Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șase ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

După primul an de școală în Canada mi-am dat seama că în România, la liceu, fiul meu nu a învățat mai nimic

Elevi Canada

Foto: Guliver/Getty Images

Prin ușa întredeschisă îmi observ fiul de 17 ani, care stă la birou în fața computerului, făcând gesturi ciudate cu mâinile ca și cum ar învăța un limbaj al semnelor pentru surdo-muți. Dar nu, nu face asta. De fapt, învață la franceză.

În Canada școala a început cu o săptămână mai devreme decât în România, iar pentru Andrei este al doilea an la un liceu public din Vancouver, după ce a făcut primii doi ani de liceu la I.L.Caragiale, în București, la secția uman. A avut și acolo ore de franceză, acesta fiind și motivul pentru care în acest an a optat pentru acest curs, o a două limbă străină în afara englezei, fiind o cerință a majorității facultăților de aici. În România i-am pus meditații la franceză în clasele a VI-a și a VII-a, dar dintr-a VIII-a le-am oprit. Avea meditații mult mai importante de luat pentru intrarea la liceu. Apoi, m-am gândit că fiind la secția uman, la un liceu bun, sigur va face mult mai multă franceză. Târziu am aflat ce se întâmpla de fapt în timpul acelor ore – un profesor fără autoritate era pur și simplu bătaia de joc a câtorva elevi „șmecheri”, așa că materia devenise una „opțională”, pentru că oricum toți elevii luau note de trecere. 

După cei doi ani de liceu în România, am plecat din țară, iar Andrei s-a trezit într-un sistem de învățământ cu totul diferit, despre care am scris un material amplu anul trecut cam în aceeași perioadă, atunci când și el și eu am luat contact pentru prima dată cu viața și sistemul de învățământ din Canada.

În anul care s-a scurs, un lucru pe care l-am realizat eu, ca părinte, dar mai ales el, e că în România pur și simplu a pierdut doi ani de școală. Doi ani în care nu a făcut mai nimic. Vorbesc aici despre un copil absolut normal, nu un olimpic sau un copil autodidact, care din proprie inițiativă s-ar fi așezat la birou să învețe. Nu, primul lucru pe care l-ar fi făcut ar fi fost să-și ia mingea de baschet pentru un joc cu prietenii, sau să plece la un film în mall sau să se uite pe YouTube la tot felul de video-uri amuzante. Atâta timp cât la școală mergea treaba cu minimum de efort, fix atâta depunea și el. Cam câți copii de clasa a IX-a și a X-a corespund acestui profil? Cred că majoritatea.

Părinții nu pot lua locul profesorilor și școlii. Părinții nu-și pot permite să le pună copiilor meditații la nesfârșit. Încearcă și ei să ia o pauză măcar atunci când nu arde.

Matematica a fost pentru el cea mai mare provocare în anul care a trecut. La liceul din România, la secția uman, o singură oră pe săptămână a fost egală cu zero. Înainte cu două luni de a pleca i-am luat meditații pentru că știam că în Canada va da un examen în funcție de care va fi repartizat la un nivel sau altul. 

Autoritar, dar extrem de prietenos cu elevii săi, domnul Beaton, s-a impus aproape imediat în fața fiului meu, ca un model bun de urmat. Cu toate notele proaste pe care i le dădea, proful l-a încurajat permanent și i-a spus că poate să vină la el după ore să-l întrebe orice nu înțelege. Așa că Andrei nu a renunțat la matematică.

Cu un efort considerabil a reușit să se situeze la nivelul clasei a XI-a în urma testării. Dar, când a început liceul în Vancouver, calificativele pe care le lua la teste arătau dezastruos. Ar fi putut să se retragă de la cursul de matematică și să-și ia altă materie, dar asta i-ar fi limitat opțiunile în privința universității. Plus că îi plăcea foarte mult de profesorul de matematică. Autoritar, dar extrem de prietenos cu elevii săi, domnul Beaton, s-a impus aproape imediat în fața fiului meu, ca un model bun de urmat. Cu toate notele proaste pe care i le dădea, proful l-a încurajat permanent și i-a spus că poate să vină la el după ore să-l întrebe orice nu înțelege. Așa că Andrei nu a renunțat la matematică. Spre finalul ultimului trimestru, venea uneori de la testările la matematică și cu procentaje ce depășeau 80%! Și ce încântat era când Beaton îl bătea pe umăr și îi arunca un „Good Job!” Până la finalul anului, Andrei a reușit la rândul lui să câștige admirația profesorului său, așa cum acesta își câștigase respectul elevului. Relația dintre ei s-a cimentat în timp prin insistența și persistența copilului de a încerca să înțeleagă materia și disponibilitatea și răbdarea profesorului de a i-o explica. Au muncit împreună la notele alea și au reușit. Totuși, pentru că notele luate la început au condus la o medie generală prea mică, timp de o lună din vacanța de vară Andrei și-a petrecut-o reluând din nou cursul de matematică pentru remedierea notei. E o practică frecventă aici, disponibilă tuturor elevilor care își doresc să-și mărească mediile pentru oricare din materiile pe care le-au urmat în timpul anului. 

Când i-am povestit unei prietene din România al cărei copil a trecut acum în clasa a VIII-a despre modul în care aici, copiii se duc după ore la profesorii lor să-i întrebe ce nu au înțeles, a exclamat: „Dumnezeule! Aia de mate a lui fiu-meu cred că s-ar uita la el ca la un extraterestru dacă ar îndrăzni să facă așa ceva. Abia dacă îndrăznesc eu să o întreb dacă ar putea să facă meditații cu el.”

Nu numai matematica a fost o provocare pentru Andrei în primul an de școală în Canada, ci absolut tot. Era prima dată când trebuia să învețe numai în engleză și cea mai mare provocare o reprezentau interminabilele denumiri de la biologie. Avea testări săptămânale la aproape toate materiile așa cum sunt lucrările de control în școlile din România, iar o dată la două sau trei săptămâni avea examinări de genul tezelor.

Când venea de la școală și-l întrebam „Cum ti-a fost ziua?”, răspunsul lui obișnuit era „Intens!” Nu greu, nu nasol, ci „intens”.

Întreaga conjunctură ne-a determinat ca în primul trimestru de școală a anului trecut să luăm o decizie importantă în ceea ce-l privea - să încercăm să-i prelungim liceul cu încă un an. Argumente în favoarea unei asemenea decizii au fost multe, printre care faptul că ar avea mai mult timp să recupereze ceea ce nu învățase în cei doi ani de liceu făcuți în România, ar avea mai mult timp să se adapteze noului sistem, să-și mărească numărul de „credite” cerute de universități, să opteze și pentru alte cursuri ca să-și dea seama ce ar vrea să facă mai departe etc. Procesul nu a fost unul simplu, pentru că însemna un an de școală în plus în sistemul public, adică gratuit – așa că a fost nevoie să completăm o serie de formulare și să aducem argumente puternice prin care să-i determinăm să ne ofere un an de școală în plus. Răspunsul a fost pozitiv în cele din urmă.

Sistemul permite însă ca orice elev să își poate lua cursuri de clasa a XII-a chiar dacă este într-a XI-a sau a X-a, în cazul în care deja a absolvit un anumit nivel al materiei respective. De exemplu, Andrei, deși reia în acest an a XI-a, va urma cursurile de clasa a XII-a la matematică, biologie și teatru. În rest, a optat pentru cursuri noi față de ceea ce a făcut anul trecut pentru a încerca și alte materii. Fixă mai rămâne engleza, fără de care nu ești primit la nicio universitate dacă nu treci prin toate nivelele.

Sportul este ceva mereu prezent în viața tuturor copiilor de aici. De un an de când ne-am mutat, Andrei a jucat baschet de aproape trei ori mai mult decât o făcea în România, plus iese la alergat sau merge la sală. E modul lui de a se relaxa după orele intense de la școală.

Opțiunile pentru cursuri se fac cu câteva luni înainte de începerea unui nou an școlar, după ce atât părinții, cât și copiii sunt chemați la informări succesive care se țin în cadrul școlii de către consilieri educaționali specializați.

De asemenea, fiecare an de liceu se încheie cu un examen de numerologie, o testare ce conține probleme de logică, elevii fiind nevoiți să aplice cunoștințe matematice în viața reală.

Sportul este ceva mereu prezent în viața tuturor copiilor de aici. De un an de când ne-am mutat, Andrei a jucat baschet de aproape trei ori mai mult decât o făcea în România, plus iese la alergat sau merge la sală. E modul lui de a se relaxa după orele intense de la școală.

Deși am discutat amândoi despre cât de important e să ia cursul de franceză, după prima oră a venit acasă ușor debusolat. „Nu înțeleg nimic. Profesoara ne vorbește numai în franceză și, mai mult decât atât, pentru fiecare cuvânt pe care îl folosește are un gest cu mâinile. Mi se pare și ciudat și greu!” Nedumerită am luat fișa cu descrierea respectivului curs pe care o primiseră de la profesoară și am citit că este vorba despre o metodă unică de învățare a unei limbi străine în care fiecărui cuvânt i se asociază și un anumit semn/gest, astfel încât odată învățat cu greu îl mai poți uita. Profesoara le-a explicat că la început li se poate părea greu, dar, cu timpul, vor înțelege beneficiile. Au primit un link, unde se pot înregistra online, ca să poată exersa acasă.

Mie mi s-a părut mai mult decât interesant. Sunt sigură că dacă va reuși să prindă metoda asta nu numai că va învăța o franceză pe care probabil nu o va mai uita, nu numai că va înțelege oamenii care nevoiți de soartă folosesc un limbaj al semnelor, dar și că această nouă metodă care îl scoate acum din zona de confort îl va ajuta să-și dezvolte mai târziu poate propriile tehnici de învățare.

Privesc prin ușa întredeschisă cum fiul meu încearcă un nou mod de comunicare și îmi dau seama cât de mult s-a schimbat într-un an. Și cât de mult a câștigat. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Din cele spuse de parinti romani, stabiliti in provincii importante canadiene, ON, QC, AB, concluzia e cam contrariul a ceea ce spuneti, cand vine vorba de invatamantul public Canadian (miram-as ca la "Hongcuver" sa fie diferita situatia).
    • Like 1
  • E trist sa vezi diferenta majora de perceptie intre patriotarzi cu orice pret si oameni cu spirit critic si bun-simt elementar, chiar daca nu expati (stiu cum suna si imi asum). Invatamantul romanesc nu mai are nicio legatura cu elevii sau studentii romani valorosi, aceia sunt cei care reusesc sa scape, cei pe care sistemul n-a reusit sa-i inghita si sa-i deformeze definitiv. Si mai trist e ca vad in comentarii atitudinea profesorilor si, judecand dupa asta, nu avem nicio sansa ca lucrurile sa se schimbe in bine, pentru ca primii care au o reactie defensiva sunt ei, profesorii.
    • Like 0
  • Ce nu pare sa fi luat in calcul autoarea articolului este faptul ca "studentul" insusi sa fi constientizat ca efortul stramutarii in alta tara il priveste si pe el si prin urmare sa se fi apucat de treaba sau altfel spus sa se intrebuinteze intr-o masura apreciabila, lucru pe care nu-l facuse in Romania si nici nu il ceruse in mod expres cineva la modul apasat.Nu pot sa concep ca daca insisti sa ceri explicatii unui profesor din Romania normal la cap vei fi trimis la plimbare.Am facut liceul intr-una din cele mai bune scoli din tara la vremea aceea si care inca se afla in primele randuri.N-as fi avut nevoie de meditatii, dar le solicitam parintilor sa ma trimita pentru ca erau o modalitatate de disciplinare.Lasat de capul meu as fi lucrat atat cat credeam eu ca e suficient.Daca de pilda luam un 2 la matematica spuneam ca profesorul e nebun (nu ca n-ar fi fost), dar daca profesorul de meditatie imi dadea 20 de probleme si eu faceam doar 2 atunci era clar unde era problema.
    • Like 1
  • Dan Dan Dan Dan check icon
    Dupa 15 ani de inginerie, din care 10 in mediul international pot spune clar, raspicat ca scoala romaneasca nu m-a invatat nimic.
    • Like 3
    • @ Dan Dan
      nici eu nu folosesc nimic din facultate. Ba mai mult, tin minte in liceu (profil real) ca am zis profesoarei de franceza (sau engleza?? nu mai tin minte) ca nu ma intereseaza materia ei si nu o sa o folosesc niciodata, dar matematica da. La naiba, viata asta mi-a dat o palma si vorbesc zilnic limba straina dar nu am folosit nicio integrala de 20 ani.
      Semnat: o inginera, autodidacta si cu drag de citit si studiat.
      • Like 4
    • @ Dan Dan
      Dar va invatat unde sa cautati si ce sa cautati si cum sa cautati ! Ca sunt sigur ca in lumea asta nimeni nu stie totul pe din cap. Ca d-aia s-au inventat bibliotecile si arhivele.
      • Like 1
    • @ Ovidiu Gura
      Nu ne-a invatat asa ceva scoala ca programa si pedagogia a ramas fix la nivelul lui 1900 toamna, si asta explica dece aproape jumatate din romanie e in analfabetism functional: nu au inteles ce citesc,de ce citesc, la ce ajuta, cum sa aplice ideea de a citi. Daca am invatat sa gandesc si sa caut e meritul familiei, vine din viata proprie, din dorinta de auto depasire, curiozitate, capacitatea nativa. Nicio materie in scoala romaneasca pe care am urmat-o in 1984-2008 nu mi-a dat proiecte personale sau de echipa unde sa am pasi de mers la biblioteca, intrebat persoane mai in varsta, sau de folosit alte materii.
      In contradictie copila mea in scoala din occident la varsta de 13 ani are cate o tema pe trimestru (si timp de 2 sapt de lucru la ea) unde a primit 10 puncte de urmarit: sa faca tema si text de 2 pagini fie scrise de mana fie de calculator dar si implementare prin desen sau intr-o cutie de papuci cu lipici si bucatele de hartie si cartoane, atat desenul cat si ce e in cutia de papuci sa fie la scara naturala si sa respecte proportiile dupa cum bine li s-a predat la matematica in paralel si profesoara a verificat ca la cealalta materie, matematica, li s-a predat asta ca unii profesori mai permuta ordinea capitolelor, copilul sa intrebe cel putin 2 surse diferite fie bunici fie internet fie parinti fie vecinii specialisti, sa foloseasca cel putin 4 cuvinte noi pentru ea si sa le scrie definitia la sfarsit, si sa ii fie validata de cel putin un coleg de clasa (si alte cateva puncte pe care le-am uitat).
      Cat ii costa pe profesori sa dea asa tema?
      Abia anii trecuti am auzit la o profesoara de istorie din Tulcea ce la clasa a 9 a dat tema copiilor sa faca referat/interviuri despre cum a fost pe timpul lui Ceausescu si sa isi intrebe 5 vecini /bunici, si apoi au dezbatut in clasa. Bine, le-a mai dat tema de Craciun sa vada macar un film despre Roma antica, sparta, Grecia antica, dat si filme, si din toata clasa doar 5 copii au avut curiozitatea sa vada alaturi de parinti, cumva la acei copii unde oricum parintii se ocupau de copii si cautau singuri filme de vazut in familie si pentru care propunerea profesoarei de istorie a venit la momentul dorit si pe terenul fertil.
      • Like 0
  • Dragă parinte vreau să îți spun că învățământul românesc e de vreo 20 si ceva de ani discreditat de persoane care se tot plâng că așa ș i pe dincolo.Nu vreau să spun că poate printre plângerile respective nu sunt și dintre cele pertinente, dar cu siguranță în loc să ne plângem mai bine am pune osul la treabă și anume să nu le mai cântăm copiilor nostri în strună și să ii punem cu adevărat sa învețe de fapt "să învețe cum să învețe ", nu să ii dam la meditații ci pur si simplu sa ii îndruma să fie conștiincioși la școală, atenți și disciplinați, să își facă temele, să își pună mintea la contribuție, să citească și deasemenea sfaturile pentru părinte sunt să nu mai denigreze școala, profesorii cu orice preț altfel cconsider că vom avea un învatamant mai bun.În ceea ce am citit mai sus printre rânduri am dedus că schimbarea în bine datorită bunăstării și dezvoltării pe toate planurile a țării respective nu avea cum să producă alt efect decât cel scontat ....Din păcate în Ro s-a vrut instaurarea haosului iar noi prin comentariile pe care le facem în online nu reușim nimic altceva decât să-l amplificăm.
    • Like 7
    • @ Rusu Cristina-Andreea
      Sorry, dar „când mai mulți îți spun că ești beat, du-te și te culcă”, iar unde nu faci foc nu iese fum.
      Dacă atât de mulți părinți se plâng, însemnă că ceva chiar nu merge bine, și deci ar trebui schimbat.
      • Like 3
  • Dupa ce suntem rupti in fund, asa la nivel de T.a.r.a, mai si avem pretentii, ceva de genul ca noi "patriotii" stim bine adevarul universal aplicabil pentru Romania ? Domnilor, va anunt pe aceasta cale, ca in fiecare zi mancati rahat cu polonicul, trimis periodic de la "palate", prin firul rosu al fake-news-urilor mediatice supuse. Referitor la articol cred ca doamna a schitat exact situatia de facto a invatamantului romanesc experimentata pe propriului sau fiu....aici mai adaug, pentru a ajunge la un nivel superior de cunostiinte in strainatate este nevoie de o deparazitare sistematica de puricii invatamantului partii romane. Dv chiar vreti (postaci si simpatizanti cu dragoste de glie) sa ne intoarcem pe vremea trocurilor mestesugaresti cand laptele de capra era targuit cu slanina ? Dragi romani patimasi TRAITI O MARE ILUZIE regresiva !
    ( ma consider apolitic si ne combativ)
    • Like 3
  • Ionel check icon
    Autoare face o mare confuzie. Fiul ei nu a pierdut doi ani de studii in Romania !! A pierdut 2 ani de studii la liceul in care i-a facut. Nu poti sa te raportezi la un caz generalizand....Dar olimpicii de la noi, pe care efectiv ii racoleaza universitatile de prestigiu, cati ani de scoala au pierdut..............in ROMANIA !?
    • Like 3
    • @ Ionel
      ,,Nu poti sa te raportezi la un caz generalizand...." Aveți.,,dreptate" nu poți să tot te raportezi la olimpici generalizând , ei sunt doar nişte excepții dintr-o mare mediocritate.
      • Like 8
    • @ Adrian Adrian
      Alien check icon
      Si mai mult, dupa ce ca sunt putini, nici de aia nu avem nevoie, si pleaca pe capete.
      • Like 3
    • @ Ionel
      olimpicii aia sunt capabili sa straluceasca in orice mediu pt ca sunt supra dotati genetic si autodidacti si au o curiozitate si o sclipire mentala si suport de la parinti si ca orice profesor poate lucra usor cu ei doar ghidandu-i cu o carte/2-3 exemple, si ca acesti copii si in homeschooling vor reusi sa iasa in evidenta pt ca sunt capabili sa invete singuri din orice. Succesul scolii nu se culege din cei 1% cei mai buni din scoala, ci din cei 80% de copii obisnuiti, care nu au carti acasa si nici mama lor nu citeste zi de zi.
      Esecul scolii romanesti e dat de faptul ca avem 40% din adulti analfabeti functional: cu un text in mana nu reusesc sa urmeze pasii pt ca nu inteleg ce citesc. Si nu e doar la tineri ci sunt si multi adulti ce au studiat in scoala comunista.
      Am prieteni invatatori tineri si spun ca au dificultati in a lucra cu copiii care nu au invatat sa citeasca de acasa pt ca ei invatatorii nu au fost invatati sa predea asa in facultate! Mi s-a parut crunt si compar cu prietenii nostri finlandezi ce spun ca majoritatea copiilor la 7 ani nu stiu sa citeasca si nici nu se cere sa stie dar in 2-3 ani de scoala copiii devin cursivi si citesc carti pt ca asta fac la scoala in primii 1-3 ani, nu gramatica teoretica. Asta explica abandonul scolar a 15% din copii, si mai ales la aia din familii extrem de sarace. Dar mai trist este ca acesti invatatori nici nu au avut curiozitatea sa caute 1-2 carti, sa caute pe net metodologia finlandeza, sa intrebe ca sunt forumuri in engleza cu invatatori darnici din alte tari si mici fise de lucru si exercitii verbale, sa caute tips &tricks si fise gratuite pt ca nici ei invatatorii astia nu stiu sa fie autodidacti.
      • Like 2
  • CU tot respectul, le doresc cei carora au plecat din tara sa se realizeze atat material cat si profesional, desigur nu toti reusesc. Ceea ce vreau eu sa spun, ca unul care am terminat o facultate si un master apoi a venit criza si am plecat sa ma realizez financiar in Italia, unde lucram de dimineata pana seara (nu ma plang ci doar spun cum se lucreaza si intradevar ai acea satisfactie financiara dar atat), este sa ramanem in tara si sa luptam. Intr-un fel si aici intru si eu in aceasta categorie, cei care pleaca dincolo in afara de studii, ca apoi sa se reintoarca si sa faca ceva in tara noastra, suntem niste lasi! Da.
    • Like 2
  • Sa va povestesc ceva din timpul vietii mele in liceu, in Romania, 1996-2000, inca se mai facea "carte" pe vremea aia, erau intr-adevar multe tentatii din care cele mai "misto" era sa mergi la biliard la Texas sau vis-a-vis de biserica Sf. Gheorghe. Din clasa a 9-a am avut un profesor de matematica "dement" (asa il credeam atunci), iar in 10-12 a venit unul si mai si. Faceam doar probleme din cartile pentru admiterea la ASE (deh, liceu economic). Bineinteles, eu am luat 4 pe linie la siruri, integrale si derivate, pentru ca nu intelegeam mai nimic si nici nu aveai pe cine sa intrebi. Mereu spunea: ai aplicat corect, dar te-ai grabit la calcule. Ma lasa sa scriu o tabla intreaga de integrale desi facusem o greseala la un calcul, dupa care la sfarsitul celor 2 ore una dupa alta imi dadea un 4, asa la misto. Cel mai bun elev din clasa avea media 7. Dupa care, la BAC si la admiterea la facultate, matematica mi s-a parut un fleac, am luat 8.90 la ambele. Nu spun ca sunt de acord cu astfel de metoda, dar a functionat destul de bine. Mi-ar fi placut probabil sa fac scoala ca in Canada sau ca in Suedia, dar de bine de rau, am iesit "om" de la scoala aia,acum nu sunt sigur ca scoala romaneasca mai produce altceva in afara de analfabeti functional
    • Like 2
    • @ Radu Andrei Malica
      Nicole check icon
      Oare câti dintre colegii tăi au ajuns să urască matematica, după aceste experiențe umilitoare? Sau, și mai bine, câți elevi au devenit pasionați de matematică?
      • Like 0
  • Nu stiu cum e invatamantul umanist din Romania comparative cu cel din Canada sau USA dar stiu ca cei care au urmat la real in Romania sunt mult inintea celor din Canada sau USA.
    • Like 9
    • @ George Pohila
      In ceea ce priveste liceele bune, cam asta am observat si eu.
      • Like 3
    • @ George Pohila
      Asta e una din legendele dragi nouă iar cu aşa o vedere a ,,realității " mi-e teamă că vom rămâne veşnic ,, cu mult înaintea lor ".
      • Like 4
    • @ Adrian Adrian
      O legenda care are un sambure de adevar. Eu am plecat la facultate in afara dupa terminarea liceului si am vazut exact ce descrie domnul Pohila. Studenti din mai multe tari (intre care Germania si SUA) erau mult sub nivelul romanilor la mate si fizica, o diferenta care de multe ori ramanea valabila pana la terminarea facultatii. Cred ca invatamantul romanesc universitar are probleme mai mari decat cel preuniversitar. Ori asta, ori cel universitar are structura gandita prost, pe cand cel preuniversitar are mai degraba alte tipuri de probleme.
      • Like 4
    • @ George Pohila
      Da. Suntem cei mai destepti din Universul Cunoscut si Necunoscut. Atata ca buda-i in curte. In rest destepti gramada.
      • Like 5
    • @ Mihai Alexandru Craciun
      Avem buda in curte şi salarii africane pentru că ne e lumea împotrivă , le e teamă de inteligența noastră şi ne pun bețe în roate ,altfellll!!!!! E şi o vorbă dragă nouă - ,,nu ne lasă domne' "
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Faptul că noi învățăm tabla înmulțirii in clasa a doua şi ei in a treia nu ne face mai deştepți ,e o idee falsă . Avem doar programa mai incărcată ,atât.
      • Like 3
    • @ Adrian Adrian
      Da, noi suntem cei mai deștepți și frumoși din lume. Avem cea mai bună școală, cei mai buni profesori, dar suntem ultimii in Europa. Totuși nu credeți că ceva nu e in regulă.
      • Like 3
    • @ George Pohila
      Cea mai bună școală cu ce rezultat? Ultimii in Europa. Nu credeti totuși că ceva nu e în regulă?
      • Like 3
    • @ Vasile Lazar
      GabiC check icon
      Daca discutam despre sistem si societate, vs individ, da- suntem ultimii in Europa; Sa nu uitam insa ca majoritatea emigrantilor pleaca pentru ca nu se regasesc in peisaj; Unii de foame ( cei din Europa si putini in restul lumii) si altii datorita frustrarilor:
      • Like 0
    • @ Adrian Adrian
      Daca diferenta ar consta doar din asta atunci la facultate nici ca s-ar vedea vreo diferenta. Ce am vazut eu au fost si diferente in cat de repede intelege studentul materia noua, cat de usor poate sa opereze cu concepte abstracte. Asta tine printre altele si de natura problemelor care se fac in scoala. Inclusiv la computer science am vazut cum renuntau multi studenti dupa primul curs sau primul semestru pentru ca nu puteau tine pasul din cauza ca background-ul de mate il aveau prea slab. Nu se intampla insa cu romanii sau bulgarii, aproape niciodata. Diferenta era vizibila pentru toti, inclusiv pentru profi. Si acum la o facultate in Germania in departamentul de mate se gasesc niste numere din Gazeta Matematica. Ca in societatea romaneasca inteligenta nu e valorificata pentru ca nu avem de fapt o meritocratie, asta e altceva. De ce credeti ca pleaca atat de multi din cei capabili?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Alien check icon
      Trebuie sa vezi daca ai comparat esantioane reprezentative. Romanii care ajung in universitati straine (aprox 1% din absolventii de bac) sunt in cei din "categoria superioara" (poate nu 1%, ci poate 10%) insa oricum o categorie destul de redusa, pe care ai comparat-o poate cu media de la ei. Plus ca in romanii aia mai buni hotarati sa o taie din Ro au pompat poate si parintii, nu doar "sistemul" in timp ce pe afara chestia asta aproape ca nu exista.
      Gazeta matematica e cea mai longeviva publicatie cu aparitie neintrerupta din Romania, si are un nivel f ridicat. Insa asta nu reflecta din pacate nivelul mediei, care e in scadere. Daca dai in 2018 subiectele de BAC din 1950 sau 1975 la mate ar fi tragic (sunt disponibile pe net, compara-le cu cele de anul trecut si vei vedea).
      • Like 0
    • @ Alien
      Asta cu romanii din categoria superioara incepe sa nu mai tina. Sunt si romani de nivel nu foarte ridicat spre mediu care au inceput sa plece. Depinde si de specializare. Am vazut de exemplu romani care erau la psihologie, dar isi luau un curs de fizica de anul 1 (fara sa fi fost la olimpiade in liceu). Ei, pana si ei se descurcau mai bine decat studenti de la fizica(!) din Germania sau State. Cat despre ce e in afara, exista si la ei meditatori, era cat pe-aci sa-mi iau eu un job din asta pe acolo.
      Legat de subiectele de bac, da, de acord, standardele au scazut considerabil.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Alien check icon
      Totusi e greu sa fiu convins ca pleaca 1% ales in mod aleator dintre toate categoriile de absolventii de bac. Si in al doilea rand, sunt aproape convins ca studentii imigranti (in special din tari sarace) sunt mai motivati decat bastinasii si mai dispusi sa traga, iar asta e valabila si pe piata muncii. Plecarea din Romania inca nu e usoara pentru multi, iar un rateu e de neacceptat, in timp ce aia "satui" multi se inscriu la facultati doar ca sa mai copilareasca pana pe la 35 ani....
      • Like 0
    • @ Alien
      Nu stiu exact care sunt procentajele, dar comparatia includea si imigranti cu imigranti (din tari diferite).
      • Like 0
    • @ Mihai Alexandru Craciun
      Victor66 check icon
      Compari portocalele cu merele. Cei care au buda in curte nu merg la studii superioare, de multe ori nici la cele medii. Cei care merg la studii superioare, cu unele exceptii, nu au buda in curte.
      • Like 0
    • @ George Pohila
      Daca doamna scrie ca fiul ei era la uman si cand au ajuns in Canada a intrat la o scoala cu profil mai real, atunci e clar ca sa ajuns la un impas. Ma si mir ca acolo cred ca se dau niste teste, ca sa vada care e nivelul de cunostiinte a unui elev si apoi sa il indrume spre un profil care corespunde cu nivelul lui.
      In Romania scoala adevenit un soi de SRL in care profii isi iau bani si ii doare in c.. de ce predau si cat a inteles elevul, editorii de manuala isi iau bani din manuale si manuale alternative din banii ministerului, ministerul sifoneaza banii din bugetul national. Intr-un final se produce fenomenul GIGO, adica gunoi introduci, gunoi rezulta si elevul care teoretic ar trebui sa aibe un minim de cunostinte generale, nu are de fapt nimic.
      • Like 0


Îți recomandăm

Wantsome

Academia Prietenoasă Wantsome îi invită pe toți cei care își doresc să facă o reconversie profesională în IT sau un upgrade de skill-uri în 2022 să participe gratuit la evenimentul Perfect Week - o săptămână deschisă demonstrativă care aduce oportunități de cunoaștere a universului IT, a mentorilor, a angajatorilor și a foștilor cursanți.

Citește mai mult

Școală modernă

Educația, în toate formele sale, este o investiție, nu o cheltuială. De la nivelul familiei și până la societate în ansamblul ei, toți ar trebui să fim conștienți că fiecare resursă alocată acestui domeniu aduce, aproape fără excepție, plus valoare ce se întoarce la nivel de individ și în comunitate.

Citește mai mult

Apartamente

22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care românii din orașe preferă să o aibă iarna în case, conform unui studiu realizat pentru Habits by Republica de Unlock Research.

Citește mai mult
sound-bars icon