(Foto: Guliver/Getty Images)
«Plus de téléphones portables dans les écoles et collèges à la rentrée 2018 », annonce Jean-Michel Blanquer. La mesure, confirmée dimanche par le ministre de l’éducation naţionale - este unul din titlurile ziarului francez „Le Monde” apărut la secţiunea Educaţie în data de 10 decembrie 2017, sau altfel spus „fără telefoane mobile în şcolile şi colegiile din Franţa începând cu anul şcolar 2018”.
Apar tot felul de întrebări, extrem de pertinente care până la urmă se transformă într-o concluzie finală : Este în beneficiul elevilor sau nu? Ajuta telefonul mobil prezent în timpul orelor procesul educaţional sau nu?
Atunci când ne uităm la copiii noştri de vârstă şcolară (6 – 18 ani), iată ce putem observa că se întâmplă în timpul lor liber - atunci când sunt „conectaţi cu telefoanele mobile”, parcă se metamorfozează:
* îi chemi la masă – nu te aud,
* îi rogi să facă o sarcină gospodărească – nu te aud,
* este momentul să îşi facă temele – nu te aud,
* a venit ora să plecaţi undeva – apare acel te rog, te rrog, te rrrog ......... te rrrrrrrrog , mai lasă-mă puţin să termin acest joc!!! .... o negociere obositoare şi parcă fără sfârşit în care lucrurile se încheie inevitabil cu o ceartă sau cu o enervare pe măsură...
Fiecare părinte ştie că este o adevărată corvoadă să extragi un copil al zilelor noastre din lumea tehnologiei, când întreaga lui atenţie este captată 100%.
Studii de ultimă oră arată cum copiii care rămân conectaţi la dispozitive digitale - şi deci „deconectaţi” de la viaţa reală – petrec mult prea mult timp în fiecare zi, depăşind numărul orelor pe care experţii le consideră „sănătoase" pentru o dezvoltare normală a tinerilor aflati in perioada de formare. Acest comportament începe devreme, adeseori la nivelul copiilor care încă nu pot să vorbească, cărora părinţii le oferă telefoanele mobile sau tabletele lor cu scopul de a se amuza şi juca singuri, în loc să observe lumea din jur şi să interacţioneze cu persoanele în grija cărora se află. De multe ori acesta este primul pas către crearea fenomenul de dependenţă.
Este absolut în regulă să educăm copii care trăiesc în era digitală, însă dacă viaţa lor reală se petrece sau este înlocuită de o zonă virtuală încep să apară probleme de natură psihologică, care pot avea consecinţă majore pe termen lung.
Acum să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să presupunem că avem copilul la şcoală unde pentru a putea acumula cunoştinţe are nevoie de atenţie, care îi este furată de telefon, chiar dacă acesta este în bancă sau în ghiozdan. Metaforic vorbind este ca şi cum elevului îi este sete, are un pahar cu apă de îndemână şi noi îi interzicem să bea din el: ce credem că va face? Desigur, va aştepta primul moment de neatenţie a noastră, va profita de ocazie şi îl va bea. De ce? Pentru că tentaţia este mult mai mare decât autocontrolul şi nu poate fi corect gestionată, pentru că cei mici nu au această abilitate.
Practic procesul de învăţare va fi mereu în competiţie cu reţelele de socializare, aplicaţiile de mesagerie şi alte elemente de acest gen, neavând nici o şansă de a câştiga.
Acest lucru a fost înţeles de două cadre didactice, ambele având calitatea de director la şcoli din Bucureşti, care au implementat sistemul „fără telefoane la şcoală”. Cum funcţionează metoda: fiecare clasă are un dulăpior compartimentat, câţi elevi - atâtea spaţii de depozitare, cu numele elevului. La începutul orelor telefoanele „merg la odihnă” şi sunt recuperate la sfârşitul orelor de studiu. Desigur, prin rotaţie, există un elev delegat care are grijă de cheia de la dulap şi se asigură că telefoanele se pun şi se ridică din spaţiul amenajat.
Şi părinţii şi-au dat acordul în scris. La început o parte dintre ei, mai ales cei cu nivel crescut de anxietate, au fost reticenţi, pe motiv că nu-şi mai controlează copiii, însă li s-a explicat că aceasta este spre binele lor și dacă apare ceva ce este nevoie să cunoască, şcoala ii va anunţa prompt. Astfel au reuşit să depăşească acest moment.
Rezultatul este absolut surprinzător:
* copiii pe timpul pauzelor socializează mai mult,
* a crescut atenţia pe timpul procesului educaţional,
* cadrele didactice intră cu mai mare plăcere la clasă,
* interacţiunea cu clasa este mai prezentă,
* situaţia şcolară s-a îmbunătăţit în multe cazuri.
Aşadar, cu sau fără telefoane la şcoală?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ati fi la serviciu cu seful langa voi si v-ati juca pe telefon, ati face sex sau dragoste, luati-o cum vreti, cu persoana iubita, si v-ati juca pe telefon, ati vorbi cu un prieten bun si v-ati juca pe telefon in acelasi timp, ati da sfaturi copulului sau pur si simplu ati vorbi cu el si v-ati juca pe telefon in acelasi timp, ati fi voi insiva in banca la scoala sau la niste cursuri la care cineva va vorbeste despre ceva si v-ati juca pe telefon. Haideti sa lasam deoparte treaba asta cu telefonul care ne tine conectati cu copilul si-l putem "salva" daca Doamne fereste s-ar intampla ceva. Pana si fumatorii dependenti ( asa cum telefonul este dependenta copiilor nostri) iau pauza de la munca, de voie de nevoie (cu de-a sila si dupa legi aplicate dupa ani de zile si pe la noi).
Ce ne mai jucam si noi, prin scoala la ore, astia mari acum, pe ascuns, carti, x si 0, fotbal pe coli de mate, etc. Eram " numai ochi si urechi la profa". Adica nu.
Iar acum noi astia mari mai scapam de munca la serviciu printr-o pauza micuta de tigara, o aruncatura cu ochiul pe telefon pe un joc sau pe un site, o stire, un facebook, etc. Sa nu ne "stresam" prea mult cu munca, iar copii cu atata invatatura.
O fi bine asa???!!! Pai daca copii fac asa de la virste f fragede in ore si in pauze, cu telefonul "in creiere", probabil cand o sa fie mari o sa fie in pauze cand vor si cat vor ei.
Oare ??
Asa o aberatie mi se pare sa interzici... da, nici eu nu sunt exceptia de la regula dar atunci cand stau sa analizez ce alternative am cred ca reusesc sa gasesc usor alte solutii decat sa interzic. Totul e sa vreau. Si pentru cei ce se intreaba, am 2 copii, 5 si 12 ani, evident, unul cu telefon la scoala, altul cu tableta acasa.
Eu cred ca atunci cand un copil se "metamorfozeaza" cum spune autorul, problema e ca nu i-am oferit alternativa. Daca am sta cu el, daca i-am oferi o alternativa la tableta pentru a primi informatia, atunci copilul lasa de buna voie tableta sau telefonul din mana. Ia incercati! Va spun, da rezultate. In plus, orice interdictie atrage si oprobiul celui afectat si pe termen lung va va ignora copilul sau se va feri de voi stiind ca ajungeti sa ii interziceti fructul dorit.
Si mai mult, telefoanele ca device-uri "inteligente" se dovedesc a fi viitorul. Controlam cu telefonul tot, de la masini la case, la afaceri, la investitii si chiar si educatie. ca sa nu mai mentionez ca putem sa ne mobilizam, sa protestam, sa votam, sa ne identificam, etc. Cum sa interzici asta? Cum e posibil sa nu te gandesti la ce alternative ar fi, doar ca sa obti atentia unui grup de indivizi? Si finalul cu cercetatorii britanici e maxim! Bai oameni buni, nu mai scrieti fratilor daca nu reusiti sa intelegeti ca pentru credibilitate trebuie sa spuneti sursa, nu sa mentionati studii generice. si nu inseamna ca orice studiu e demn de respect sau e credibil.
Deci daca se doresc dovezi... un Manfred Spitzer pe YouTube, eventual și o carte scrisă de el (are ceva ce demență în titlu), o abonare la niste reviste de specialitate (nu neapărat de neurologie)...
Așa rapid pot sa ofer următoarele link-uri. Fac trimiteri la niște pdf-uri care arata a material serios:
http://www.telegraph.co.uk/technology/2017/06/27/just-looking-smartphone-makes-less-intelligent-study-finds/
https://www.digitaltrends.com/mobile/ban-smartphones-improve-student-grades/
Cred că același studiu arată că la elevii buni nu s-au văzut îmbunătățiri însă la cei slabi da. Sper că să nu fi spus prea mult acum.
Mai există studii care arată că cei care își fac lecțiile/referatele cu google vor retine la final mai puține informații decât cei care aleg cărțile și caută singuri.
Efectele benefice ale utilizării raționale ale tehnologiei informației (asta da exprimare) sunt clare de ceva vreme bună. Trebuie doar sa ne luăm inima in dinți și să facem ceva.