Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
Sistemul educațional așa cum îl știm se va prăbuși complet mai devreme sau mai târziu. Multă lume recunoaște acest adevăr, dar se agață de speranța că trebuie să existe o reformă sau măsură magică de resuscitare.
Astfel, sunt gândite tot felul de pseudo-soluții:
- poate dacă schimbăm structura anului școlar sau alocarea orelor pe materii;
- sau materiile însele;
- dacă introducem tablete și calculatoare încă de la grupa pregătitoare sau grădiniță;
- sau examene de evaluare în plus;
- sau să le scoatem și pe cele care există deja;
- să le dăm copiilor mai puține teme pentru acasă; sau dimpotrivă, să le dăm mai multe teme;
- sau poate dacă aducem consilieri sau traineri pentru elevi, profesori, și părinți;
- și apoi niște consilieri pentru… consilieri.
Și așa mai departe… Continuați dumneavoastră și veți vedea că puteți veni cu ziua și programul de reforme.
Toate cele menționate – și altele asemenea - sunt complet deșarte, deoarece nu ating problema principală a educației moderne.
Peter Gray spunea că atunci „când discutăm despre ceea ce este în neregulă cu școlile, noi ne facem că nu vedem elefantul și vorbim doar despre praful care s-a adunat în jurul elefantului”.
Dar care este acest elefant din educație?
Elefantul este reprezentat de sistemul centralizat, comunist, colectivist, CAP-ist din educație. În actualul sistem de învăţământ statul/Comitetul Central decide ce (curriculum), cu cine (mişcarea personalului didactic), când învaţă elevii (structura anului şcolar) şi, de asemenea, hotărăşte cât şi cum să investească în educaţie, iar 95% dintre școli sunt proprietate publică.
Sistemul de învățământ are nevoie urgentă de demonopolizare, descentralizare și liberalizare.
Măsurile luate în această direcție ar fi:
1. Număr de ore mai mare în CDŞ (Curriculum la decizia şcolii);
2. Număr de ore mai mare la decizia elevilor;
3. Desfiinţarea titularizării;
4. Liberalizarea - atât de jure, cât și de facto - a învăţământului privat;
5. Liberalizarea certificărilor;
6. Finanţarea să urmeze elevul prin vouchere şcolare;
7. Deduceri din impozit pentru companiile care: a) construiesc şcoli private în medii defavorizate sau b) investesc în şcoli defavorizate;
8. Externalizarea serviciilor educaționale sociale (ex.: Teach for Romania, OvidiuRo);
9. Legalizarea homeschooling-ului;
10. Eliminarea taxelor şi impozitelor în acest domeniu.
Cine ar trebui să facă reforma?
Este foarte greu ca reforma să vină din interior, orice sistem prost are beneficiarii săi. Desigur, există și oameni de bună credință în sistem, însă (și trag nădejde că mă înșel) nu sunt majoritari.
Ce avem de făcut este:
- să susținem implementarea măsurilor mai sus menționate;
- să ne cerem drepturile: unde sunt cei 1.600 de euro/elev? (bugetul educației/numărul de elevi și studenți);
- să vorbim despre bunele practici.
---
Articol realizat pe baza prezentărilor de la ,,TEDxPiațaUniriiED” ale prietenilor mei, Vlad Topan și Bogdan Glăvan, la care se adaugă contribuția proprie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
--Dar ,atat doresc sa spun , ;;
--INVATATI ,,INVATATI,, INVATATI ,,
--Pentru a nu se ajunge in situatia ,,jenanta ca;;un elev absolvent ,a 8-10 clase ,sa nu stie ,calcula ,,suprafata ,in ari a gradinii din spatele casei ,parintesti ,,Sau ,sa nu stie calcula , cat costa un sac de cartofi de 40 kg ,,cu 2,50 lei /kg !!! etc etc,, Sa nu mai spunem de cultura generala !!
1. Realizarea OBLIGATIVITATII invatamantului general, astfel incat 99% din copiii de varsta scolara sa frecventeze cursurile;
2. Asigurarea de conditii egale pentru toti elevii, nivelul invatamantului de la o scoala din capitala sa fie comparabil cu cel dintr- scoala sateasca.
Se vede clar ca autorul a luat in considerare numai scolile din orase -marile orase-, unde elevii beneficiaza de o educatie in familie, au meditatori la obiectele mai dificile, si nici prin cap nu-i trece sa incerce rezolvarea celor doua cerinte.
Fatarnicie curata. In ceea ce priveste home schooling-ul, e practicat cu succes de anumite categorii de cetateni, numai ca dupa un alt curricul.
In concluzie, aceste masuri marginale nu vor revolutiona invatamantul romanesc, probabil ca nu cine stie ce.
Exista intr-adevar solutii care sa duca la revolutionarea invatamantului, dar nu cele ce cu superficialitate autorul le-a enumerat.
Un punct însă s-a dovedit a fi sursa multor anomalii:
6. Finanţarea să urmeze elevul prin vouchere şcolare; (este motivul multor compromisuri legate de promovarea elevilor, sau nu, după caz, în funţie de "nevoile" financiare ale multor şcoli. - S-a văzut mai ales în cazul liceelor fără niciun absolvent de bacalaureat. Dar nu numai în aceste cazuri!)
Încă o sursă de compromisuri ar fi să nu fie dascălii siguri pe locul lor de muncă. Faci cum îţi cere toată lumea. să nu-l pierzi... (locul)
Parcă n-am văzut pe lista dvs. propunerea cu desfiinţarea inspectoratelor şcolare...
O propunere: Cooptarea unor oameni afara sistemului pentru predarea anumitor materii (informatică, ecologie, etică..), pro bono. Ar aduce un suflu sănătos în sistem.
Şi o întrebare: de ce ne cramponăm aşa de mult de normele "pline"? Mulţi chiar ar prefera să ţină mai puţine ore, decât să se plimbe prin trei şcoli!!!
(la scolarizarea la domiciliu sa vina si voucherul ? pai stiu deja o etnie care isi va tine copii acasa!) (ma gandeam la sasi, evident)
nici-o sansa, dupa cum se vede la capatul a a 30 de ani promitatori - la inceputul lor
ba, asi zice ca pe domeniul pe care il comentam, e chiar mai rau
Corecte observațiile cum că sistemul este cel moștenit... greaua moștenire.
Personal cred că e mult mai simplu. Banal.
1. Se desființează inspectoratele școlare (nu ca instituții de validare a actului educațional) ca ordonatori de credite. Banii să se ducă DIRECT la unitățile de învățământ.
2. și desființarea egalitarismului. Avem licee fără absolvenți cu bacalaureat, la care se intră cu note sub 5. De ce???