Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Elevii români cred că dacă nu știu să rezolve un exercițiu la matematică sunt proști. Mă doare rușinea din ochii copiilor. Este anormală și este vina noastră

Lecție de matematică

Azi vreau să scriu despre legătura dintre matematică și prostie.

Elevii mei, copii de 10 și 11 ani, sunt siguri că atunci când nu știu să rezolve la mate ceva sunt proști. Azi i-am auzit spunând despre ei că sunt proști. Sunt atât de convinși încât se comportă cu frică de greșeală, cu frică de propriile acțiuni, cu neîncredere în forțele proprii, se fac mici și devin muți. Se anulează. Adică din acel moment nu cred că mai pot beneficia de vreo explicație dată în acel context, e ca și cum nu ar fi la școală. Deci nerezolvarea unei probleme la mate duce la anularea propriei persoane, la convingerea conform căreia persoană respectivă e proastă. Așa arată conexiunea dintre mate și prostie. Și la nivel societal este încurajată și prin alte conexiuni. 

În această perioadă se învață metoda comparației, fie prin înlocuire, fie prin reducere, ambele foarte dificil de cuprins, foarte dificil de integrat și de folosit în orice problemă de acest tip cu grad diferit de dificultate. Problemele care se rezolvă prin metoda comparației sunt foarte dificil de urmărit în scris, cu un procedeu complex de scriere. Pur și simplu nu toți copiii o pricep, iar pentru mine este foarte important să o priceapă toți, refuz să las vreun copil în urmă.

În această perioadă se stabilește din ce în ce mai evident conexiunea despre care v-am povestit mai sus. Încep să apăra ghioceii, nu datorită venirii primăverii, ci din cauza presiunii sociale, din cauza moștenirii.

Ce vreau să spun cu asta?

Păi vreau să spun că este datoria noastră să-i facem pe copii să se simtă deștepți și suficienți, plini, rotunzi, capabili să facă orice la momentul potrivit, după mai multe incercări sau nu, cu răbdare și perseverență.

Este datoria noastră să schimbăm moștenirea pentru că putem, suntem toți în punctul maxim al evoluției și al informației, al constientizării și al implicării.

Mă deranjează teribil neputința, frica, rușinea, micimea din ochii unui copil de 10, 11 ani. Este anormală și este vina noastră. 

Vă invit să reflectăm și să ne întrebăm cum putem face astfel încât copiilor noștri să nu le mai fie frică de probleme nerezolvate, fracții neînțelese și încercări eșuate. Cum putem face noi să împiedicăm rușinea de a nu fi bun la matematică să ajungă să-i stigmatizeze și pe ei? Cum putem face noi să le transmitem copiilor bucuria de a încerca, de a se susține și de a se potența reciproc în familiile în care trăiesc 5 ani la rând la școală și nu numai.

Cum putem face noi, cadrele didactice pentru a nu-i forța, pentru a nu-i aduce în punctul în care să le fie frică la școală de notă pentru probleme cu metoda comparației? Eu una nu voi evalua sumativ, doar formativ și voi reveni spre finalul clasei a IV-a în speranța că vor fi crescut mai mult, că se vor fi maturizat și că vor înțelege în acel moment, iar dacă nu va fi așa, le voi predă ștafeta colegilor din clasele 5-8.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Să se simplifice programa, să se elimine balastul și să rămână lucrurile cu adevărat utile, formulate în termeni de competențe.
    • Like 0
  • Nu, doamnă, nu este neapărat vina dvs. sau a profesorilor, este in primul rand vina părinților care nu au răbdare să observe ce abilități au copiii și către ce să-i îndrume! Nu trebuie și nici nu se poate ca toți copiii să fie buni la matematica! Fiul meu era varză, cu greu a reușit să învețe tabla înmulțirii, dar îi plăcea să deseneze, ii plăcea să modeleze și să construiască; l-am urmărit si-n clasa a șaptea l-am mutat la liceul Tonitza ( sigur, după o pregătire firească pentru examenele vocaționale).A absolvit cu brio și licența și masterul la UNarte, design grafic! Acum face ceea ce îi place și are succes! Fără prea multă matematică.....deci ideea este că părinții trebuie sa încurajeze acele abilități pe care le observă la copii, dacă își fac timp și au chef!
    • Like 5
    • @ Luminita Ciocazan
      Ada check icon
      Aveti dreptate in totalitate ! Felicitari pt cum l-ati ghidat pe copilul dv !
      • Like 1
  • Cred ca este o mentalitate indusa de altii; societate, profesori; pe vremea mea, cand nu stiam sa rezolv o problema, un exercitiu, apelam la colegi care ma lamureau mai bine ca profu/invatatoarea; alteori eu ii lamuream pe ei; nimeni nu se considera prost; daca nimeni din clasa nu facea un exercitiu, apelam la prof; uneori era unu mai bun, sau cu un tatic mai bun, care venea la tabla si explica; daca nimeni nu stia, profu/a relua problema babeste, pina o intelegeau toti; este adevarat, matematica nu e asa usoara;(depinde si ce specialitate din matematica nu pricepi si cat ai rasolit la lectiile anterioare) nu toti sunt dotati pentru asa ceva; si e nevoie studiu si practica (exercitii multe si variate) la fiecare lectie, lectie de lectie, nu poti sari peste lectii si teme; dar nu se poate sa faci pro(a)st/a elevul/a, daca isi da silinta, dar nu pricepe ceva; un nou invatamint, dorit de stingisti, trebuie pornit cu o alta mentalitate a profilor si alt limbaj la clasa; nu cu programa; si continuat cu un invatamint diferentiat de la cl. a V-a, dupa capacitatile elevilor si vocatiile pe care le-au dovedit in 4 ani de studii.
    In rest, vorbim vorbe.
    "Omul potrivit, la locul potrivit."
    Evident, trebuie sa li se explice elevilor ce inseamna "prost". Complexul inferioritatii trebuie sa dispara, caci el poate bloca psihic elevul toata viata. Poate ca asta se si urmareste. Elevii sa devina niste inadaptati intelectual. Ciudata scoala.....
    (Dar sa vedeti la fizica si chimie probleme neintelese....-?!!!-)
    • Like 4
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Vă apreciez foarte mult comentariile, îmi place că sunteți un om dintr-o bucată, care gândește independent și are bun simț.
      Remarc (și întăresc) comentariul dvs., că „e nevoie studiu si practica (exercitii multe si variate) la fiecare lectie”. Foarte corect! Din păcate, impresia mea este că (cel puțin la clasele primare) se fac prea puține exerciții de rutină și se sare prea repede la exerciții/probleme de dificultate mai ridicată. În a V-a, mi se pare că nu se apucă să se facă prea multe exerciții care să fixeze tot ce se face, căci se face mult și în viteză.

      Referitor la „continuat cu un invatamint diferentiat de la cl. a V-a”, mie mi se pare încă devreme.

      Încă o observație personală, poate că n-ați remarcat: mulți copii sunt mai fragili, mai sensibili, mai debili decât erau pe vremea noastră. Probabil că ați auzit și dvs. de „generația fulgilor de nea”. Este real, și înspăimântător din punctul meu de vedere, căci ei reprezintă viitorul. Și da, asta îi convine de minune stângii „progresiste”, nu pot să nu mă abțin să nu construiesc scenarii, că poate chiar asta se urmărește — crearea unei noi minorități frustrate, care are nevoie de asistență socială și „tătuc politic”. Ați văzut "Joker"?
      • Like 1
    • @ Horia Pelle
      Sunt și eu de acord cu exercitiile de rutina.
      • Like 2
  • Gabi check icon
    Nu-i mai blamaţi pe săracii copii. Ei observă cum merg lucrurile în jurul lor. Ei simpt că ceva nu-i în regulă, ei ştiu că şcoala NU e rezolvarea. Ei realizează că ceva NU e în regulă pe lumea asta, că totul trebuie îmbunătăţit, corectat sau vindecat cumva.

    Dacă vrei să știi cât de neajutoraţi şi infantili sunt oamenii din țara asta, uită-te doar la reclamele TV. Nu la programe, nu la știri. Doar la reclame. Urmăreşte doar reclamele timp de aproximativ o săptămână și vei vedea cât de naivi, superficiali, neajutoraţi şi bolnavi sunt oamenii din această țară. Toată lumea are o problemă sau suferă de ceva! Şi altcineva are o soluţie rapidă de rezolvare sau o pastilă care, bineînţeles că e „la ofertă”.
    Politicienii populişti - ei pe ce credeţi că se bazează atunci când vă fac promisiuni electorale?
    -„Ştim că aveţi o problemă şi noi o vom rezolva!”
    Sună cunoscut?

    Dacă şcolile din lumea asta ar fi bune, nimeni n-ar mai avea vreo problemă.
    Mulţi oameni cred că viaţa e grea. Nu e. Odată ce scapi de prostiile care ţi s-au inoculat în şcoală, lucrurile devin simple!
    • Like 3
    • @ Gabi
      Super!
      • Like 0
    • @ Gabi
      Mai corect spus viața e suficient de grea ca s-o mai complicăm și noi cu școala tip „Patul lui Pro(cu)st”.
      • Like 1
  • eu cred ca exista si elevi prosti, chiar daca termenul nu e corect (malitios asi spune ca de acolo se recruteaza activistii, politicienii si cei pt profesii similare), egalitatea deplina e doar in fata legii, justitiei si nu in fata scolii;
    si, da, notele sunt de la 1 la 10 (de fapt de la 5 la 10 pt promovare ) si nota 5 la mate poate sa o ia oricine pune mana pe carte (nu doar sa o bage in ghiozdan) si asa cum nu toti sunt sportivi de performanta asa pot sa nu fie si la matematica, fizica - stiinte cum le mai zice lumea;
    si din pacate, cultura generala se confuda (e o politica perpetuata de ani sau de unii), cu artele, literatura (cunoasterea lor sau despre) dar asi zice ca exista si incultura "stiintifica" , desi mai toti oamenii de cultura se mandresc ca erau prosti la matematica (invers nu si matematicienii , in materie de cultura, ciudat, nu?)
    noi avem (in dictionar), analfabetism/analfabeti, altii mai intelepti au termenul de anumerism, pt cine nu le are cu cifrele/matematica elementara si vor sa acrediteze si ceva gen "adigitalism" pt incultura cu "calculatorul";
    inca doua categorii de ...prosti, ce vor sa apara!
    • Like 4
  • Delia MC Delia MC check icon
    Strict la subiect, metoda comparației: eu nu înțeleg de ce trebuie să fie aprofundată, torturat copiii cu ea ( da, segmentele alea fac treaba mai concretă dar nu destul) când aceleași probleme pot fi rezolvate mai târziu printr-o banală ecuație? Eu nu știu aplicabilitatea metodei în alte părți, poate mă lămurește cineva... Altfel rămâne o metodă de tortură, pierdere de vreme, o modalitate de a scădea încrederea în sine, așa cum bine se subliniază în articol...și ca ea multe altele....
    • Like 4
    • @ Delia MC
      Valentin check icon
      Nu înţeleg ce doriţi să spuneţi. Normal că eşti torturat dacă te lasă corigent, sau dacă media ţi se subţiază şi bate la uşă examenul naţional.
      E o pierdere de vreme evidentă, din moment ce luaţi la bani mărunţi mulţi nu mai ştiu acea matematică inutilă de clasa a VIII-a.
      Care poate deveni foarte utilă dacă VREI să urmezi ştiinţele, normal. Dar nu toţi ne vom ocupa în viaţă cu matematica, fizica sau chimia.
      Mai important pentru omul de rând e să înţeleagă cum funcţionează Universul, nu să rezolve ecuaţii kilometrice care nu-i folosesc la nimic dacă nu este de specialitate.

      E o pierdere de timp cruntă.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Matematica nu e o pierdere de timp. Daca dvs. nu v-a placut sau nu ati stiut sa profitati de ea nu inseamna ca e in mod obiectiv inutila.
      "Mai important pentru omul de rând e să înţeleagă cum funcţionează Universul" - asta se poate DOAR prin rezolvarea unor probleme de matematica foarte grele. Nici macar specialistii nu au o solutie completa in ceea ce priveste functionarea universului.
      • Like 2
    • @ Delia MC
      E algebra light. Nu se incepe direct cu ecuatii, pentru ca sunt prea abstracte, se incepe usor, cu metoda comparatiei, cu segmente etc.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      N-aţi citit cu atenţie: ANUMITE zone ale matematicii sunt o pierdere de timp pentru cei care nu le vor aplica niciodată.
      N-am spus că matematica in corpore e o pierdere de timp. Am spus că ZONE ale matematicii sunt o pierdere de timp dacă nu sunt aplicate. Aritmetica nu este. Sinusurile şi cosinusurile da. Alea sunt.

      Cum vedem şi prin comentariile de mai jos: "Nu cunosc niciun adult care să fi aplicat undeva practic sin α sau cos β. Niciunul! Și nici nu vreau să-l cunosc"

      Ce interesant, înseamnă că restul - noi, ăştia, plebea - care nu ştim să rezolvăm probleme de matematică foarte grele suntem cam prostuţi.
      Părinţii care îşi ajută copii să descifreze o materie absurdă, pe care nici ei n-o mai înţeleg, sunt cam prostuţi.

      Fix titlul articolului: nu poţi rezolva probleme dificile de matematică, eşti prost.

      Iată, eu n-am avut tangenţă cu matematica. Ştiu o istorie a matematicii de nu vă vine să credeţi - pot imbina matematica cu religia, filozofia, arta etc. -, am ceva baze uzuale, dar problemele alea grele îmi sunt paralele.

      Rezultă că sunt prost?
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Părinţii care îşi ajută copii să descifreze o materie absurdă, pe care nici ei n-o mai înţeleg, sunt cam prostuţi." - pai daca isi pot ajuta copiii nu sunt atat de prostuti.

      "Fix titlul articolului: nu poţi rezolva probleme dificile de matematică, eşti prost." - nu e vorba de exercitii dificile, din contra.

      "Rezultă că sunt prost?" - nu din cunostintele de istorie, filozofie etc.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Mulţi nu reuşesc şi apelează la meditatori.
      "Rezultă că sunt prost?" - nu din cunostintele de istorie, filozofie etc.
      Adică eşti prost doar la matematică. Dacă nu cunoşti matematica sau fizica, eşti prost. Dacă ai habar doar de o zonă light a matematicii şi nu poţi rezolva exerciţii complexe, înseamnă că eşti prost.
      Dacă ai idee cum funcţionează Universul şi poţi povesti nişte principii, dar nu poţi aplica exerciţii înseamnă că eşti prost.

      Uau! Ce planetă de proşti mai e şi Terra asta!
      • Like 1
    • @ Valentin
      O, nici n-aveti idee, dar asta e alt subiect. Nu ca ce spuneti dvs. sunt concluziile la care se ajunge din ce am spus eu. Daca nu intelegi ceva nu inseamna ca esti prost, dupa cum daca poti povesti ceva nu inseamna ca ai si inteles.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Păi nu există înţelegere completă. Sunt oameni care nu vor înţelege niciodată arta, deşi pot avea o înţelegere light, dar nu una de profunzime.
      Şi? Care e problema? De ce să chinui pe cineva cu lucruri pe care nu şi le doreşte?

      Îmi ajunge cât înţeleg din fizică şi nu pretind că ar trebui să fiu complet instruit în absolut toate domeniile, în special în cele care nu-mi folosesc. Da, îmi foloseşte o înţelegere light a fizicii, că doar nu înşurubez acceleratoare de particule. N-am ce face cu fizica propriu-zisă, aplicată.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Pentru modele matematice existe intelegere completa, cum sa nu. Exista intelegere, de fapt, sau lipsa ei.

      "Şi? Care e problema? De ce să chinui pe cineva cu lucruri pe care nu şi le doreşte?" - nu e nimeni obligat sa treaca prin chin. Cum am mai spus, note sunt de la 1 la 10.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dar pe mine nu mă interesează modelele matematice cum nu vă interesează pe dvs. tehnica picturii în ulei.
      Nu, nu e nimeni obligat. Există şi educaţie de cultură generală. Ceea ce se face în sistemele normale la cap.

      Cultură generală, fizică light, povestită, o istorie a matematicii, matematică distractivă etc.

      Cine vrea mai mult, accesează un opţional pus la dispoziţie de şcoală, unde poate înţelege matematica în miezul ei după cum doreşte.

      Asta înseamnă normalitate, nu absurditatea sistemului nostru.
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Dar pe mine nu mă interesează modelele matematice cum nu vă interesează pe dvs. tehnica picturii în ulei." - dar nu pune nimeni pe elevi sa invete cosmologie dupa modelul lui Friedmann. Analog pentru alte materii. Se fac niste lucruri de baza, insa corect si evaluarea se face corect (exceptand cazurile de profesori anormali). Nu e nimic absurd, cel putin din punctul asta de vedere.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Sunt puşi să înveţe aiureli cu sinusuri şi cosinusuri care nu le folosesc în viaţa reală. Asta încerc să vă spun. Fix cum spunea şi cineva pe acest forum.
      Da, înţeleg, sinusurile şi cosinusurile reprezintă dodoaşa matematicii, inimia şi frumuseţea ei, numai că nu toţi suntem interesaţi de matematică.
      Sigur că un viitor inginer, fizician sau mai ştiu eu ce trebuie să le ştie, dar mulţi nu devenim fizicieni şi nu şurubărim toţi acceleratoare de particule.

      Prin urmare NU NE INTERESEAZĂ.
      A, o istorie a matematicii sau legăturile acesteia cu arta e ok, e chiar plăcut, pentru că e o poveste.

      Evident, dacă descoperim frumuseţea matematicii, atunci e atlceva. Facem de plăcere, dar e absurd să urăşti matematica din rărunchi opt ani de zile şi să n-ai nicio portiţă de scăpare.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Si la ce-ti foloseste daca ai sti cum functioneaza Universul ?
      • Like 0
    • @ Eugen Ionescu
      Valentin check icon
      Vă referiţi concret, la a face planurile unui accelerator de particule sau la a înţelege formal, la nivel de documentar?
      • Like 0
    • @ Valentin
      Geometrie, fizica (inclusiv cele mai simple capitole, mecanica clasica de exemplu), inginerie, Tot ce inseamna Wi-fi are legatura cu sin si cos.
      In plus matematica, ca si alte materii nu se face cu scopul expres de a avea aplicabilitate. Daca acela e scopul, v-am spus, putem sa renuntam si la aritmetica si chiar la scris sau citit, ca face smartphone-ul tot.

      " Facem de plăcere, dar e absurd să urăşti matematica din rărunchi opt ani de zile şi să n-ai nicio portiţă de scăpare." - de acord, n-ai de ce sa o urasti, pentru ca nu ai de ce sa te fortezi sa iei 10.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      În mod evident, nu-mi spuneţi un lucru nou, dar tot ce enumeraţi dvs. mai sus sunt pentru ingineri, pentru informaticieni etc.
      Nu toţi devenim ingineri. Unii putem lucra în firme de publicitate. Cu computerele, corect, dar nu-mi spuneţi că nu pot regla un amărât de WiFi doar pentru că nu mă pricep la sinus şi cos.
      Din nou, nu toţi suntem ingineri.
      Nu pledez pentru indepărtarea matematicii hard în favoarea celei light, spun doar că matematica hard - aia cu sinusuri şi cosinusuri - ar trebui trecută pe opţionale.

      Opţionale, cum e religia la noi. Doar religia, din păcate.

      Cine vrea matematică sau fizică hard, să facă. Să-şi facă o meserie etc., dar să nu fim obligaţi toţi să înghiţim cosinusuri şi alcaloizi (sau cum se mai numesc).

      Fizica povestită ajunge celor care nu o vor aplica niciodată.

      Nu, la aritmetică nu putem renunţa pentru că ne putem trezi fără smartphone. Ca de exemplu se descarcă brusc. Aritmetica e utilă. Cosinusurile nu sunt, că nu socoteşti cu cosinusuri la magazin. E o mică-mare diferenţă.

      În plus, zona light a matematicii dezvoltă inteligenţa şi imaginaţia (lucru dovedit). Zona hard nu o dezvoltă dacă nu este studiată BENEVOL. Din contră, o inhibă.

      N-am spus că matematica e inutilă. Am spus doar că zonele hard din matematică sunt inutile pentru cei care nu le vor aplica mai târziu (de ex. ca inginer).
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Nu, la aritmetică nu putem renunţa pentru că ne putem trezi fără smartphone. Ca de exemplu se descarcă brusc." - il tinem seara la incarcat, nici o problema. Fata de nenumaratele ore de aritmetica si citire/scriere e un dezavantaj minim. Plus ca tehnologia avanseaza, bateriile sunt din ce in ce mai bune, softurile mai eficiente, ecranele la fel.

      "Cu computerele, corect, dar nu-mi spuneţi că nu pot regla un amărât de WiFi doar pentru că nu mă pricep la sinus şi cos." - nu, dar fac parte din cultura generala. Cultura generala nu inseamna doar istorie, literatura si arte.

      "Nu pledez pentru indepărtarea matematicii hard în favoarea celei light, spun doar că matematica hard - aia cu sinusuri şi cosinusuri - ar trebui trecută pe opţionale." - sin si cos nu reprezinta matematica hard.

      "În plus, zona light a matematicii dezvoltă inteligenţa şi imaginaţia (lucru dovedit). Zona hard nu o dezvoltă dacă nu este studiată BENEVOL. Din contră, o inhibă." - dovedit, spuneti? Indicati-mi si mie niste studii in care s-a dovedit asta. Si ca cea "light" dezvolta imaginatia, si ca cea "hard" o inhiba. Inteleg ca si profesorii universitari de mate au ceva de invatat aici, facem toti matematica prea hard, ramanem fara imaginatie.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Uneori uităm. Studii arată că matematica formatează intelectul, dezvoltând imaginaţia şi inteligenţa. Tot acelaşi studii pot arăta ce înseamnă să insişti pe o zonă care ţi se pare scârboasă, cum devine matematica în clasa a VIII-a. A forţa pe cineva duce la inhibare şi traume. Sunt studii în acest sens. Căutaţi-le.

      Cos şi sinus reprezintă matematica hard pentru foarte multe persoane. Pentru unii nu reprezintă. Pentru cei care au uşurinţă la matematică.

      La fel cum pictura în ulei nu pune probleme unei persoane talentate.

      N-aţi fost atent. Am spus că matematica hard inhibă imaginaţia DACĂ EŞTI OBLIGAT SĂ O FACI. Profesorii de matematică nu devin profesori cu biciul la spate. Devin pentru că le PLACE.

      Da, atunci când eşti obligat să te ocupi de o zonă pe care o urăşti din ficaţi imaginaţia se diminuează.

      Nu e valabil pentru profesorii de matematică, care devin profesori prin LIBERUL ARBITRU şi pasiunea pentru matematică.
      • Like 2
    • @ Delia MC
      Întrebarea dvs. este foarte pertinentă, și din păcate Vali a înțeles că era vorba de gimnaziu în loc de ciclul primar.
      Încerc să vin eu cu posibile răspunsuri: ca să aibă învățătoarele motiv să se dea indispensabile și deștepte în fața copiilor și a părinților mai ocupați? Ca să facă profituri bunicele diverse edituri? Ca să facem totul mai complicat în loc să facem totul mai simplu? Alegeți dvs...

      Și da, aici n-o să mai comenteze „Jonn Jonzz”: niciun adult întreg la minte nu folosește segmente ca să rezolve niște probleme liniare! Dar copiii din ciclul primar pot, căci ei sunt mult mai intuitivi și mai inteligenți decât adulții, nu-i așa?
      • Like 3
    • @ Valentin
      Pai si profesorul de matematica a fost lipsit de liber arbitru cand era la randul lui elev, nu? In acceptiunea dvs., cel putin. Totusi, eu zic ca are imaginatie.
      Nu inteleg de ce standardul dvs. de hard/light ar trebui sa fie cel oficial. Si nu, faptul ca e adoptat si de altii nu e un argument, asta nu il face automat si bun.
      • Like 2
    • @ Horia Pelle
      Valentin check icon
      Ca să facă profituri bunicele diverse edituri? Ca să facem totul mai complicat în loc să facem totul mai simplu? Alegeți dvs...

      Există clar nişte zone light ale matematicii care dezvoltă imaginaţia, inteligenţa, gândirea divergentă etc. De aceea apar şi în alte sisteme de învăţământ, dar există un prag după care se intră în matematica hard, propriu-zisă.

      E vorba de coşmarul claselor VII-VIII, de orele în care mesteci inutil sinusuri şi cosinusuri, cu lacrimile curgând pe caiet.

      Aşa ceva nu apare în alte sisteme de învăţământ. La noi apare.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Profesorul de matematică a avut uşurinţă în matematică. Lucrurile acestea se rezolvă foarte simplu în sistemele de educaţie din afară: psihologi şi pedagogi cu experienţă testează copilul şi îl îndrumă spre un opţional de matematică.

      Nu este standardul meu, este un standard aplicat şi de alte sisteme de învăţământ.

      Restul sistemelor de învăţământ îşi motivează aceste standarde prin studii şi lucrări de specialitate. La noi până şi manualele de pedagogie aflate în uzul viitorilor profesori spun negru pe alb că ne confruntăm cu un sistem aglomerat!!!!
      • Like 2
    • @ Horia Pelle
      Adultul de obicei foloseste direct chestii de algebra, care sunt destul de abstracte. Acele metode care se fac in ciclul primar sunt o introducere mai usoara catre acele notiuni. Nu tot ce se face in scoala e menit sa aiba aplicabilitate imediata la trecutul strazii.
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Restul sistemelor de învăţământ îşi motivează aceste standarde prin studii şi lucrări de specialitate. " - dati si dvs. un exemplu de astfel de studiu, din care sa reiasa ca doar acele programe sunt bune, si ca a noastra nu e. Sau ce anume din programa noastra ar trebui scos si din ce motiv, ce capitol.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Citiţi manualele de specialitate existente în librării şi veţi găsi destule exemple. Tot ce vă pot spune este că SUNT. Vorbim chiar de profesori care au încercat schimbarea sistemului şi au descris experienţa în manuale care servesc viitorilor profesori.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Eu nu v-am intrebat de manuale, ci de studii. Va erijati in expert, vad, nu puteti sa citati un studiu?
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Tocmai pentru că nu sunt expert dau ca exemplu manualele, şi multe puncte din discursul meu sunt luate chiar din aceste manuale.
      Nu mă pricep la studii. În mod evident, cum orice lucrare ştiinţifică se bazează pe studii, aceste manuale au capitole întregi cu studii sau referinţe. Le puteţi parcurge, eu nu văd de ce mi-aş consuma inutil timpul.

      Repet: vorbim de manuale de pedagogie care CRITICĂ propriul sistem educaţional. Asta spune mult.

      Însă nu înţeleg esenţialul: dvs. susţineţi că manualele existente pe piaţă sunt stupide?
      • Like 1
    • @ Valentin
      Intr-o dezbatere fiecare participant isi sustine afirmatiile cu dovezi. Dvs. emiteti niste afirmatii foarte concrete, unele dintre ele, pentru care nu aduceti dovezi suficiente in discutie. Nu este treaba mea sa caut dovezi pentru argumentele dvs, ci doar pentru ale mele. Daca imi spuneti ca este lucru dovedit ca matematica light stimuleaza imaginatia, ma astept sa puteti dovedi acel lucru, sau sa imi puteti indica cine si cum a dovedit asta. Daca nu o faceti imi rezerv dreptul sa cred ca acele dovezi fie nu exista, fie dvs. nu v-ati informat suficient incat sa puteti sa va sustineti afirmatiile. Este un pic aiurea ca dvs. sa faceti o afirmatie la obiect cum este cea mai sus mentionata, sa spuneti ca este lucru dovedit, iar atunci cand va intreb de dovezi dvs. sa spuneti ceva de genul "cititi ... manuale".
      Nu spun neaparat ca manualele sunt stupide, dar si in manuale si in studii se pot strecura greseli, de aia as vrea sa intru in detalii, dar pentru asta am nevoie de un punct de pornire, cel mai bun fiind una sau mai multe lucrari publicate in reviste de specialitate, trecute prin peer review.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Dovezile există, doar că nu le caut pentru dvs. Cărţile există, sunt tipărite şi aflate deja la a III-a sau a IV-a ediţie.
      Puteţi să vă rezervaţi orice drept. Asta nu va schimba situaţia. Nu va schimba că manualele care pregătesc oameni pentru un sistem critică dur fix acel sistem.
      Aha, deci acele manuale sunt greşite. Cam asta e ideea. S-au strecurat greşeli.
      Nu ştiu, dvs. ştiţi mai bine. În plus, dvs. vorbiţi de lucruri pe care nu le-aţi citit. Sau pe care nici măcar nu le-aţi răsfoit.

      Ce-ar fi să le citiţi şi pe urmă să mai vorbim?
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Asta nu va schimba situaţia.' - asa e, pana acum nu ati adus dovezi in discutie.
      "Nu va schimba că manualele care pregătesc oameni pentru un sistem critică dur fix acel sistem." - de aceea sistemul ramane in continuare cam tot ala. De 30 de ani incoace.
      " În plus, dvs. vorbiţi de lucruri pe care nu le-aţi citit. Sau pe care nici măcar nu le-aţi răsfoit.' - 1) Nu stiti ce am citit. 2) Cand a fost nevoie sa aduc dovezi in discutie, am adus, vedeti programa de matematica, doar ca exemplu.
      "Ce-ar fi să le citiţi şi pe urmă să mai vorbim?" - ce-ar fi sa va sustineti dvs. in mod corect afirmatiile, cu dovezile de rigoare?
      • Like 2
    • @ Horia Pelle
      Delia MC Delia MC check icon
      Metoda aia am avut-o și eu în școală numai că mai demult se trata mai superficial, nu-i tembeleau pe copii atâta. Un copil nu are capacitate de abstractizare, pentru el merele sunt mere și segmentele niște bețe! Ca adult acum am, dar la 9-10 ani nu aveam. Mai târziu, când am învățat ecuațiile, mi-am adus aminte: acum merge totul ușor, sigur că am catalogat-o de prostie. Văd că lucrurile s-au schimbat, în (mult mai) rău. Acuma îi pisează zdravăn, nu se lasă! Când, părerea mea, ar trebui să fie metodă alternativă, pe care n-are rost să se insiste până la exasperare dacă TOT vin ecuațiile mai târziu. Suntem incredibil de conformiști, parcă a poruncit Dumnezeu! Eu cred că orice profesor/învățător ar putea să nu pună mare accent pe unele lucruri nu foarte utile din programă însă le lipsește capacitatea de a distinge esențialul de neesențial și-i dau cu hei-rup înainte.
      • Like 2
    • @ Delia MC
      Nu, învățătoarele visează și ele să ia un elev de-al lor premii la concursuri, pentru că asta le aduce salariu de merit, pe nemerit.
      Înainte de a visa însă asta, au un interes imediat să facă lucrurile complicate: after-school-ul, care le dublează sau triplează salariul! Dacă temele ar fi normale (mai simple și mai scurte), ele n-ar avea atâția copii la after-school.
      "It all makes perfect sense, expressed in dollars and cents, pounds, shillings and pence..."
      • Like 3
    • @ Valentin
      Parerist check icon
      Si geometria de baza e absolut inutila, in viata normala n-o s-o folositi strict niciodata. N-aveti nici macar nevoie sa calculati suprafata unui perete ca sa stiti cate bidoane de vopsea sa cumparati... luati unul si daca ajunge bine, daca nu, mai luati unul, intrucat vopseaua oricum se vinde la bidon, nu la mm2. Se poate trai deci si fara cea mai elementara notiune de geometrie.
      Pana si postulatele lui Euclid sunt complet inutile dpdv practic, intrucat se refera la concepte abstracte si idealizate complet irelevante in practica. N-o sa vedeti o dreapta infinita sau un punct de dimensiune 0 in viata reala niciodata in decursul unei vieti. Dpdv practic e complet irelevant daca doua drepte paralele cu o a treia sunt paralele intre ele sau se intalnesc poate peste 100 ani lumina, pentru un muritor de rand e fix acelasi lucru.
      Insa formeaza un mod de a gandi si o disciplina mentala pe care nicio alta materie nu o face. Iar disciplina asta ESTE utila in viata de zi cu zi, chiar si cand nu ne dam seama,
      • Like 2
  • Valentin check icon
    Sistemul de învăţământ cu care România a înflorit este cel pus la punct de Spiru Haret. Am o carte de logică din acei ani (o raritate) şi un manual recent. Manualul de acum e pe păsăreşte. Cel din timpul lui Haret e atât de clar, atât de bine ritmat încât nu doar îl înţelegi, dar îl citeşti de plăcere.
    România are în continuare o programă greoaie, moştenită din comunism. A dispărut coloratura politică, dar a rămas mentalitatea, difuză, bazată pe un soi de nostalgie prost înţeleasă. E un sistem bolnav, care chinuie deopotrivă şi adulţi, şi copii.
    • Like 2
    • @ Valentin
      Programa si manualele sunt lucruri diferite. Programa singur ati spus ca a ramas cam aceeasi, si aveti un manual (pe acea programa, subliniez) despre care singur spuneti ca va place.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Am spus că este aceeaşi DIN COMUNISM.

      DIN COMUNISM, acelaşi sistem îmbâcsit şi păsăresc. Manualul de care vorbesc e din 1935.

      Nu era comunism în 1935. Am scris clar.
      • Like 1
    • @ Valentin
      O, interesant! Cine sunt autorii? As fi curios sa citesc asa ceva din era aceea.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Puteţi găsi prin anticariate. Numele mi-e total necunoscut, dar probabil că era cunoscut în epocă. Nu înţeleg însă ce vă miră. Manuale şcolare existau şi în anii 30, şi erau infinit mai bune.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Ma surprinde in mod placut faptul ca manuale atat de vechi inca se mai gasesc. Din era comunismului am mai tot vazut, mai vechi de atat mult mai rar.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Întâmplător, la anticariate sau pe borduri, prin piaţă. Am şi o istorie a artei tipărită de Fundaţiile Regale (anii 20).
      • Like 2
    • @ Valentin
      2+2 = 4 , asta se intampla de mii de ani , o sa ajungem sa spune ca si gramatica e inutila . Sau sa vorbim romaneste, la ce bun ? Utilitatea unui lucru e relativa, daca ceva iti pune mintea la contributie , e spre binele tau, mai tarziu tu vei putea lua decizii, nu trebuie sa apelezi la altii. Nu trebuie sa negam ceea ce nu putem intelege.
      • Like 2
    • @ Eugen Ionescu
      Valentin check icon
      Aţi înţeles greşit. Există o zonă de bază a matematicii, care include aritmetica, anumite elemente light de algebră, elemente uşoare de geometrie etc. Nimeni n-a spus vreodată că ar trebui să eliminăm matematica sau gramatica.
      Am spus doar că sistemul românesc oferă şi zone care nu folosesc practic, zone specifice. Acelea ar trebui trecute pe OPŢIONAL, pentru cei care vor să studieze matematica, fizica etc.

      Nu, utilitatea unui lucru nu e relativă. Dacă înţelegi din timp că nu-ţi place matematica nu vei urma o facultate de specialitate şi nu vei folosi niciodată sinusuri şi cosinusuri.

      Există şi lucruri relative, după cum există şi lucruri clare. Cum ar fi să dai la uman pentru că n-ai treabă cu matematica. E un lucru clar, care se conturează încă din şcoala generală (clasa a VIII-a).

      Referitor la gramatică, din păcate la noi este amestecată cu filologia sau cu o gramatică de performanţă. Nimănui nu-i folosesc tone de diateze pasive, decât celor care vor să studieze limba. Cercetătorilor, filologilor. Restul avem o bază de gramatică. Nimeni nu stă să se gândească la subordonata subjonctivă care subjonctivează prepoziţia subordonată circulară subjonctivată bla, bla, bla... De asta se ocupă fiolologii. Omul de rând rezolvă un acord şi cam atât. Restul e exerciţiu şi lectură.
      • Like 1
  • Eu sunt batran dar am nepot in cls a VII a si stranepot in cls a V a.Eu mi-am pus mereu o intrebare: CAT din ce invata un copil in cei 12 an de scoala ,va folosi in viata si CATI vor folosi sa zicem 50-60%? Si din nou e corect ca pentru un nr mic de copii care vor avea nevoie de cunostintele predate in scoli ,sa-i chinuim pe toti ? Nu sunt prea multe conostinte cae se predau fara a fi folostoare in viata ? Poate ar trebui ca examinarile sa se faca pe doua paliere de cunostinte .Apoi ,sunt multi profesori care vin la scoala ca sa treaca ziua ,sa-si ia salariul iar in urma lor NU RAMANE MAI NIMIC. Eu,din momentul cand invatatoarea a spus ca putem ridica mana sa intrebam ceva ,de cate ori nu intelegeam ,eu am oprit ectia am intrebat ,si dupa ce am inteles se relua predarea. La inceput se cam uita urat profa dar dupa un timp si-a dat seama ca tot mai multi copii stiau mai mult. Dupa multi ani ,fiica mea a ajuns eleva unui profesor care mi-a predat mie .Intrebarea lui a fost ,si tu faci ca tatal tau ? Se pune intrebarea ,cum e bine sa spui DA la intrebarea profesorului daca s-a inteles lectia sau sa intrebi cand nu pricepi?Si acum vin si spun pt ce am invatat termotehnica,electotehnica,fizica si chimie cand in specialitatea mea nu am folosit niciodata acele cunostinte? Numai pt cultura mea personala ? Acum s-a introdus LATINA in cls a VII a.E normal cand ei abia se descurca cu engleza sau franceza?.Sau era un profesor fara ore si astfel s-a rezolvat.E necesara intr-un domeniu-doua dar cine are nevoie ,sa invete ! Oare in Germania,Anglia sau Danemarca se invata latina in scoala generala ? Am organizat o expozitie intr-un liceu pt 24 Ianuarie..Sunt clase care au sapte ore pe zi .E normal ?E benefic? E uman ?Nu Dv sunteti de vina ca elevii se cred prosti si sistemul care indoapa copilul cu de toate !
    • Like 3
    • @ Gheorghe Fedorca
      Delia MC Delia MC check icon
      E drept, poate în viață nu sunt folositoare.
      Temodinamica însă poate ajuta să știi cum funcționează mașina aia pe care o conduci.
      Electricitatea ca să știi ce-i cu acel curent cu care toate aparatele funcționează. Istoria și geografia să știi pe ce lume trăiești.
      Latina se învață demult, am avut și eu în clasa a VIII-a, mult nu mai știu. Dar măcar să știm un pic ce-i cu limba română, de ce e o limbă romanică (măcar atât, o idee). În Germania se învață dar la liceu și din câte știu, opțional.
      De acord cu acele paliere: unii nu sunt în stare și nici nu trebuie să învețe mai departe. Pentru ei un nivel mai mic ar fi de ajuns. Nu-ți trebuie atâta poliloghie să fii strungar, instalator, etc.
      Nu există copii proști, există copii cărora nu le place școala și nici nu sunt capabili să urmeze licee și facultăți însă au alte daruri. Toți au ceva bun în ei, toți au o aplecare spre ceva. Iar lipsa de încredere pe care școala românească " reușește " să le-o sădească, asta e crimă. Urmările sunt serioase și greu spre imposibil de remediat.
      • Like 2
    • @ Delia MC
      Valentin check icon
      Puţinele zone care te pot ajuta să înţelegi cum funcţionează maşina pe care o conduci pot fi făcute la educaţie tehnologică, aplicat şi clar.

      Nu există copii proști, există copii cărora nu le place școala

      1. Nu toţi trebuie să facem facultăţi. Minunăţiile populare - olăritul, dansul popular - sunt făcute de persoane fără facultăţi, anonime.

      2. Doar la noi întâlnim fenomenul cu neplăcutul şcolii, asta pentru că materia devine frenetică şi absurdă. În niciun sistem din lume nu se toarnă cu basculanta cum se toarnă în al nostru.
      Nu avem doar elevii cărora nu le place şcoala, ci şi părinţi care merg cu copilul la psiholog pentru a contracara efectele unui sistem absurd.
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Nu există copii proști" - asta e sub forma de axioma? De ce n-ar exista, ma rog?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Termenul de prost nu există în psihologie sau psihopeagogie.

      Nu apare nicăieri.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Dvs. insa l-ati folosit. In limbajul colocvial exista si are sens.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Delia MC Delia MC check icon
      Corect.
      Dar școala se poate să nu placă ( atâta teorie ) și pentru că pur și simplu unii sunt firi practice și aplicate și nu mai au râbdare. Pentru ei ar trebui o programă redusă și da, școală profesională (meseria e brățară de aur).
      Că în România nu le place școala am văzut-o cu ochii mei și da, fiindcă materia e prea multă. Ani în șir am văzut copii, am vorbit cu părinți dar și cu profesori. Am constatat: elevii, cei care fac față sunt și ei surmenați, dorm insuficient (nu, nu stau toți la tv ). Ceilalți o duc mai bine, împușcând note dar nepricepând mare lucru, se mulțumesc să promoveze. E clar ceva putred. Am dat inițial vina pe programă dar e vorba de fapt de un cumul de factori: materie multă, manuale proaste, profesori care merg cu hei-rup înainte, că vezi Doamne, asta e programa, cu asta defilăm. N-am prea văzut profesori să adapteze ceva, cât de mic. Ba mai obligi și la n culegeri și reviste! Suntem campioni mondiali la complicat lucrurile.
      Părinții sunt exasperați, copiii supra-solicitați (leneși, e greșit). Nu fenomenul meditațiilor e problema ci amploarea lui. Părinții nu știu că sistemul e atat de defect și de fapt n-au ce face așa că-și forjează copiii la maxim.
      Dacă azi rămâne unul de căruță, mâine doi, poimâine trei, ceva nu-i în regulă!
      • Like 2
    • @ Delia MC
      Problema este că „generația fulgilor de nea” n-are nici înclinații teoretice, nici înclinații practice. Și sunt din ce în ce mai mulți din ăștia prea sensibili. Parcă sunt proiectați anume pentru a constitui viitoarea bază a unui partid „progresist” — handicapați, frustrați, incapabili să gândească altfel decât în lozinci gen Greta Thunberg, viitori dependenți de ajutor social și „copii” ai unui tătuc politic!
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Educaţia fără liber arbitru nu e posibilă. Dacă vezi că matematica pur şi simplu nu se lipeşte de tine şi eşti nevoit să zaci sute de ore cocoşat pe caiet, cu lacrimile picurând din vârful nasului, e clar că anumite zone ale matematicii - cele vocaţionale - n-au tangenţă cu tine.
    Asta nu are legătură cu bazele, care sunt NECESARE oricui. Învăţământul românesc e campion la depăşit bazele.
    Se dă materie ca la balamuc, cu basculanta, materie care depăşeşte cu mult gradul de maturizare al copilului. Ba chiar al adultului.
    Sute de părinţi declară - chiar aici apar câteva comentarii - că materia îi depăşeşte total, şi că sunt obligaţi să apeleze la meditatori.

    Asta nu înseamnă CULTURĂ GENERALĂ. Cultura generală e accesibilă oricăriei vârste, numai că învăţământul nostru trişează. Ceea ce e denumit pompos cultură generală e de fapt materie vocaţională, matematică adresată celor care au o afinitate şi o uşurinţă specifică. Desigur, ea se poate descoperi pe parcurs, dar dacă după 7 ani de matematică rezultatul e chinuit atunci e clar că respectivul nu are vocaţie pentru matematică.
    • Like 2
    • @ Valentin
      "eşti nevoit să zaci sute de ore cocoşat pe caiet, cu lacrimile picurând din vârful nasului" - in afara poate de parinti nu te forteaza nimeni sa faci asta. Notele sunt de la 1 la 10, nu esti de 10, OK, nu-i nici o tragedie.

      "Se dă materie ca la balamuc, cu basculanta, materie care depăşeşte cu mult gradul de maturizare al copilului. Ba chiar al adultului." - de unde rezulta asta?

      "Sute de părinţi declară" - de unde rezulta asta? Chiar dvs. spuneti ca aici pe forum apar doar cateva comentarii in sensul asta.

      "Ceea ce e denumit pompos cultură generală e de fapt materie vocaţională" - si dvs. ati decis asta in baza a... ce?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ba e o mare tragedie să nimereşti la un liceu unde profesorii au 5 la titularizare şi de unde ţi-e teamă să te întorci acasaă când se lasă întunericul. Vreţi cazuri? Căutaţi pe Google.
      • Like 2
    • @ Valentin
      5 este nota de trecere. Problema o reprezinta acele licee, sau mai exact criminalitatea din zonele respective. Cu totul diferit de programa scolara. Ar trebui rezolvata atunci ACEA problema, nu modificata programa.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Exact, fix asta e problema. D-aia trag tare părinţii, să nu-şi ia copilul de la camera de urgenţă.
      Ba da, programa trebuie şi VA FI modificată. Nu uitaţi că s-a redus numărul de ore. Ce se făcea până acum pe redepe înainte se va face acum frenetic.

      Părinţii, elevii şi profesorii nu vor fi deloc mulţumiţi. Lucrurile încep deja să se mişte
      • Like 3
    • @ Valentin
      "Ba da, programa trebuie şi VA FI modificată. Nu uitaţi că s-a redus numărul de ore. " - de unde rezulta asta? Reducerea numarului de ore nici nu cred ca s-a pus inca in aplicare. Nici nu prea avea cum, avand in vedere ca doamna ministru s-a grabit sa ia acea hotarare fara sa se consulte in prealabil cu cei cu care singura spunea ca trebuie sa se consulte.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Reducerea numărului de ore este obligatorie pentru că este lege, numai că se pune în aplicare de anul viitor. Modificările nu se fac în timpul anului şcolar.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Lege care se poate modifica in urma consultarilor. Care trebuiau facute de la bun inceput.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Nu e o veste prea rea. Ar fi bine să lase numărul de ore aşa cum este acum. Nu pentru că acum e mai bine, ci pentru că prin modificare sistemul devine infernal.
      • Like 1
    • @ Valentin
      OK, v-ati mai schimbat pozitia fata de alte dati, observ, cel putin in privinta asta, a numarului de ore.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      N-aţi înţeles: sunt pentru reducerea numărului de ore, dar reducerea numărului de ore trebuie să vină la pachet cu reducerea materiilor. Atlfel faci aceeaşi cantitate de materie întrt-un timp mult mai scurt (logic).

      • Like 2
  • Matematica ajunge sa fie o spaima supradimensionata din cauza profesorilor!!! Ei nu stiu decat sa fie aroganti. Ca si cum rezolvarea problemelor de matematica este un prilej de a te da mare in fata elevilor, de a te arata destept si atoatestiutor, in loc de a le arata copiilor ca tenacitatea si straduinta, rabdarea, curiozitatea si ingeniozitatea sunt cele care fac din matematica o bucurie!!!
    • Like 3
    • @ Adriana Negruti
      Valentin check icon
      Matematica înseamnă un domeniu vast, care porneşte de la baze la zone complexe, care cer un anumit talent (aşa numita inteligenţă matematică). În restul sistemelor de învăţământ se predau bazele matematicii. Noi predăm matematică ca la balamuc, cu lopata, cu basculanta.
      Da, matematica poate însemna şi o bucurie, dar dacă după 20 de meditatori şi ore întregi petrecute pe caiet vezi că bucuria nu se lipeşte de tine, înseamnă că asta este! Rămâi cu bazele.
      Orice studiu vocaţional - şi matematica este vocaţională - împlică LIBERUL ARBITRU.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Nu, matematica se face corect, cu exercitiu. Noi in generala si gimnaziu exact asta facem, niste lucruri de baza, insa le facem corect. Cine doreste mai mult are parte de mai mult la liceu, cine nu, nu. Cu liber arbitru.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      În mod evident că se face cu exerciţiu. Ca de exemplu aritmetica, anumite baze din geometrie etc.
      Toate sistemele de învăţământ le fac corect, numai că noi le depăşim cu mult.
      Ascultaţi mărturii ale părinţilor care şi-au dus copiii în sisteme din afară, şi veţi afla se face cam 35% din ce se face la noi, că materia de clasa a VII-a este împinsă până în clasa a VIII-a, pentru că acelea sunt BAZELE, şi restul sistemelor de învăţământ nu lasă bazele necimentate, ca al nostru.
      Au şi ei matematică clasică - cea pe care o facem noi la clasele VII-VIII - dar este OPŢIONALĂ.
      Adică nu eşti obligat să o faci.
      Vorbim de o materie care îi depăşeşte pe părinţi chiar din şcoala generală. Asta nu înseamnă cultură generală. Cultura generală e inteligibilă la ORICE vârstă.
      Noi sărim cu mult peste cultura generală.
      • Like 2
    • @ Valentin
      "Toate sistemele de învăţământ le fac corect, numai că noi le depăşim cu mult." - pai incepeti sa va contraziceti. La un moment dat spuneati ca sunt doar povesti, istoria matematicii. Acum sunt si exercitii.

      "Ascultaţi mărturii ale părinţilor care şi-au dus copiii în sisteme din afară, şi veţi afla se face cam 35% din ce se face la noi, că materia de clasa a VII-a este împinsă până în clasa a VIII-a," - nu stiu de unde ati scos acel 35%. Parintii cu care am discutat eu au revenit in tara ca sa-si dea copiii la scoala aici pentru ca se facea unde fusesera ei plecati li se parea o gluma proasta si nu doreau sa inceapa ei un regim de homeschooling.

      "Vorbim de o materie care îi depăşeşte pe părinţi chiar din şcoala generală. " - asta reprezinta regula sau exceptia? Eu nu am intalnit inca parinte depasit de ce se face la scoala la matematica.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      1. Educaţia matematică înclude:
      1. - o istorie a matematicii (povestită)
      2. - bazele matematicii (fracţii, noţiuni elementare de geometrie etc. - da, cu exerciţii, normal)
      3. - matematică distractivă, aplicată (tot cu exerciţii)

      Ce nu se face în alte sisteme de învăţământ decât opţional e matematica păsărească, acele exerciţii injective, bijectie, protojective, gogojective şi alte jective din astea. Alea nu se fac decât la cerere, adică te înscrii la un opţional de matematică. Unde faci bijective din alea din pasiune şi bucuria inimii. Nu obligat.

      Părinţii au fost nevoiţi să-şi dea copii la meditaţii pentru a ţine pasul cu un sistem absurd. Şi nu, nu li s=a părut o glumă proastă.

      Sistemul nostru li se pare o glumă proastă.

      TOATE sistemele de învăţământ fac acest lucru. Dau bazele, fără bijective şi altă păsărească. Da, o fi bună şi aia, dar e vocaţională. O faci dacă vrei, dacă te pasionează.

      Niciun sistem european normal la cap nu pune la jugul bijectivelor elevi şi părinţi disperaţi. Numai la noi se întâmplă aşa ceva.

      Din nou, matematica e vastă, şi bănuiesc că şi gogojectivele din matematică or fi fascinante, dar pentru cine vrea să le facă.
      • Like 2
    • @ Valentin
      "Ce nu se face în alte sisteme de învăţământ decât opţional e matematica păsărească, acele exerciţii injective, bijectie" - aveti aici programa de gimnaziu la matematica:
      http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2017-progr/24-Matematica.pdf
      Aratati-mi dvs. unde apar functiile injective si bijective.

      "Părinţii au fost nevoiţi să-şi dea copii la meditaţii pentru a ţine pasul cu un sistem absurd. Şi nu, nu li s=a părut o glumă proastă." - parintii? In general? De unde rezulta asta?

      "Niciun sistem european normal la cap nu pune la jugul bijectivelor elevi şi părinţi disperaţi. Numai la noi se întâmplă aşa ceva." - nu, nici la noi nu se intampla asta, dupa cum am demonstrat cu documentul mai sus citat.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Termenul de gogo-jective era generic. Dar dacă vreţi vă pot cita păsăreasca aia cu sinusuri şi consinusuri, dintr-o felie greţoasă a matematicii numită algebră. Noi o făceam în şcoala generală, nu la liceu. Este o zonă a matematicii care în alte sisteme de învăţământ se face doar vocaţional, opţional.
      Nu ştiu dacă în algebră apar gogojectivele, dar ştiu ce chin înseamnă această parte scârboasă a matematicii.
      Care - din nou - poate fi sublimă şi genială pentru cine VREA să o studieze, dar cu forţa e un chin.
      • Like 2
    • @ Valentin
      sin si cos sunt niste functii elementare care sunt utile printre altele la geometrie. Plus fizica. Au aplicabilitate practica, ca tot era vorba de asa ceva. Ce se face in gimnaziu cu ele este fix de baza, e aproape nimic.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Geometria, fizica, chimia etc. nu au aplicabilitate practică decât dacă faci o meserie care cere aceste domenii.
      Nu megi la piaţă să desenezi pe caldarâm ecuaţia cântarului, că nu-ţi foloseşte la nimic.
      E o mare diferenţă între fizica de culutură generală (povestită) şi fizica aplicată, pe care dacă nu o aplici, o uiţi.
      Valabil şi pentru chimie, unde nu faci ecuaţii în viaţa reală. Da, ai idee că acidul e stins de o bază, dar de aici şi până la a rezolva ecuaţii la chimie e o cale lungă.

      În sistemele de învăţământ normale ştiinţele de cultură generală sunt separate de partea aplicată.

      Una e să înţelegi un lucru, alta e să-l aplici. Poţi înţelege fizica fără să o aplici. O poţi înţelege dintr-un documentar sau o revistă de popularizare, şi îţi ajunge.
      Ce nu aplici, nu-ţi foloseşte.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Nu cunosc niciun adult care să fi aplicat undeva practic sin α sau cos β. Niciunul! Și nici nu vreau să-l cunosc, ar fi probabil o persoană prea ciudată și plicticoasă.
      • Like 2
    • @ Valentin
      "Geometria, fizica, chimia etc. nu au aplicabilitate practică decât dacă faci o meserie care cere aceste domenii." - cu un asemenea argument putem spune ca nimic nu are aplicabilitate practica.

      "Poţi înţelege fizica fără să o aplici. O poţi înţelege dintr-un documentar sau o revistă de popularizare, şi îţi ajunge." - nu, aia nu e intelegere e un terci, cel mult entertainment.

      "Ce nu aplici, nu-ţi foloseşte." - OK, eu nu aplic niciodata nimic, dar absolut nimic din istorie. Si nici din muzica. Nici din artele plastice. Pot sa ma gandesc la cazuri in care nici scrisul nu e util. Am un telefon care raspunde la comenzi vocale si citeste in locul meu. De fapt nici de baza matematicii n-am nevoie, ca si pe aia o face telefonul. Le facem pe toate optionale?
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ba da, aritmetica are aplicabilitate practică. Îţi foloseşte la cumpărături. Chiar şi părţi din geometrie pot avea aplicabilitate practică (de exemplu poţi calcula lungimea unui carton pentru un joben de carnaval - ştiu că se face la matematică distractivă)
      Pe de altă parte, când mă refer la aplicabilitate practică, fizica povestită determină înţelegerea şi dezvoltarea imaginaţiei, ceea ce nu s-a stabilit şi pentru fizica aplicată, făcută fără liber arbitru.

      Nu s-a stabilit că unui elev care pur şi simplu nu înţelege partea aplicată a fizicii i se dezvoltă imaginaţia şi inteligenţa ameninţându-l cu notele şi corigenţele., şi ţinându-l ore întregi ţintuit pe scaun.
      Ba din contră, apare repulsia.

      Unii nu suntem croiţi pentru partea aplicată a fizicii sau chimiei. Partea fenomenologică (povestită) o înţelegem şi ne place.

      Aia e şi partea de cultură generală.
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Ba da, aritmetica are aplicabilitate practică. Îţi foloseşte la cumpărături. " - nu, n-are. O fac cu telefonul, de ce sa o invat la scoala?
      "Pe de altă parte, când mă refer la aplicabilitate practică, fizica povestită determină înţelegerea şi dezvoltarea imaginaţiei, ceea ce nu s-a stabilit şi pentru fizica aplicată, făcută fără liber arbitru." - Toti fizicienii au imaginatie, au nevoie de asa ceva ca sa fie fizicieni. Si nu ajungi fizician cu povesti. Cu povesti si atat faci un terci, o pierdere de timp. Limbajul fizicii este matematic.

      "Nu s-a stabilit că unui elev care pur şi simplu nu înţelege partea aplicată a fizicii i se dezvoltă imaginaţia şi inteligenţa ameninţându-l cu notele şi corigenţele., şi ţinându-l ore întreţi ţintuit pe scaun." - asta nu tine de programa. Nici de exercitii sau de lipsa lor, ca astfel de amenintari pot exista si daca se fac doar povesti.

      "Unii nu suntem croiţi pentru partea aplicată a fizicii sau chimiei. Partea fenomenologică (povestită) o înţelegem şi ne place." - fara exercitii in domeniile astea nu se poate vorbi de intelegere. Da, fiecare e croit pentru unele lucruri si mai putin pentru altele, de aia si notele sunt de la 1 la 10.
      • Like 1
    • @ Horia Pelle
      V-ar surprinde cat simt al umorului pot sa aiba :)
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, fiecare e croit pentru unele lucruri si mai putin pentru altele, de aia si notele sunt de la 1 la 10.

      Corect, asta înseamnă comunism. Totul încolonat. Sistemul lui Spiru Haret şi sistemele europene adaptează materia elevului, nu fasonează elevul după materie.

      Patul lui Procust.
      • Like 3
    • @ Valentin
      Nu, nu inseamna comunism, inseamna meritocratie. Esti de 10, bravo, felicitari. Nu, OK, esti de cat esti, esti evaluat corect. Nu ne prefacem ca sunt toti destepti pentru ca standardele sunt la genunchiul broastei. Mie AIA mi se pare comunism.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Ce spuneţi dvs. se numeşte patul lui Procust. Nu elevul trebuie adaptat materiei, ci materia elevului.
      Meritocraţia include LIBERA ALEGERE. Nimeni nu e obligat să devină ce nu doreşte.
      Înţeleg, dar evaluarea să fie informală. Eşti de 1 la matematică. Vrei să continui, să studiezi matematica, sau vrei să rămâi la educaţia matematică, la o matematică light, de dezvoltare personală? Că există şi matematică light, după cum există şi fizică light.

      Ce studiu şi de pe ce planetă arată că meritocraţia se atinge cu biciul, ca la noi?
      • Like 4
    • @ Valentin
      "Meritocraţia include LIBERA ALEGERE. Nimeni nu e obligat să devină ce nu doreşte." - de acord, nici nu este obligat. Nu te obliga nimeni sa devii matematician, sau sa inveti mate de nota 10. Ma rog, poate parintii, dar sa zicem ca nu discutam de asemenea cazuri.

      "Ce studiu şi de pe ce planetă arată că meritocraţia se atinge cu biciul, ca la noi?" - biciul nu face parte din programa, nici din sistemul de notare. Biciul este in mana profului sau al parintelui, daca este.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Da, aşa este, biciul este în mâna profului, sau a sistemului. Sistemul e un bici.

      Aha, înveţi matematică fără să devii matematician. Interesant. Adică ţi-e clar din prima că nu eşti făcut pentru materia asta şi că ai prefera doar o matematică light, de cultură generală, dar e obligatoriu să faci ceva ce vei uita instant, imediat ce vei arunca în foc cărţile şi caietele.

      Da, are logică. Foarte multă logică. N-o înţeleg eu prea bine, dar o avea logică.

      E logic să faci să pătrunzi într-o materie faţă de care n-ai nicio afinitate şi pe care o urăşti din rărunchi doar ca să ţi se demonstreze ceea ce ştiai de la bun început că nici tu nu eşti de ea, şi nici ea de tine.

      Foarte interesantă logică.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      E bine sa inveti macar tabla adunarii, sa nu te insele la crasma in sat, cand iti da restul dupa cateva pahare de rachiu !
      • Like 0
    • @ Valentin
      Adica sa coboare standardele daca elevul e lenes? Tocmai de aceea exista diversitate in structura scolara, fiecare se poate orienta spre ce i se potriveste. Daca insa parintii vor sa faca savant dintr-un potential poet, evident ca nu scoala e de vina.
      • Like 1
    • @ Eugen Ionescu
      Valentin check icon
      Nu înţelegeţi!!!!! Aritmetica reprezintă matematica light, matematica de bază!!!!
      BAZELE.
      Cosinusurile şi sinusurile sunt matematica aplicată, hard, vocaţională.
      Nimeni nu e absurd să înlăture o cultură generală matematică, cum ar fi aritmetica, zone simple de geometrie etc.

      E vorba strict de acea matematică aplicată, cu care te chinui în clasa a VIII-a şi de care tremuri la evaluare.
      • Like 1
    • @ Valentin
      Sistemul e un bici e o afirmatie mult prea generala.
      "Adică ţi-e clar din prima că nu eşti făcut pentru materia asta şi că ai prefera doar o matematică light, de cultură generală," - nu doar viitorii matematicieni invata matematica. Ce se face la noi in scoala este matematica de cultura generala, facuta corect.

      "E logic să faci să pătrunzi într-o materie faţă de care n-ai nicio afinitate şi pe care o urăşti din rărunchi " - are sens sa ai contact cu o materie cu care nu ai afinitate, da, ca sa iti dezvolti orizontul si cultura generala si nu are rost sa o urasti. Nu ai de ce.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      A, da, sunt sigur c-aș râde în hohote dacă i-aș vedea și asculta.
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Cosinusurile şi sinusurile sunt matematica aplicată, hard, vocaţională.' - de ce ar fi astea considerate din zona vocationala?
      • Like 1
    • @ Horia Pelle
      Nu stiti ce pierdeti ;)
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      Din cauză că nu folosesc practic şi pentru că nu prind pentru toată lumea. Şi din cauză că ulterior se uită, datorită unui mecanism numit memorie de dump (evacuarea memoriei).
      • Like 1
    • @ Valentin
      Folosesc practic, cum sa nu, in atatea domenii legate de inginerie. Stau la baza functionarii smarphone-ului din buzunar.
      Daca zicem ca nu folosesc practic, atunci nici aritmetica nici cititul nu (mai) folosesc practic, pentru ca avem smartphone-uri care sa faca toate operatiile astea in locul nostru. Le trecem si pe astea la optionale?
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Valentin check icon
      !!!! NU toţi facem inginerie!!!
      Or sta la baza smartphone-ului, dar nu prezintă niciun interes pentru cei care nu fabrică smartphone-uri.
      Nu confundaţi viaţa de zi cu zi cu profesia.

      Mai repet: aritmetica, lectura etc. fac parte din CULTURA GENERALĂ. Sinusurile şi cosinusurile NU. La opţionale trecem doar zona hard.

      Dvs. amestecaţi zona de cultură generală cu zona hard, cu materia propriu-zisă.

      RECAPITULĂM:
      -aritmetica (tabla înmulţirii, fracţii etc.) se fac în TOATE sistemele de învăţământ, pentru că reprezintă zona BASIC.
      -cosinusurile, sinusurile şi alţi termeni de acest gen ţin de zona HARD. În sistemele normale de învăţământ se fac opţional, pentru cei care vor să producă smartphone-uri, să şurubărească o navetă spaţială etc.

      Nu toţi avem aceleaşi pasiuni.
      • Like 1
    • @ Valentin
      "Mai repet: aritmetica, lectura etc. fac parte din CULTURA GENERALĂ. Sinusurile şi cosinusurile NU. " - de ce ar fi asa? Nu toti facem arte, sau muzica, le trecem si pe astea strict ca optionale, fara nici o ora obligatorie? Dar istoria, ca nici pe aia n-o folosesc in viata de zi cu zi, practic. Tot n-am inteles de ce ar trebui sa fac fortat aritmetica la scoala, sau citire/scriere, din moment ce am smartphone cu comenzi vocale.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Delia MC Delia MC check icon
      De ce nu mai multe standarde? Ești la genunchiul broaștei, mergi pe o filieră. Ești mai sus, pe alta. Mai apoi încă o triere. Până și comuniștii au înțeles că nu-s toți pentru liceu și facultate. Noi nu înțelegem. Vrem genii dar ăia sunt excepția. Regula e marea majoritate.
      Sau nu avem forța de a schimba și ne-am fixat în tipare impuse de Abramburica sau de Dumnezeu, egal.
      • Like 2
    • @ Delia MC
      Pai tocmai ca exista mai multe standarde deja. Si da, absolut de acord, avem nevoie si de scoli profesionale. Standardele diferite sunt la liceu/scoala profesionala. Acolo cine vrea mate mai multa are mate mai multa, cine vrea sa se axeze pe literatura are profilul uman s.a.m.d.
      Facultatea, la fel, o face cine e in stare si doreste.
      • Like 2
    • @ Jonn Jonzz
      Da, așa zicea și Dan Diaconescu la OTV...
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      "Parintii cu care am discutat eu au revenit in tara ca sa-si dea copiii la scoala aici pentru ca se facea unde fusesera ei plecati li se parea o gluma proasta si nu doreau sa inceapa ei un regim de homeschooling." - hahahahahahhahahahah
      QED că ești un român verde, din ăla care când vede rezultatele la testele PISA începe să urle că nu e corecte, dom'le, și că românii câștigă toate olimpiadele internaționale blah blah blah. Chiar mă întrebam când/dacă o să aduci și argumentul ăsta...
      Pe bune acum, dacă cineva revine în România în principal din cauza asta atunci își merită soarta. Who cares about poliție, justiție, sistem medical (știu, știu, probabil cunoști și români verzi care au venit în România să se opereze pentru că în Vest aștepți 6 luni pentru un RMN), autostrăzi etc., cel mai important e ca plodul să învețe Swartz-Cauchy-Buniakovski încă din clasa a 8a (asta ne-a întrebat proful de mate in prima oră dintr-a 9a, acum 25 de ani, și bineînțeles că nimeni din clasă nu știa... fie-i țărâna ușoară idiotului, că din cauza lui am ajuns dintr-un elev de 8, care participa la olimpiada județeană, să fiu corigent în fiecare vară...)
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      Ah, încă ceva, ca fapt divers : am emigrat din căcatul ăla de țară cu prima ocazie prinsă, și dacă aș avea copii sistemul de învățământ din România ar fi ULTIMUL lucru care l-aș lua în calcul ca argument pozitiv pentru o eventuală revenire. Revenire care nu a existat niciodată în mintea mea, tot ca fapt divers... :))))))))))
      • Like 0
    • @ Ionelu Chelu
      Nu am vazut pana acum vreo dovada ca ar fi ceva in neregula cu testele PISA. Ca testele TIMMS ar putea spune mai mult e adevarat dar da, analfabetismul functional si rezulatele de la PISA sunt o problema.
      "știu, știu, probabil cunoști și români verzi care au venit în România să se opereze pentru că în Vest aștepți 6 luni pentru un RMN" - daca faceti aluzie la NHS, atunci da. Stiu cazuri de straini care au venit in Romania pentru servicii medicale, cele din sistemul privat, evident. Asta pentru ca nu au de asteptat o mie de ani si pentru ca sunt mai ieftine decat cele private la care au ei acces de obicei.
      Evident ca sunt elemente negative (politie, coruptie etc.), dar sunt si elemente pozitive - da, faptul ca Romania a luat de-a lungul timpului multe medalii la olimpiade internationale, mai multe in comparatie cu unele tari din Vest e o realitate - una incomoda sa inteleg. Dvs. nu ati reveni in tara ca sa va dati copiii la scoala, au fost insa parinti care au facut-o si care nu sufera din cauza asta. Evident era clar de la inceput ca respectivii copii nu o sa ramana in tara si pentru facultate.

      P.S. La randul meu am emigrat si nu regret lucrul asta. Dupa cum nu regret nici o zi de la scoala sau liceu, am avut niste profesori foarte buni.
      • Like 1
    • @ Jonn Jonzz
      Eu nu-mi amintesc cu plăcere decât de unul sau doi maxim. Restul erau niște idioți care băteau elevi și lăsau corigenți în masă. Tot ei trimiteau genii la olimpiade și erau printre cei mai "buni" din oraș...
      Eu, dacă aș fi fost parintele meu, i-aș fi călcat în picioare la prima urecheală...
      La română am avut în generală o nebună (și ea avea elevi în fiecare an la națională) care le obliga pe fete să poarte fustă la ora ei, iar odată a târât o fată (de 12 ani) de păr prin toată clasa pentru că i s-a părut că râde de ea... Eu o omoram dacă eram ta-su... După ce-a ieșit la pensie s-a sinucis, dacă semnifică ceva...
      Ca concluzie, nu știu cum sunt azi cadrele didactice din România, dar pe vremea mea, cu 30 de ani în urmă, 99.99% erau niște idioți dpdv pedagogic. Dacă tu îți aduci aminte cu plăcere de toți/majoritatea, înseamnă fie că ai avut super noroc, fie eu (și alții de pe aici) super ghinion...Ia zi, care variantă e mai plauzibilă?
      • Like 0
    • @ Ionelu Chelu
      Imi pare rau ca ati trecut prin asta, intr-adevar nu asa trebuie tratati elevii la scoala, sub nici o forma. Nu stiu care varianta e mai plauzibila, sincer. Cunosc destul de multe persoane care nu au avut de-a face cu asemenea specimene, ci au avut o experienta decenta in scoala. Cred ca in general cineva care nu a avut o experienta negativa nici nu va avea prea multa motivatie sa scrie pe un forum despre asta. Mai corect ar fi sa judecam cu niste rezultate statistice, fara asa ceva fiecare isi prezinta experienta personala fara a sti daca reprezinta exceptia sau regula.
      E adevarat si ca am facut scoala mai recent, nu acum 30 de ani, poate si asta conteaza.
      • Like 1


Îți recomandăm

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult

Testare Covid-19

„Toată lumea așteaptă ca rezultatul să fie pozitiv sau negativ. În biologia moleculară, rezultatul este detectabil/ nedetectabil. Negativ sau pozitiv se pot asocia altor tipuri de teste, dar nu acestor tipuri de teste”, explică dr. Andreea Alexandru, director medical, divizia de laboratoare Regina Maria.

Citește mai mult

Navigând împreună spre viitor

„M-a luat așa, ca pe șah, m-a aranjat, deci eu nu gândeam în perioada aia. De fapt, când primești vestea asta, tu... ești pur și simplu... te oprești în timp și ai în față un hău și nu știi unde să pornești”. Aceasta este mărturia Lilianei, a cărei poveste impresionantă vă invit să o descoperiți.

Citește mai mult