În urmă cu o săptămână, fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a devenit tată. La câteva zile după aceea, i-a scris fetiței sale nou născute o lungă scrisoare, una în care spunea că, pentru ea, vrea să schimbe lumea.
Nu s-a rezumat doar la vorbe goale și a anunțat că va dona, „în timpul vieții sale”, 99% din acțiunile Facebook pentru fapte caritabile. În bani, acest lucru valorează nu mai puțin de 45 de miliarde de dolari.
„Ariile pe care ne vom concentra inițial vor fi învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice”, au scris Zuckerberg și soția sa, Priscilla Chan.
Cineva glumea după ce proaspeții părinți au postat scrisoarea, spunând că următorul care va anunța nașterea copilului său pe Facebook va părea un zgârcit inadecvat. Într-adevăr, pare că orice ai spune pălește în fața acestor mize și a acestei sume. Însă dorința lui Zuckerberg de a face mai bună lumea pentru fiica sa nu este străină niciunui părinte cu minte.
Atunci când ni se naște copilul, ne transformăm, fiecare dintre noi, fundamental. Devenim mai generoși, mai atenți la ce se întâmplă în jurul nostru, mai disponibili la a ajuta, mai sensibili la diferențe și inechități, pentru că simțim că toate acestea s-ar putea întoarce, într-o bună zi, împotriva lui. Începem să ne luptăm mai mult pentru a da lumii un obraz mai luminos pe care să îl arate fiicelor și fiilor noștri. De multe ori suntem singuri în acest demers, eșuăm și atunci tot ce ne rămâne de făcut este să încercăm să îi obținem cumva un statut preferențial, în care să fie cât mai puțin atins de neajunsurile din jur.
Negociem să ajungă la o școală mai bună, ne tocmim pentru un profesor cu har, cumpărăm pe ușa din dos servicii medicale decente, îl împingem în față sau încercăm să îl trimitem departe, în străinătate. Multe personaje din politica românească, oameni care au o reală putere în ceea ce privește schimbarea țării, dau, din păcate, lecții la acest capitol - cum să obții un statut preferențial pentru tine și ai tăi. Și o fac în detrimentul altora, o fac întorcând spatele misiunii cu care i-am trimis în fotoliile pe care le ocupă – aceea de a construi o Românie mai bună, în care să ne simțim acasă cu toții.
Zuckerberg vrea o lume în care și copilul său, și ceilalți să se simtă acasă și pentru asta pune la bătaie 99% din întreaga sa avere. Nu este singurul om de afaceri care câștigă bani cu nemiluita și apoi îi donează pentru un scop comun. În SUA există o industrie a binefacerii în care, după ce s-a zbătut să obțină cât a putut de mult, un magnat dă ceva înapoi societății. Acest lucru arată viziune înainte de toate. Acești oameni văd că nu se vor duce cu banii pe lumea cealaltă și își dau seama că degeaba își vor ține copiii în palate de aur, dacă pământul pe care stau e șubred, aerul din jur este otrăvit, iar săracii și bolnavii iau cu asalt zidurile. Zuckerberg și-a păstrat pentru sine și familia lui un procent. Un procent care înseamnă 450 de milioane de dolari.
Pentru mulți din cetățenii României, un procent din averea lor înseamnă adesea o para leșinată, cu care nu pot face nimic. Prin taxele, impozitele, munca și valoarea pe care o aduc societății sunt însă acționari cu drepturi depline la această companie uriașă, numită România. O companie administrată de niște politicieni care îi înșală și fură în fiecare zi, de niște personaje cărora numai la binefacere nu le stă capul.
Mi-aș dori, în calitate de cetățean, să pot dona 99% din acțiunile la România pentru o țară mai bună. Și să pot controla ce se întâmplă cu darul meu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
mai bine donati 5% din timpul dvs construirii unei platforme civice sanatoase (n-avem.). Care sa lanseze, in timp, dupa etapa de cristalizare, o miscare capabila sa faca fata sistemului actual. Sau mai bine cautati pe net daca nu cumva exista nazdravani in tara asta care fac deja acest lucru si nimeni nu ii baga in seama. Lucru care le ingreuneaza enorm gestul . Sau poate ca traiesc eu o realitate paralela, in care 25 de ani de nemultumiri nu au fost de ajuns. Poate ca nu e timpul sa si facem ceva cu adevarat.
Ai tușat tot!
Dar partea cu donativa ...este cea mai buna: daica 99 % din paraua leșinata?
Poate cineva sa evalueze? Chiar asa a ajuns Romania sa fie schimbata pe...o para leșinata? Adică părinții tai nu valorează nimic? Mai gandestet Raluca!
Îl așezasem deja în linie cu alți oameni super-bogați (Nobel, Rockefeller etc) care, ca ultim gest, și-au donat averea (sau mare parte din ea) cu scopul precis de a impulsiona știința (singura cale de a face lumea un loc mai bun, singura cale reală a cunoșterii), spre deosebire de ai noștri magnați care, cu firave excepții, tot ca ultim gest, au preferat s-o transmită Bisericii întru pomenirea lor proprie.
Nu-i fac vreun proces de intenție lui Zuckerberg, însă există posibilitatea ca spre sfîrșitul vieții sale averea sa astăzi colosală să nu mai reprezinte mare lucru. Sper să mă înșel.