Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Doi arhitecți au găsit o clădire abandonată din zona Timpuri Noi și au transformat-o în cel mai cool loc pentru „makerii” din Capitală

Alex face jucării pentru oameni mari, avioane care au o anvergură a aripilor de trei metri și care sunt programate să zboare prin radiocomandă. Bogdan face ochelari din lemn, Vasile lucrează la un nou concept de plăci longboard, un fel de skateboard mai lung cu care poți prinde viteze mult mai mari. Cu toții fac parte din din comunitatea Nod Maker Space, fondată de doi arhitecți, Florin Cobuz (foto) și Tamina Lolev.

În urmă cu doi ani, cei doi au creat, într-o clădire abandonată din zona Timpuri Noi folosită pe vremuri în industria bumbacului, un hub de 1.000 de metri pătrați pentru oamenii creativi care au știința de a-și transpune ideile în lumea materială. 

La Nod Maker Space aceștia au acces, contra unei taxe lunare, la un spațiu de lucru, la diferite unelte și echipamente, precum și la cursuri despre cum pot să le folosească. Cel mai important, crede Florin Cobuz, este că au posibilitatea să discute despre ideile lor cu alți oameni creativi. 

„E prima opțiune pe care vrei o încerci când începi ceva nou, când pui bazele unui start-up”

„Comunitatea mi se pare cel mai important lucru din toată schema de Nod Maker Space. Vii și vezi tot felul de oameni făcând tot felul de lucruri și înveți foarte multe de la comunitate. Apoi ai, desigur, acces la echipamente și la cursuri pentru a învăța cum se folosesc acestea. Ai toate tipurile de sudură a metalului, partea de CNC-uri, partea de printare 3D. E prima opțiune pe care vrei o încerci când începi ceva nou, când pui bazele unui start-up. Dacă îți închiriezi un apartament în București, stai singur acolo și să nu ai acces și la partea de comunitate care te poate ajuta”, spune Florin Cobuz. Conceputul a plecat din SUA unde cultura „maker-ilor”, oameni care nu doar își imaginează lucruri, ci și construiesc lucruri.

„Un maker e un om foarte priceput la niște activități meșteșugărești mai noi. Un maker este și cineva care poate să programeze un CNC laser și poate să-l pună să taie după un anumit pattern. Un maker este și cel care gândește și programează un soft și apoi face și partea de hardware a unui dispozitiv”, explică Florin Cobuz.

Pentru cei care nu vor să construiască singuri, Nod Maker Space are un departament de servicii, care includ printare 3D, tăiere și gravură, prototipare, producție de mobilier pe comandă, realizarea de obiecte ceramice sau croitorie. „Lucrăm cu agenții de publicitate și de PR pentru a face instalații pentru evenimente sau pe partea de cadouri, facem scenografie pentru piesele de teatru. Totodată, facem teambuidinguri. În loc să te duci cu colegii să te îmbeți la Moeciu, poți veni la NOD, unde construim ceva împreună, în echipă”, spune Florin Cobuz.

Prima bibliotecă de materiale din România și din sud-estul Europei

Investiția inițială a fost de 120.000 de euro, iar banii au venit de la numeroși parteneri cărora le-a plăcut proiectul și care au fost dispuși să îl susțină financiar sau din punct de vedere logistic. În primul an de business, afacerea a ieșit pe minus. În al doilea an, a înregistrat o cifră de afaceri de peste 900.000 de lei, iar acum proiectul Nod se extinde.

Florin Cobuz lucrează, în acest moment, la crearea MATER, o bibliotecă de materiale în care vor putea fi găsite mii de mostre, de la cele naturale până la cele mai inovative. „Sunt prafuri pe care, dacă le combini împreună îți oferă o rezistență foarte mare a unuia dintre materiale. Se fac tot felul de betoane și se experimentează tot felul de betoane. Toată ideea cu biblioteca de materiale a pornit de la ideea comunității Nod de a face un raft cu mostre de materiale pe care să le arate clienților și altor tipuri de beneficiari și să spună: Uite, putem să facem din materialul acesta. Această nevoie o găsim la toți specialiștii din domeniu, fie că vorbim de arhitecți, designeri, scenografi, inventatori. La biblioteca de materiale, va avea acces toată lumea”, spune Florin Cobuz. 

Membrii comunității și cei care vin de cel mult două ori pe an la bibliotecă vor avea acces gratuit, ceilalți trebuind să plătească o taxă de 120 de euro pe an. Șantierul a început de trei luni, iar biblioteca ar trebui să fie gata în toamnă. „Aici vor fi găsite materiale care nu sunt încă distribuite în România și pe care nu va mai trebui să mergi la târguri în străinătate ca să le vezi”, arată fondatorul Nod. Biblioteca de materiale va fi prima de acest fel din România și din sud-estul Europei.

Articolul face parte din cadrul campaniei Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • llady check icon
    Muream prost si nu aş fi ştiut ce-i aia, sau, mai bine zis, ce-i ăla, un "meicăr"
    Vă rog eu frumos, tineret fudul si snob : nu măcelăriţi limba romînă !
    Vi se pare poate că exagerez, dar vă va veni si vouă timpul (mai tîrziu) cînd veţi "targheta" un alt "trend", cînd "brandurile" actuale vor deveni subiecte "de rîs" naţional în operele unui Caragiale a timpurilor moderne.

    Chiar sînteţi aşa de impregnaţi de superficialitatea demersului snobismului vostru încît să fiti gata să sacrificaţi ce mai avem si noi "ca şi" cultură ?

    Sînteti poate nişte tehnicieni foarte buni în meicăriile voastre (cel puţin aşa sper), dar adevăraţi inculţi, cultural vorbind. Iar dacă nu cultura vă lipseşte, înseamnă ca sînteţi niste adevărati ucigasi de frumos, cinici, indolenţi şi, în ultimă instanţă, nişte impostori talentaţi (cel putin aşa sper, încă odata).
    Scrieţi un text elaborat folosind frumuseţea si subtilitatea retorică a limbii romîne si mă veti convinge că mă înşel pe toată linia.

    Bine-nţeles, nu iniţiativa, excelentă în sine, mă deranjează. Este o initiativa grozava ! Este o initiativa demna de lauda (o zic fara sa stiu însa care sînt criteriile materiale, sau criteriile de selectie a "meicarilor".
    Ceea ce ma deranjeaza sînt aceste lovituri continue ale ciocanelor noilor proletari ai "neo-culturii" nivelatoare, împrumutată unor meleaguri străine si impusă samavolnic unui popor tolerant şi dezorientat.

    Nu e vorba aici nici de aşa zisa "limbă vie" şi a ei evoluţie, ci de atacurile ignoranţei ascunse sub straie de împrumut, ce-au invadat o Romînie unde haosul le permite multora manifestările imature ale unei adolescenţe prelungite.

    Romgleza ar putea fi utilă în discuţii tehnice între tehnicieni avertizaţi.
    În "spaţiul public" reprezintă doar o agresiune dificil tolerabilă, daca tot ne dorim demagogic, o ţară a tuturor, respectuoasă faţă de sine si de oricine.
    Se pare însă că nu există "recurs compensatoriu" si pentru prizonierii Noii Romînii, lagărul decadent al lipsei de repere sănătoase.

    Este epoca narcisismului extravagant, trădător de evidenţe nu prea uşor de mărturisit pentru că ne-ar lasa goi în faţa adevărului duşman.
    Romgleza anarhica, fara lege si fara hotar, este bormaşina vecinului care ne siluieşte, în miez de noapte, inocenţa dorinţei de frumos şi stabilitate.
    • Like 1
  • teo969 check icon
    Am o mică afacere și am vrut să închiriez și eu spațiu la ei. După ce am aflat prețul....nu mi-a mai trebuit
    • Like 0
  • check icon
    Cred că există un model (pattern form pentru neinițiați) în care se introduc datele (input adică) noului reprezentant al generației 3,14 și gata (ready vreau să zic) articolul!
    De ce nu renunțați la reclamele astea mascate?
    Chiar nu mai există subiecte de interes?
    • Like 2
  • check icon
    Când auzi de „combinație de prafuri” gândul fuge la laboratoarele din jungla sud-americană, însă realizarea de aliaje a diferitelor materiale aflate în stadiul de pulbere nu e chiar un procedeu nou, și se numește sinterizare.
    Și, ca s-o dau pă parte metaforică, s-ar putea spune că în acel NOD se produce sinterizare de idei.
    • Like 4
    • @
      llady check icon
      În ochi, pulberea capata alte valente. Dezagreabile.
      Succes "Generației B" dar sa nu ne faca...praf, limba romîna.
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult