiu și (mai ales..) în timp, acolo.
În rest, nu vă faceți sânge rău, dar nci iluzii. Suntem mulți.. Noroc !