Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Există viață și după Congresul PNL?

oameni pe strada - Bucuresti -

Foto: Cristi Croitoru / Alamy / Alamy / Profimedia

Alegerile interne din PNL au acaparat întregul spațiu public. Azi sperăm ca acest circ din politică să se termine și oamenii ăștia să înceapă să guverneze. Actualii guvernanți au pierdut un an, mai au 3.

În tot acest timp, au ajuns la un procent de intenție de vot situat în intervalul 15-20%. În prezent, practic, nu avem un guvern funcțional. Coaliția guvernamentală este ruptă în două. Nu mai există. Criza politică este departe de a se termina.

Cum ar putea implementa reforme un guvern, orice guvern, fără o majoritate solidă?

Păi, nu prea pot. Efectul asupra votanților care au susținut principalul partid de guvernământ (PNL) este unul de demobilizare. Efectiv, vede cineva vreun motiv să mai susțină așa ceva?

Nu știu, vreau să știu care sunt realizările actualei guvernări. Au făcut ceva remarcabil de când au câștigat alegerile? Ceva, orice. Hai, spuneți-mi. Ascult.

În față avem o iarnă grea și nu mă refer la condițiile meteo. Nu știu dacă va ninge, daca va ploua, dacă va fi frig, habar nu am cum va fi vremea.

Dar știu alte lucruri, chestii simple. Anume: prețul la gaze este cu 25% mai ridicat decât anul trecut, cel la electricitate este cu peste 20% mai ridicat decât în 2020. Vom asista la scumpiri în masă, iar inflația la final de 2021 se va situa, cel mai probabil, in intervalul 6,5-7%.

Mă uit în jur, privesc la televizor, văd cum comunică oamenii între ei

Problemele noastre nu sunt legate doar de lipsa autostrăzilor sau a altor proiecte de infrastructură. Prima noastră problemă este lipsa educației, aflată într-o foarte bună colaborare cu atitudinea noastră și lipsa de solidaritate.

Oamenii din această țară nu își doresc doar autostrăzi sau locuri de muncă. Oamenii își doresc normalitate. Își doresc o perspectivă pozitivă pentru țară. Indiferent de numele partidului, asistăm doar la „politicăreli” și demagogie.

Se pare că alegerile interne din cadrul partidelor au devenit mai importante decât actul de guvernare

Asistăm la un circ generalizat, care numai cu țara și dezvoltarea acesteia nu are legătură. Țara a intrat într-o pauză. În schimb, frenezia din cadrul partidelor atrage atenția prin discursuri demagogice. Fiecare se luptă pentru o funcție, un loc călduț prin vreun consiliu de administrație, niște interese economice.

Actuala clasă politică

Aș fi vrut să scriu despre clasa politică românească, dar nu avem așa ceva. Sunt puțini cei ce se pot numi oameni de stat în România. Mai degrabă, avem aleși. Asta nu înseamnă că sunt oameni de stat. Doar s-au aflat pe niște liste electorale, au tras niște sfori să ajungă acolo și au ajuns în diferite funcții.

Simpatici sunt și activiștii de partid, cu ale lor îndemnuri mobilizatoare la adresa unei tabere sau alteia

Ne mirăm că această țară s-a depopulat. La noi migrația a fost economică, însă emigrează tot mai mulți oameni care au o stabilitate financiară în România, o situație bună.

Din România au plecat, oficial, conform OCDE, peste 3,5 milioane de oameni în ultimii 20 de ani. Cifra reală este mai mare, cel mai probabil. Mulți pleacă din România nu din cauză că nu au un loc de muncă sau pentru că ar avea o situație materială proastă.

Oamenii pleacă pentru că ceea ce văd în jurul lor nu coincide cu planurile pe care le au pentru propria familie

Cunosc multe cazuri de oameni cărora le-au plecat copiii la studii, apoi au plecat și ei, după ce au vândut tot ce aveau în țară.

Efectiv, mulți oameni nu mai sunt interesați de România, nu își mai văd viitorul aici. Iar stimabila „clasă” politică ce face? Răspuns: Discursuri goale, umplând scene cu tot felul de aleși.

Mediul toxic în care trăim va transforma România într-un sat de vacanță, un Cernobîl demografic

Asta se întâmplă tocmai pentru că tot mai mulți copii pleacă din România în străinătate, pentru a studia. Și știți ceva, acolo vor rămâne. Între timp, politicienii noștri se ocupă cu aceleași nimicuri cu care s-au ocupat dintotdeauna…

Acestea sunt problemele oamenilor, nu congresul PNL sau cel al USR PLUS. Apropos, cel al USR PLUS a fost chiar decent. În fine, este o bătaie de joc generală.

Îi pasă cuiva de această țară?

Articol preluat de pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult