Efecte ale multitasking-ului: pierdere de timp și calitate, încetinirea ritmului de lucru, stres și oboseala mentală

Într-o lume agitată, extrem de dinamică, din ce în ce mai influențată de tehnologie și interconectată, presiunea de a fi cât mai productivi posibil ne împinge să experimentăm cu abilitatea de a face mai multe lucruri simultan. Această capacitate, cunoscută sub numele de multitasking, este frecvent privită ca o abilitate dorită în societatea modernă, însă opinia experților cu privire la eficiența acestui stil de abordare a sarcinilor este împărțită.

Acest articol explorează miturile și realitățile multitasking-ului, dezvăluind dacă acesta este cu adevărat un avantaj sau, dimpotrivă, poate conduce la scăderea calității muncii și la oboseală excesivă.

Ce este multitasking-ul?

Multitasking-ul este capacitatea de a desfășura mai multe activități sau sarcini simultan, fie că este vorba despre ascultarea muzicii în timp ce lucrați, răspunsul la e-mail-uri în timp ce vorbiți la telefon sau verificarea mesajelor pe telefon în timp ce faceți altceva (de preferat nu în timp ce conduceți mașina!). În esență, acesta implică comutarea rapidă între diferite sarcini.

Mituri despre multitasking:

• Multitasking-ul crește productivitatea: Unul dintre cele mai răspândite mituri este că efectuarea mai multor sarcini odată sporește productivitatea. Cu toate acestea, cercetările arată că, de fapt, atunci când încercăm să facem mai multe lucruri simultan, ne concentrăm mai puțin asupra fiecărei sarcini, ceea ce poate duce la calitatea scăzută a muncii.
• Mulți oameni pot face mai multe sarcini în același timp cu succes: Există o percepție că anumite persoane sunt mai bune la multitasking decât altele. Cu toate acestea, dovezile sugerează că, în general, multitasking-ul este dificil și poate duce la pierderi semnificative de timp din cauza trecerii constante de la o sarcină la alta.
• Tinerii sunt mai buni la multitasking: Deși tinerii sunt adesea considerați a fi înzestrați cu abilități tehnologice superioare, multitasking-ul nu este neapărat una dintre ele. Chiar și tinerii pot suferi de scăderea calității muncii și de creșterea nivelului de stres atunci când încearcă să facă mai multe lucruri în același timp.

Realități despre multitasking:

Deși poate părea că multitaskingul crește eficiența și productivitatea, există anumite riscuri asociate cu acest obicei. Iată aici câteva:

• Pierdere de timp și calitate: Cercetările au arătat că atunci când comutăm între sarcini, creierul nostru are nevoie de timp pentru a se adapta, ceea ce poate duce la o pierdere de timp semnificativă și la reducerea calității muncii. Efortul de a reveni la o sarcină după ce ne-am concentrat asupra alteia poate afecta capacitatea noastră de a reveni la nivelul de concentrare optim.
• Încetinirea timpului de rezolvare a sarcinilor: Deși pare că multitaskingul economisește timp, de multe ori acesta poate duce la un timp total mai lung pentru finalizarea sarcinilor. Schimbarea constantă între activități necesită un efort suplimentar pentru recalibrarea mentală, ceea ce poate încetini procesul de lucru.
• Stres și oboseala mentală: Multitaskingul poate duce la oboseală mentală și stres crescut. Concentrarea constantă asupra mai multor sarcini poate epuiza resursele cognitive, ceea ce afectează claritatea mentală și productivitatea pe termen lung. Abordarea nesustenabilă a multitasking-ului poate avea un impact negativ asupra sănătății noastre fizice și mentale.
• Pierderea concentrării și a atenției: În timp ce încercăm să abordăm mai multe sarcini simultan, concentrarea și atenția noastră se împart, iar acest lucru poate duce la scăderea performanței în fiecare activitate în parte.
• Risc sporit de accidente: În cazul unor sarcini care necesită atenție sporită și reacții rapide (de exemplu, conducerea mașinii și utilizarea telefonului mobil), multitaskingul poate crește riscul de accidente și incidente nedorite.
• Lipsa de satisfacție și mulțumire: Atunci când multitaskingul duce la o scădere a calității muncii și la o eficiență mai mică, este posibil să te simți nesatisfăcut de ceea ce ai realizat și să nu experimentezi sentimentul de împlinire.

În general, există situații în care multitaskingul poate fi necesar și util, cum ar fi în anumite medii de lucru sau în gestionarea sarcinilor simple. Cu toate acestea, pentru sarcini complexe și de înaltă importanță, este adesea mai eficient să ne concentrăm pe o singură sarcină la un moment dat și să folosim tehnici de gestionare a timpului pentru a ne organiza mai bine și a fi mai productivi.

Deși multitasking-ul poate părea o abilitate atrăgătoare în lumea noastră rapidă și agitată, evidențele științifice arată că acesta are mai multe dezavantaje decât avantaje. Comutarea constantă între sarcini poate duce la scăderea calității muncii și la pierderi de timp, iar stresul și oboseala asociate pot afecta sănătatea noastră. În schimb, acordarea unei atenții depline unei singure sarcini poate duce la o creștere semnificativă a eficienței și calității muncii. Prin conștientizarea acestor aspecte, putem adopta abordări mai concentrate și sustenabile în gestionarea sarcinilor noastre zilnice.

Poate astfel de vom gândi mai bine înainte de a le cere candidaților sau angajaților să fie multitasking…sau să gestioneze bine stresul. Oare asta ne dorim de la echipele noastre, să facă zece lucruri în același timp, la o calitate evident redusă, și în condiții de stres? Atunci să nu ne mai mirăm că ne pleacă angajații, sau că nici nu găsim alții în locul lor, acesta fiind unul dintre motivele des menționate de angajații cărora li se cere să fie “struțo-cămile”.

Iată ce ne spune World Economic Forum:

“Poate ai auzit că multitasking-ul este rău pentru tine, dar noi studii arată că îți distruge performanța și chiar îți poate afecta creierul. De fiecare dată când faci mai multe sarcini, nu doar dăunezi performanței în acest moment; s-ar putea foarte bine să-ți deteriorezi o zonă a creierului care este esențială pentru succesul tău viitor la locul de muncă.

Cercetările efectuate la Universitatea Stanford au descoperit că multitasking-ul este mai puțin productiv decât a face un singur lucru la un moment dat. Cercetătorii au descoperit că oamenii care sunt bombardați în mod regulat cu mai multe fluxuri de informații electronice nu pot să acorde atenție maximă acestora, să-și amintească informații sau să treacă de la un loc de muncă la altul, precum cei care îndeplinesc o singură sarcină la un moment dat.

O abilitate specială?

Dar dacă unii oameni au un dar special pentru multitasking? Cercetătorii de la Stanford au comparat grupuri de oameni în funcție de tendința lor de a face mai multe sarcini și de convingerea că asta le ajută performanța. Ei au descoperit că cei care fac multitasking mult și simt că le crește performanța au scorat mai slab la multitasking decât cei cărora le place să facă un singur lucru la un moment dat. Persoanele care fac multitasking frecvent au avut rezultate mai proaste, deoarece au avut mai multe probleme în organizarea gândurilor și în filtrarea informațiilor irelevante și au trecut mai lent de la o sarcină la alta.

Multitaskingul scade IQ-ul (coeficientul de inteligență)

Cercetările arată, de asemenea, că, pe lângă faptul că te încetinește, multitasking-ul îți scade IQ-ul. Un studiu de la Universitatea din Londra a constatat că participanții care au făcut mai multe sarcini în timpul sarcinilor cognitive au experimentat scăderi ale IQ-ului care sunt similare cu ceea ce s-ar aștepta dacă ar fi fumat marijuana sau ar fi stat treji toată noaptea. Scăderea IQului cu 15 puncte pentru bărbații care au participat la studiu arată că aceștia și-au redus scorurile la intervalul mediu al unui copil de 8 ani.

Așa că data viitoare când îi scrii șefului tău un e-mail în timpul unei întâlniri, amintește-ți de capacitatea ta cognitivă care este diminuată până la punctul în care ai putea să lași un copil de 8 ani să-l scrie pentru tine.” 

Iată și opiniile câtorva specialiști în Resurse Umane, Comunicare și Mentoring/Coaching despre multitasking:

Gabriela Roșca, Point Consulting: “Din punctul meu de vedere, un angajator nu ar trebui să considere multitasking-ul ca fiind o competență dezirabilă, pentru că fie nu există așa ceva decât foarte rar, fie cei care susțin că sunt multitasking, ajung să facă multe lucruri de mântuială. Conceptul de multitasking este supraevaluat, pentru că de fapt să poți face multe task-uri într-un timp foarte scurt, ca abordare generală a profesiei tale, este ireal. Poate duce la epuizare și la rezultate foarte slabe. Întotdeauna acest multitasking ar trebui, cel puțin, dozat cu grijă.

Andra Pintican, Școala de HR: “Personal, în ceea ce mă privește, multitasking-ul nu a fost nimic altceva decât o altă tentativă de agresiune interioară. Am pus mereu presiune pe mine să fiu performantă, să fac cât mai multe lucruri deodată că să fiu eficientă, în speranța subconștiență că voi fi văzută și apreciată. Nu luam în calcul consumul de energie de care aveam nevoie să fac 10 lucruri deodată. Și oricum nu e ca și cum le făceam și bine. Aveam o tentativă de a fi peste tot, lipsită de rezultate cu impact major. Însă recunosc că eram convinsă că sunt tare performantă și chiar lășam impresia în jur că "sunt peste tot".

Azi, pe pilot automat, mă întorc fară să vreau la tentativele mele de multitasking. Dau drumul la 10 proiecte simultan și apoi îmi dau seama că ziua are tot 24 de ore și că nu pot fi cu mintea în 10 direcții simultan.

Când ești workahoolic în recuperare, înveți să fii blând cu tine când recidivezi. 

La nivel conștient știu că nu există mulțitasking, că mintii îi ia cel puțin 20 de minute să facă un switch complet de la un task la altul și iată că, totuși, din automatisme, mă găsesc uneori intrând din nou în episoade maniacale.

Dar cred că diferență o face fix momentul în care mă observ că sunt iar într-un comportament care nu-mi face bine și mă redresez în funcție de resursele de care dispun atunci.

Mi-aș dori să nu mai văd cerințe de genul " multitasking", "rezistență la stres" în anunțuri de angajare sau descrieri de echipe. E cazul să înțelegem că cerem de la noi lucruri pentru care nu am fost creați și că abuzându-ne sub egida performanței nu ne face să fim mai competenți, ci mai deconectați că oricând de noi înșine și munca noastră!”

Antoaneta Banu, Adevărul Holding: “O lungă perioadă de timp am fost "fascinată" de oamenii care spuneau că sunt multitasking. Etalau această competență cu o superioritate, aproape ca pe un titlu nobiliar. Mă gândeam că sunt norocoși că au fost dotați cu așa talent. Cineva mi-a spus, într-o discuție, așa peste umăr că depinde doar de mine să fiu, să devin multitasking și că o să rămân în urmă daca nu depun un pic de efort spre a deveni și eu astfel.

Am intrat in antreprenoriat și oarecum forțată mi-am impus să fiu multitasking. Am trăit o perioadă în care chiar am reușit să fiu așa, să functionez așa. Eram mândră de mine însămi, fără să fiu atentă ce se întâmplă cu mine. Traiam cu migrene, dureri de coloană și multe pastile. Dar, îmi ziceam că am intrat în "rândul lumii". Aveam rezultate, dar ele veneau la pachet cu o epuizare uriașă pe care nu o mai cunoscusem până atunci. După o vreme, concentrarea a început să dispară și simțeam cum creierul meu era cu o cutie plină de ciorne, bilețele, notițe, toate amestecate și pe care nu reușeam să le ordonez. Făceam mai multe lucruri în același timp, îmi scăpau detaliile și nu mai funcționam eu cum știam că pot. Mi-am dat seama că reușisem să fiu multitasking așa cum mi-am dorit. Doar că eu nu mă regăsesc în acest mod de a fi. Eram într-o cursă cu nu știu cine și doream să demonstrez nu știu ce. Cred ca am inteles că trebuie să mă opresc la timp și să învăț să prioritizez, să păstrez focusul și să nu fiu precum Charlie Chaplin în "Timpuri noi". Poate că multitaskingul nu este pentru toate lumea. Poate că unora li se potrivește și chiar îi ajută.

Dar faptul că nu pot să fiu așa nu m-a făcut mai puțin bună sau competentă, sau să nu livrez rezultate sau să ating obiectivele propuse. Creierul nostru are nevoie să respire și dacă noi nu înțelegem asta, el va lua măsuri împotriva abuzului la care noi îl supunem.

Este important să învățăm, să ne înțelegem, să ne ajutăm propriul nostru mod de a munci și a fi. Nimeni nu va intra în Guinness Book pentru multitasking. Nu cantitatea proceselor sau operațiunilor pe care o putem duce contează, ci calitatea rezultatelor noastre. O poveste bazată pe fapte reale.”

Vlad Duțescu, EMCC (European Mentoring & Coaching Council): “În era vitezei, a exploziei informaționale și a reacțiilor rapide, multitaskingul e frecvent în jurul nostru și pentru multi dintre noi. Cred că, desi toți știm că less is more, și că productivitatea crește cu focusul și concentrarea pe un singur lucru, e evident că unii se descurcă mai bine și alții mai puțin bine făcând în același timp mai multe lucruri, așa cum e clar că anumite activități - precum șofatul, nu se împacă deloc cu multitaskingul. Cu o perspectivă de mentor, cred că a ne înțelege limitele, prioritățile și a ne seta așteptările e ceea ce ne ajuta să găsim de fiecare data echilibrul între "laser focus" și jonglatul cu o mulțime de taskuri în același timp.”

Doru Șupeală, Hacking Work & Scoalaspor.ro: “Multitaskingul este simultan o iluzie și un drog al puterii. Iluzia este că ai puterea de a face mai multe lucruri semnificative deodată, iar drogul te face să consideri că, dacă tu poți să faci atât de multe simultan pot și alții, ceea ce te îndeamnă să le ceri celorlați mai mult decât pot duce, de fapt.

Avem deja numeroase cercetări care arată că multitaskingul nu este nici posibil ca tehnică de lucru durabilă și nici productiv, în sensul că dacă faci mai multe lucruri deodată le vei face de fapt mai încet, nu mai repede. Și hai să vorbim și despre calitate: rezultatul nu va fi cel mai înalt pe care îl poți tu reuși, dacă nu te concentrezi serios pe acea temă.

În afară de a asculta un podcast în timp ce conduc sau mă plimb (și și atunci conștientizez că nu capturez toate nuanțele din acel conținut), nu prea cred că pot fi productiv în multitasking. Deși am crezut, o vreme, treaba asta. Poate sunt eu prea în vârstă și demodat, dar nu cred că funcționează și nici nu ajută. Deci închideți toate celelalte ferestre și aplicați și stați doar în aia în care lucrați pe moment, ca să vă investiți toată atenția, cunoașterea, înțelepciunea și creativitatea în a obține un rezultat de care chiar să puteți fi mândri.”

Coroborând toate informațiile de mai sus, dacă sunteți predispus/ă la multitasking, acesta nu este un obicei pe care veți dori să-l răsfățați – în mod clar vă încetinește și vă scade calitatea muncii. Chiar dacă nu provoacă leziuni ale creierului, permițându-ți să faci mai multe sarcini, multitaskingul va alimenta orice dificultăți existente în ceea ce privește concentrarea, organizarea și atenția la detalii.

În acest episod al lui Andrew Huberman (https://hubermanlab.com/), Doctor în neuroștiință și Profesor titular în Departamentul de Neurobiologie, Psihiatrie și Științe comportamentale la Stanford School of Medicine, puteți afla mai multe detalii despre stabilirea obiectivelor, începlinirea acestora și ce presupune multitaskingul.

Earl Miller, neurolog la MIT, formulează așa această concluzie: „Atunci când pendulezi între mai multe sarcini, procesul ți se pare ușor la început, însă, în realitate, el presupune constant o serie de mici recalibrări”. Fiecare dintre aceste ajustări vine la pachet cu un cost cognitiv. Spre exemplu, de fiecare dată când alergi între răspunsul la e-mail-uri și redactarea unor documente importante, nu faci altceva decât să-ți seci pur și simplu atât resursele creierului, cât și energia, încercând de fiecare dată să te întorci la punctul de unde ai plecat. Sfatul lui Miller este să eviți, pe cât poți, multitasking-ul, pentru că „îți face praf productivitatea, te face să comiți greșeli și împiedică gândirea creativă… Noi, oamenii, avem o capacitate limitată de a avea gânduri diferite în mod simultan; putem să reținem o singură părticică de informație în minte pentru un moment”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp