Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Fără multinaționale, suntem în faliment total: e o iluzie că poți șterge din pix 30 de ani de dezvoltare economică

cladire - multinationala

Foto: Getty Images

Am explicat recent la un post tv că fără multinaționale suntem în colaps și faliment total. De ce? În România sunt circa 700.000 firme active din care doar 1.010 au venituri peste 50 milioane euro, dintre care 800 sunt multinaționale cu impact masiv în economie:

- Angajează 2 milioane de oameni din cei 4 milioane care lucrează în privat, plătind un salariu mediu net de 7300 lei (cu 40% peste media națională de 5.200 lei). Salarii de 175 miliarde de lei, bani care se duc în economie, inclusiv către servicii și produse oferite de companii românești (turism, mobilier, haine, mâncare etc.)

- Au plătit contribuții (pensii și sănătate) și impozit venit salarii de 110 miliarde lei în 2023. Practic, 3 milioane de pensionari (din cei 5,3 milioane) încasează pensia lunară de la contribuțiile plătite de multinaționale.

- Au plătit 50 miliarde de lei TVA, jumătate din banii de la buget + circa 12 miliarde de lei impozit pe profitul din România. Este un adevăr: multinaționalele contribuie la jumătate din banii încasați la bugetul în România!

- Au înregistrat venituri de 1300 miliarde de lei, cu achiziții de la furnizori de 780 miliarde de lei, din care 429 miliarde lei achiziții din România de la companii românești.

- Printre furnizorii multinaționalelor sunt și companii românești, care au încasat venituri de 429 miliarde lei, plătind la rândul lor salarii de 60 miliarde lei (bani care se duc în economie)

- Investiții pe termen lung, achiziții de utilaje, echipamente, clădiri, terenuri etc

Atenție, sunt calcule exacte pe care le-am făcut pe situațiile financiare ale acestor companii, date publice depuse la ANAF și disponibile la Ministerul Finanțelor Publice. Deci nu sunt estimări, aceasta este realitatea. Pe scurt, jumătate din România stă în aceste 800 de multinaționale, din punct de vedere economic! 

- 70% din multinaționalele active în România provin din țări unde impozitul pe profit este mai mare! De ce ar muta profitul din România (unde impozitul este 16%) în țara de origine (unde media impozitului este 23.5%)? 

- impozitul pe profit oricum este irelevant, contribuie cu 6% la bugetul public. Aproape 80% din bani provin din contribuții muncă (CAS, CASS, impozit venit, TVA, accize)

Multinaționalele sunt companii care au venit să construiască împreună cu afacerile locale într-un sistem de parteneriat. Nu au venit să distrugă ori să ne cucerească, ci să ne aducă bunăstare.

Este absurd să crezi că poți naționaliza sau înlocui întreg ecosistemul local creat de aceste multinaționale în 30 de ani, printr-o decizie impusă din pix în doar câțiva ani. 

Întrebat ce vor face 2 milioane de români, unde vor lucra, dacă vor pleca aceste firme, candidatul Călin Georgescu a răspuns sec: “la stat sau la cele romanești” .Fără să detalieze: care companii românești? Care se vor crea unde? Cum? Când? Această gândire ne întoarce la comunism, când statul controla totul, dar era sărăcie peste tot ….

Indiferent ce credeți despre această analiză, piețele financiare (adică sute de mii de investitori) îmi dau dreptate. Riscul și dobânzile au crescut imediat, bursa locală s-a prăbușit după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și declarațiile lui CG, dar totul a revenit la normal după anularea primului tur de către CCR. De ce? 

Nu pentru că zic eu, ci pentru că toți investitorii internaționali (sute de mii de oameni și investitori instituționali cu zeci de ani de experiență), știu cum funcționează economia competitivă și capitalul în epoca modernă: țările care se izolează economic și fac totul singure merg spre sărăcie și faliment. În schimb, țările primitoare cu investitorii străini, care atrag capitaluri, care aparțin unor structuri ce oferă stabilitate și dezvoltare (cum sunt NATO, UE, OECD, Schengen) prosperă din toate punctele de vedere. Sigur, România nu e perfectă, nicio țară nu este. Dar aderarea la UE a adus indiscutabil prosperitate: salariile pe toate palierele (minim și mediu) au crescut de 5 ori intre 2007-2024, de trei ori mai mult decât creșterea totală a preturilor. Haideți să continuăm acest drum, împreună cu partenerii europeni și internaționali, nu împotriva lor sau, mai rău, singuri ori sub influenta rusească!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult