Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Fără multinaționale, suntem în faliment total: e o iluzie că poți șterge din pix 30 de ani de dezvoltare economică

cladire - multinationala

Foto: Getty Images

Am explicat recent la un post tv că fără multinaționale suntem în colaps și faliment total. De ce? În România sunt circa 700.000 firme active din care doar 1.010 au venituri peste 50 milioane euro, dintre care 800 sunt multinaționale cu impact masiv în economie:

- Angajează 2 milioane de oameni din cei 4 milioane care lucrează în privat, plătind un salariu mediu net de 7300 lei (cu 40% peste media națională de 5.200 lei). Salarii de 175 miliarde de lei, bani care se duc în economie, inclusiv către servicii și produse oferite de companii românești (turism, mobilier, haine, mâncare etc.)

- Au plătit contribuții (pensii și sănătate) și impozit venit salarii de 110 miliarde lei în 2023. Practic, 3 milioane de pensionari (din cei 5,3 milioane) încasează pensia lunară de la contribuțiile plătite de multinaționale.

- Au plătit 50 miliarde de lei TVA, jumătate din banii de la buget + circa 12 miliarde de lei impozit pe profitul din România. Este un adevăr: multinaționalele contribuie la jumătate din banii încasați la bugetul în România!

- Au înregistrat venituri de 1300 miliarde de lei, cu achiziții de la furnizori de 780 miliarde de lei, din care 429 miliarde lei achiziții din România de la companii românești.

- Printre furnizorii multinaționalelor sunt și companii românești, care au încasat venituri de 429 miliarde lei, plătind la rândul lor salarii de 60 miliarde lei (bani care se duc în economie)

- Investiții pe termen lung, achiziții de utilaje, echipamente, clădiri, terenuri etc

Atenție, sunt calcule exacte pe care le-am făcut pe situațiile financiare ale acestor companii, date publice depuse la ANAF și disponibile la Ministerul Finanțelor Publice. Deci nu sunt estimări, aceasta este realitatea. Pe scurt, jumătate din România stă în aceste 800 de multinaționale, din punct de vedere economic! 

- 70% din multinaționalele active în România provin din țări unde impozitul pe profit este mai mare! De ce ar muta profitul din România (unde impozitul este 16%) în țara de origine (unde media impozitului este 23.5%)? 

- impozitul pe profit oricum este irelevant, contribuie cu 6% la bugetul public. Aproape 80% din bani provin din contribuții muncă (CAS, CASS, impozit venit, TVA, accize)

Multinaționalele sunt companii care au venit să construiască împreună cu afacerile locale într-un sistem de parteneriat. Nu au venit să distrugă ori să ne cucerească, ci să ne aducă bunăstare.

Este absurd să crezi că poți naționaliza sau înlocui întreg ecosistemul local creat de aceste multinaționale în 30 de ani, printr-o decizie impusă din pix în doar câțiva ani. 

Întrebat ce vor face 2 milioane de români, unde vor lucra, dacă vor pleca aceste firme, candidatul Călin Georgescu a răspuns sec: “la stat sau la cele romanești” .Fără să detalieze: care companii românești? Care se vor crea unde? Cum? Când? Această gândire ne întoarce la comunism, când statul controla totul, dar era sărăcie peste tot ….

Indiferent ce credeți despre această analiză, piețele financiare (adică sute de mii de investitori) îmi dau dreptate. Riscul și dobânzile au crescut imediat, bursa locală s-a prăbușit după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și declarațiile lui CG, dar totul a revenit la normal după anularea primului tur de către CCR. De ce? 

Nu pentru că zic eu, ci pentru că toți investitorii internaționali (sute de mii de oameni și investitori instituționali cu zeci de ani de experiență), știu cum funcționează economia competitivă și capitalul în epoca modernă: țările care se izolează economic și fac totul singure merg spre sărăcie și faliment. În schimb, țările primitoare cu investitorii străini, care atrag capitaluri, care aparțin unor structuri ce oferă stabilitate și dezvoltare (cum sunt NATO, UE, OECD, Schengen) prosperă din toate punctele de vedere. Sigur, România nu e perfectă, nicio țară nu este. Dar aderarea la UE a adus indiscutabil prosperitate: salariile pe toate palierele (minim și mediu) au crescut de 5 ori intre 2007-2024, de trei ori mai mult decât creșterea totală a preturilor. Haideți să continuăm acest drum, împreună cu partenerii europeni și internaționali, nu împotriva lor sau, mai rău, singuri ori sub influenta rusească!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult